SCHITA CURSULUI DE

CARIOLOGIE SI
ODONTOTERAPIE
RESTAURATOARE
Rezidentiat de Chirurgie
Dento-Alveolara

Tema 1.

CONCEPTE MODERNE IN
ETIOPATOGENIA CARIEI
DENTARE

1. Noiuni de etiopatogenie n caria dentar

Teoria plurifactoriala a lui Keyes
Keyes, n 1968, a imaginat o diagram n care erau indicai principalii
factori implicai n etiologia cariei dentare i care prin aciune
concomitent pot determina apariia cariei dentare. Aceti factori erau:
gazda (dintele i mediul su, lichidul bucal); substratul (hidraii de
carbon fermentabili); placa bacterian (microorganismele cariogene).
Ulterior, Knig a adugat i factorul timp de demineralizare (durata de
aciune a acizilor).
Factorul dinte
dini cu morfologie accentuat( la nivelul premolarilor i a molarilor, n
zonele cu fisuri i gropie adnci, la nivelul punctului de contact cu dinii
vecini, n zona cervical a dinilor boselai);
incongruena dento-alveolar cu nghesuire;
dini cu malpoziii (versii, rotai);
dini cu abrazie accentuat, cu eroziuni dentare determinate de diferii
acizi;
dini cu dentinogenez imperfect, cu distrofii dentare secundare de
tipul cariilor circulare la frontalii superiori (caria de biberon), sau
sindromul dentar Dubreuil;
dini cu obturaii debordante, cu restaurri protetice la care depunerea
de plac bacterian se poate face n zona coletului acolo unde exist o
adaptare defectuoas;
la pacienii cu boal parodontal (gingivite, parodontopatii) la care

Caria dentara este multifactoriala

Clasa Sociala

Conceptia
moderna

Educatia

Venituri

Flux salivar
Capacitate
tampon
Compozitie
Factor
Microbian Biofilm Dinte Fluoruri

Saliva

Determinanati
ecologici

Genetic

Timp
Comportament

Factori socioeconomici

Dieta

Compozitie
Frecventa
zaharului

Cunoastere

Atitudine

Teoria ecologic a plcii bacteriene

Caria dentar este o boal localizat pe sedii specifice, care apare ca urmare a
dishomeostaziei ecosistemului oral.
Factorul cauzal este placa bacterian cariogen care conine preponderent
bacterii acidogene i acidofile, a cror dezvoltare este favorizat de o serie de
factori care joac rolul de determinanii ecologici. Acetia condiioneaz
iniierea i evoluia bolii, controlnd condiiile de habitat i nutrieni disponibili
din fiecare ni ecologic. Astfel ei moduleaz caracteristicile comunitare ale
plcii bacteriene (compoziia, structura, i virulena acesteia) prin limitarea sau
stimularea dezvoltrii anumitor specii bacteriene, caracterizate prin necesiti
specifice de nutriie i de habitat.

Principalii determinani ecologici ai plcii bacteriene cariogene

sunt:
Habitatul reprezint spaiul n care populaia niei este adpostit,
principalele caracteristici ce influeneaz colonizare lui cu o anumit specie
bacterian fiind legate de :
- dini ofer condiii optime de colonizare bacterian n zonele retentive.
fluidul oral - are un rol esenial n vehicularea bacteriilor i a nutritienilor
bacterieni (clearance) i reprezent mediul lichid ce scald fiecare ni
ecologic.
controlul plcii bacteriene urmreste indepartarea temporara a sp.
bacteriene cariogene i recolonizarea suprafeelor dentare cu o plac
bacterian nepatogen (ex. igiena oral).
Substratul nutritiv al populaiei bacteriene - este asigurat prin aportul

FLORA NORMAL SALIVAR

Lactobacili

S.mutans
PLACA DENTAR

Plac
parodontopat
Actinobacil
actinomicetemcomitans(Aa
)
Porphiromonas
gingivalis(Pg)
Prevotela intermedia(Pi)
TARTRU
GINGIVIT

Parodontit
e,
Pierdere
os

Plac
cariopat
S.mutans
Lactobacili
(Actinomices)
CARIE SMAL

CARIE CEMENT
Lactobacili

Aa
Pg
Pi

Necroz Pulpar,
Parodontite,
Periapicale, Abces

Carie de
dentin,
Pulpit

Prezentarea schematic a cilor de infecie n dini i parodoniu (Ghiorghe Angela-

Factorii favorizani interni majori n legtur cu boala

carioas sunt reprezentai de un flux salivar sczut, o
calitate slab a salivei, factori defavorizani n legtur
cu gazda, boli cronice, o anatomie dentar defavorabil
la nivel micro- i macro, un stadiu periculos n erupia
dentar, etc.
Printre factorii favorizani externi putem include
alimentaia cariogen, un status socio-economic sczut,
o medicaie defavorabil ct i vizite neregulate la
cabinetul dentar
Factorii socio-economici i comportamentali
Aceti factori i n special cel educaional, sunt cei
mai importani la nivel de grup sau populaie. n mod
clar,
modificrile
sociale
(rzboaie,
urbanizare,
industrializare) au influenat tiparul de apariie i
evoluie al cariei. Este bine stabilit c o igien bun,
obiceiuri alimentare corecte
i utilizarea regulat a
pastelor de dini cu fluor n special la copii sunt n
strns corelaie cu nivelul social al prinilor (nivel
educaional), status dentar, regularitatea ngrijirilor
dentare( n special programe preventive) i motenirea
etnic-important pentru emigrani.
Nivelul socio-

Tema 2

METODE UZUALE SI SPECIALE DE

PREPARARE A CAVITATII IN CARIA
DENTARA SIMPLA, IMPUSE DE
UTILIZAREA MATERIALELOR DE
OBTURATIE CORONARE BAZATE PE

Terapia LASER
Sistemele laser
hidrokinetice tip
Erbium:Yttrium-Aluminium
(Er:YAG) i Erbium,
chromium: yttriumscandium-gallium
(Er,Cr:YSGG) au fost
introduse n medicina
dentar cu scopul de a
ndeprta esuturile dure
dentare, acestea mpreun
cu un jet de aer/ap
dovedindu-se eficiente n
eliminarea att a
substratului dur ct i
demineralizat.
Preparaiile sunt ntru-ctva
similare cu cele realizate
prin Aa, fiind necesar
aplicarea unei restaurri
din materiale bioadezive.

Abraziunea cu aer
O tehnic alternativ de intervenie minim invaziv o
reprezint abraziunea cu aer.
R.Black n 1940, a introdus aceast tehnic n practica
stomatologic, iar S.S. White Company, n 1951, a
introdus sistemul aer abraziv Airdent, care ns nu
s-a bucurat de aprecierea practicienilor, deoarece
avea anumite dezavantaje:
nu era capabil s prepare caviti cu perei i
margini bine definite att de necesare pentru
realizarea formei de retenie a materialelor existente;
n 1950 a fost introdus turbina care s-a dovedit
mult mai eficient n efectuarea tuturor preparaiilor;
sistemul de aspiraie cu putere mare nu era bine
dezvoltat, astfel nct evacuarea pulberii se fcea
dificil;

OZONO-TERAPIA
Avantaje:
fr anestezie,
durere i preparare
mecanic,
fr complicaii,
reduce considerabil
nevoia pentru
restaurri,
economie tisular
maxim,
suprafeele restante
sunt mai rezistente
la atacul cariogen

Tema 3

TRATAMENTUL ACTUAL AL
PLAGII DENTINARE SI
ADEZIUNEA LA STRUCTURILE
DURE DENTARE

Metode de realizare a
proteciei organului pulpodentinar n diferite situaii
clinice.

Consideratii clinico-terapeutice
Nici un material nu asigur o protecie
pulpar mai bun dect dentina.
0,5mm dentin restant reduce cu 75%
efectul substanelor toxice asupra pulpei;
1mm reduce cu 90% efectul toxic; dentina
are o capacitate tampon excelent.
Conservarea dentinei restante este mai
important pentru sntatea pulpar dect
nlocuirea esutului pierdut cu un material
de substituie fie el liner sau baz.

Caracteristicile plagii dentinare

Nesangeranda;
Expusa m. oral;
Infectata;
Permeabila;
Umeda (limfa dentinara);
Acoperita de smear layer.

Obiectivele protectiei pulpo-dentinare

Stoparea evolutiei cariei prin:
Sterilizarea dentinei;
Remineralizarea dentinei

Prevenirea afectarii pulpei prin :

Sigilarea dentinei;
Izolarea pulpei prin materialul utilizat si prin
stimularea neodentinogenezei;
Inhibarea inflamatiei incipiente

Clasificarea materialelor destinate

tratamentului plagii dentinare (dupa McCoy)

Sigilani:
varnish-uri sau lacuri (lineri tip solutie):
rini naturale sau sintetrice dizolvate ntr-un solvent organice de tipul
acetonei; cloroformului sau eterului
2-5 grosime;
utilizai pentru reducerea permeabilitatii dentinare; prevenirea infiltrrii
marginale pn cnd se produce autosigilarea i pentru prevenirea
penetrrii iritanilor din materialul de baz.

Sisteme adezive pe baz de rini

Lineri:
suspensii de tip cementuri sau rini de acoperire;
grosime de 20- 0,5mm;
asigura o barier fizic mpotriva bacteriilor i produselor lor; un efect
terapeutic antibacterial, de remineralizare sau de stimulare a vindecrii
pulpare antiinflamator.

Baze: materiale destinate nlocuirii dentinei absente

1-2mm grosime;
utilizate pentru restaurri ale volumului dentar; n scopul cptuirii,
consolidrii pereilor sau deretentivizrii acestora n cazul restaurrilor
indirecte.

Factori de care depinde

tratamentul plagii dentinare

Tipul de evolutie al cariei

Caracteristicile dentinei restante
Raportul cu camera pulpara
Localizarea leziunii
Varsta pacientului si disponibilitate
sa pentru un anumit tip de tratament
Tipul de restaurare finala

Carii cu evolutie lent

progresiva
Tratamentul plagii
dentinare implica:
Sigilarea plagii dentinare;
Reconstructia volumui dentinar absent (obligatorie
doar in cazul amalgamului), care asigura izolarea
pulpei si rezistenta substructurii dentare restante;
Adeziunea la materialul de obturatie (obligatorie in
cazul compozitelor)

Carii cu evolutie acuta

Tratamentul plagii dentinare implica:

Sterilizarea dentinei infectate in cavitatile profunde;

Remineralizarea dentinei afectate;
Sigilarea plagii dentinare;
Izolarea plagii dentinare
Stimularea neodentinogenezei (in cazul cariilor
profunde)

Materiale utilizate pentru

sterilizarea si remineralizarea
dentinei
Materiale pe baza de hidroxid de calciu
Materiale pe baza de ZOE
Materiale pe baza de cimenturi ionomere de sticla
Substante pe baza de clorhexidina
Substante pe baza de fluorura de staniu

Materiale utilizate in scop

neodentinogenetic

Hidroxidul de calciu
Hidroxiapatita; matrice pentru formarea
dentinei
MTA
Molecule semnal pentru vindecarea pulpara

Rolul hidroxidului de calciu n inducerea

dentinogenezei de reparaie

Ph-ul puternic alcalin pare s fie principalul contributor.

Iniial se produce necroza local a esutului pulpar n jurul locului lezat.

Migrarea celulelor pulpare spre aceast zon se observ dup 2 sptmni

(Scroeder).

Dei pH-ul alcalin nu determin de obicei activitate biologic, n acest caz poate
preveni infecia bacterian i astfel domoli inflamaia creind condiiile favorabile
vindecrii.

Pe msur ce celulele migraz spre zona de necroz, ncepe diferenierea

odontoblastelor i se formeaz o punte de dentin de reparatie mineralizat.

Procesele de semnalizare celular responsabile pentru activitatea Ca(OH)2 de

inducere a diferenieirii celulelor odontoblast-like sunt puin cunoscute.

S-a sugerat ca Ca(OH)2 este capabil s solubilizeze molecule bioactive cu funcii

de semnal din matricea dentinei (TZiafas i col. 2000). Alterarea nivelelor de
calciu din mediul celular ar putea determina rspunsuri de apoptoz sau
difereniere celular a celulelor odontoblast-like (Kardos i col, 1998).

Exist probabil aberaii in semnalizare demonstrate de aspectul apparent

anormal al matricii din puntea iniial de dentin, care este de obicei de tipul
osteodentinei i nu al ortodentinei tubulare. Discontinuitile din formarea punii
de dentin determin aa zisele defecte tip tunel (Cox i col., 1996) care
diminu proprietile de izolare. Ulterior structura matriceal devine mai
regulat, asemntoiare ortodentinei tubulare.

Ca(OH)2 pare s aib efecte relative non-specifice ca inductor al dentinogenezei

de reparaie i o heterogenitate considerabil n aciune.

MTA

Compozitie: silicat tricalcic+ aluminat tricalcic+oxid

tricalcic + oxid de siliciu care amestecate cu apa
determina un gel coloidal
Proprietati:
pH crescut -12,5;
Proprietati hidrofile;
sigilare bun;
proprieti mecanice asemntoare ZOE ranforsat (IRM)
proprieti antibacteriene;
formare de puni de dentin;
timp de priz prelungit

Efectul iniial const n formarea unui strat superficial de

structuri cristaline pe suprafaa pulpar a materialului de
coafaj.
Pe aceast structur cristalin se aranjeaz colaoane de
celule care sufer o polarizare nuclear i citoplasmic i
prezinta o organizare citoplasmic dezvoltat.
Aceast reacie rapid indic stimularea activitii de
biosintez a celulelor pulpare.
Formarea unei matrici atubulare cu incluzii celulare se
observ la 2 sptmni dup aplicarea MTA.
Dentina reparativ se observ dup 3 sptmni

Posibiliti de adeziune a materialelor

de restaurare la esuturile dure
dentare
Mecanismele adeziunii si rolul adezivilor
amelo-dentinari.
Adeziunea la smalt
Adeziunea la dentina
Clasificarea sistemelor adezive in functie de
mecanismul de actiune
- Sisteme adezive pro-smear layer
- Sisteme adezive anti-smear layer:
- Sistemele bazate pe mordansare si indepartarea smear-layer;
- Sistemele gravante.

Mecanisme implicate in adeziunea

rasinilor compozite la dentina:

-micro-retentia mecanica se obtine prin utilizarea agentilor de

conditionare dentinara, care altereaza, dizolva sau indeparteaza smearlayer-ul si deschid tubulii dentinari.
- aderenta chimica realizeaza legaturi chimice la calciul sau colagenul
expus.
- monomerul utilizat trebuie sa prezinte o portiune hidrofila (apta de
legaturi cu dentina) si o portiune hidrofoba ce va realiza legaturi cu
materialul.
Adeziunea dentinara: etape de baza
I. Agent de conditionare dentinara:
- substanta acida sau chelatoare cu rol de modificare a smear
layer-ului sau a suprafetei dentinare.
II. Primer:
- monomer hidrofil care creste umectabilitatea dentinei si
potenteaza penetrarea monomerilor si legatura acestora cu dentina.
III. Adeziv:
- monomer hidrofob care adera la dentina pregatita in etapele
anterioare, si asigura legatura cu materialul compozit.

Mecanisme implicate in adeziunea

rasinilor compozite la dentina:

-micro-retentia mecanica se obtine prin utilizarea agentilor de

conditionare dentinara, care altereaza, dizolva sau indeparteaza smearlayer-ul si deschid tubulii dentinari.
- aderenta chimica realizeaza legaturi chimice la calciul sau colagenul
expus.
- monomerul utilizat trebuie sa prezinte o portiune hidrofila (apta de
legaturi cu dentina) si o portiune hidrofoba ce va realiza legaturi cu
materialul.
Adeziunea dentinara: etape de baza
I. Agent de conditionare dentinara:
- substanta acida sau chelatoare cu rol de modificare a smear
layer-ului sau a suprafetei dentinare.
II. Primer:
- monomer hidrofil care creste umectabilitatea dentinei si
potenteaza penetrarea monomerilor si legatura acestora cu dentina.
III. Adeziv:
- monomer hidrofob care adera la dentina pregatita in etapele
anterioare, si asigura legatura cu materialul compozit.

Sisteme adezive bazate pe ndeprtarea detritusului

dentinar
(condiionare total)
Mecanism de aciune
Agentul

de

Componente

Caracteristici

condiionare

determin

deschiderea Agent
de
condiionare
tubulilor
dentinari
i dentinar : H3PO4 (20-40%)
sau EDTA.
demineralizarea dentinei pe o
Primer hidrofil
profunzime de pn la 10m.
Rin adeziv hidrofob
Primer-ul hidrofil ptrunde n
reeaua de colagen, o reexpandeaz

creaz

premizele penetrrii i legrii

rinii hidrofobe.

Mordansarea se face simultan

pentru dentin i smal.
ndeprtarea
detritusului
dentinar remanent, dizolvat
prin splare abundent cu
ap.
Aplicarea

primer-ului

sau

primer-adeziv-ului pe dentina

Agent de condiionare amelo- umed pentru a mpiedica

Rina penetreaz n tubulii dentinar
dentinari permeabilizai i n Primer-Rin adeziv cu prbuirea reelei de colagen.
microporozitile reelei de caracter amfoter
colagen
din
dentina
intertubular
expus
i
pregtit de primer.

Sisteme adezive bazate pe dizolvarea detritusului

dentinar remanent (autogravante).
Mecanism de aciune

Componente

Caracteristici

Primeri
auto-mordansani,
Sistemul dizolv fr s preparai anterior aplicrii, Condiionarea selectiv a
prin amestecul componentei
smalului
ntr-o
etap
ndeprteze
detritusului coninnd
HEMA
cu
distinct
dentinar
remanent
iar componenta ce conine acid
maleic (0,8-4%)
componente acestuia sunt
incluse

stratul

hibrid

format prin impregnarea cu

rin.
Nu exist riscul colapsului
reelei de colagen prin
Monomeri acizi
desicare.
Profunzimea demineralizrii
este egal cu cea a
penetrrii cu monomer.

Condiionarea selectiv a
smalului
ntr-o
etap
distinct

Condiionarea i adeziunea
au loc simultan pentru smal
i dentin.

CONCEPTUL DE ADEZIUNE IN MEDIU

UMED
Desicarea dentinei demineralizate determin un
colaps al reelei de colagen (30% in volumul iniial),
urmat de scderea permebilitii (10% din valoarea
iniial) i rigidizarea acestuia.
Sistemele cu primeri ce conin solveni pe baz de
aceton sau alcool concentrat se evapor rapid i
nu asigur rehidratarea reelei de colagen prbuite
prin desicare. In astfel de situaii, meninerea
umiditii dentinare n timpul aplicrii primer-ului
este obligatorie.
In cazul primerilor cu coninut de ap mai mare de
20%, aplicarea n mediu umed este facultativ,
acetia avnd capacitatea de a re-expanda reteaua
de colagen datorit capacitii lor intrinseci de
hidratare.

Tema 4

MODALITATI TERAPEUTICE
DE REFACERE A
MORFOLOGIEI DENTARE CU
MATERIALE ADEZIVE

Fotoindus

Fotoindus

Sistem
bicomponent
(necesit
amestec
componente)

Sistem bicomponent
(necesit amestec
componente)

Sistem
monocomponent
(nu necesit
amestec
componente)

Sistem monocomponent
(nu necesit amestec)
Compozitele duale sau
autopolimerizabile
(necesit amestec
componente)

Capsule sau
necesit
spatulare

Capsule sau necesit

spatulare

Carpule, seringi
sau aplitipuri

Carpule, seringi sau

aplitipuri

Mare

Moderat-mare

Moderat

Mic sau nul

Legturi
chimice
(autoadeziv)

Legturi chimice
(autoadeziv, unele
necesit primer)

Legturi
mecanice la
dinte, necesit
ageni adezivi, nu
este autoadeziv

Legturi mecanice la
dinte, necesit ageni
adezivi, nu este
autoadeziv

Opacitate

Bun

Foarte bun

Excelent

Bune

Bune-foarte bune

Foarte bune

Excelente

Dificil
Iniial sensibili
la umezeal,
relativ puine
etape, priz
ncetinit

Bun
Puin sensibili la
umezeal, relativ puine
etape

Excelent
Tolereaz mai
mult umiditate,
necesit agent
adeziv

Foarte bun
Tehnic pretenioas,
necesit dig,
mordansare acid,
condiionare dentinar i
adeziv

Sczut

Moderat-sczut

Moderat

Sczut

Reacie acid-baz
Auto-, fotopolimerizarea
rinii

FIZICE

Autoindus
(reacie acidaz)

SOLUBILITATE MANIPULARE PROPRIET

PRIZA

COMPOZITE

ELIBERARE
PREZENTARE PREPARAREA
DE FLUOR

COMPOMERI

ADEZIUNE

RMGI

ESTETICA

GI

Caracteristicile
materialelor
restaurative
moderne
( dup Berg).

Selectarea indicaiilor de utilizare pentru cavitile Black (dup Berg).

CAVITATE

MATERIAL

CLASA I

GI
RMGI
COMPOMERI
COMPOZITE
GI
RMGI

CLASA A II-A

COMPOMERI
COMPOZITE
GI
RMGI

CLASA A III-A
COMPOMERI
COMPOZITE
GI
RMGI
CLASA A IV-A

COMPOMERI
COMPOZITE
GI
RMGI

CLASA A V-A

COMPOMERI
COMPOZITE

INDICAII

Dentiie temporar
Dentiie definitiv (leziuni mici)

Toate situaiile n care este necesar o estetic

optim
Dentiie temporar (leziuni mici)
Dentiie temporar
Dentiie temporar
Dentiie permanent (leziuni mici sau tratament
tranzitoriu)
Toate situaiile unde izolarea optim este posibil
Dentiie temporar (tranzitoriu) unde este necesar o
eliberare de fluor mare
Dentiie temporar (leziuni mici)
Dentiie definitiv (tranzitoriu)
Dentiie temporar
Dentiie definitiv (situaii selectate)
Toate situaiile unde izolarea optim este posibil i
este esenial estetica.
Dentiie temporar (provizoriu)
Dentiie temporar (tranzitoriu)
Dentiie temporar (leziuni mici)
Dentiie definitiv (tranzitoriu)
Necesar pentru estetica cea mai bun i bun pentru
zona de stress incizal
Dentiia de lapte i definitiv cnd eliberarea de fluor
este mai important dect estetica
Dentiia de lapte i definitiv
Toate situaiile unde este posibil o izolare bun i
este necesar o bun estetic.
Toate situaiile unde este posibil o izolare excelent
i este esenial o foarte bun estetic.

 Procedurile resturative sunt fundamental mptite n 2 categorii: restaurri

tradiionale i restaurri adezive
Restaurrile adezive implic utilizarea unei tehnici de gravare a subtratului amelar i
dentinar i ulterior utilizarea unui sistem adeziv eficient/rin de cimentare pentru a
le lipi de structura dentar restant. Gravarea acestor substraturi poate fi realizat
n unele situaii utiliznd sistemul adeziv nsui, eliminnd pasul separat de gravare
cu acid fosforic. Aceste restaurri pot fi mprite n directe, semidirecte i
indirecte.
Restaurrile adezive directe: ele implic numai procedurile intraorale la fotoliul
dentar i de obicei necesit numai o singur edin
Restaurrile adezive semidirecte: restaurrile care implic att proceduri intraorale
ct i extraorale pentru realizarea restaurrilor adezive. Ele pot fi realizate n cabinet
i de obicei necesit o singur edin
Restaurrile adezive indirecte: restaurri care implic mai mult de o edin i
necesit asistena laboratorului dentar
Restaurrile pot fi clasificate i n funcie de metod (tradiional sau sistemul
CAD/CAM) i dup tipul de material: metalice, mixte i nemetalice
Restaurrile adezive directe sunt de obicei recomandate, atunci cnd defectul este
minor, supragingival i implic, preferabil unul sau mai puini dini.
Ele pot fi ocazional, plasate cu succes la dinii care prezint o uoar modificare de
culoare. Astfel dac suntei studeni sau tineri absolveni, va trebui s ncepei cu
restaurri mai uoare.
Nu ncercai s facei chiar de la nceputul carierei profesionale ceea ce colegilor
mai experimentai le-a luat ani ca s nvee.

n ciuda faptului c dentina este considerat

principalul esut dentar care influeneaz
culoarea dinilor naturali, este foarte important
s nelegem c smalul funcioneaz ca un tip
de filtru care este capabil s schimbe expresia
cromatic a dinilor naturali.
n plus, este deasemeni important s nelegem
c la corpurile translucide, ca n cazul dentinei,
smalului i al rinilor compozite , opacitatea i
transluciditatea sunt puternic influenate de
grosimea lor.
Iat de ce, trebuie s reproducem dentina cu o
rin mai opac i smalul cu o rin mai

Rinile compozite se clasific, n funcie de tipul

particulelor de ncrcare, ca microhibrid,
microfill i cu nanoparticule.
n plus, n funcie de gradul cresctor de
transluciditate, ele pot fi mprii din punct de
vedere didactic in:
1) -rini pentru dentin
2) -rini pentru miezul dentinei: body dentin
3) -rini pentru smal
Rinile pentru smal pot fi imprite n:
1) -smal opalescent (translucent, rini incizale,
trans-enamel, effects)
2) -smal generic (smal perlat sau sidefiu i value
enamel
3) -smal intens alb (opac)

Tema 5

TRATAMENTUL
CARIEI
SIMPLE
CU
DISTRUCTII
CORONARE INTINSE

Este cunoscut faptul ca o restaurare din

compozit de dimensiuni mari, in special cele de pe
molari si premolari pot avea o serie de neajunsuri,
cauzate de contractia de priza a materialului ce
determina o adaptare inadecvata la marginile cavitatii
cauzind micropercolari marginale, carii secundare s.a.
De asemenea sufera modificari de imbatrinire
a materialulu, devenind inadecvate in 2-3 ani.
Deoarece contractia de priza este strict
proportionala cu volumul de material folosit, a fost
indicata utilizarea combinata a restaurarilor din
material compozit asociat cu inserturi ceramice
(insert), care vor micsora astfel nivelul de contractie,
determinind o utilizare mult mai indelungata a
restaurarilor.

CERANA sistemul de inserturi ceramice

cu proprietati fizico-chimice foarte
apropiate de cele ale smaltului dentar.
Prezinta si patru freze diamantate,
calibrate conform celor patru marimi de
inserturi.
Cerana-are proprietati de trasluciditate,
asemanatoare dintelui, redindu-I perfect
estetica si culoarea, de asemenea pot fi
modelate, finisate si lustruite.

1) -creaz o separare bine definit pentru inserarea primului

strat de rin n zona smalului palatinal, proximal i
incizal
2) -faciliteaz determinarea grosimii rinii pentru smalul
palatin
3) -faciliteaz crearea unui halou opac n regiunea marginii
incizale
4) -permite operatorului s prevad lungimea dintelui
5) -faciliteaz crearea unor mameloane dentinare i zone
translucide n regiunile proximale i incizale
6) -face posibil vizualizarea grosimii rinii pentru dentin
7) -minimalizeaz riscul interferenelor ocluzale permind o
ajustareanterioar, preliminar a restaurrii
8) -faciliteaz definirea suprafeei palatinale a restaurrii
9) -minimalizeaz etapele de finisare i lustruire n regiunea
palatinal a restaurrilor

Pivotii dentinari =

sunt dispozitive
metalice care se fixeaza in puturi preparate in dentina

Indicatii:
atunci cand retentia materialului de
restaurare la dinte este deficitara si necesita
a fi suplimentata.
In functie de modul de agregare la dentina se
utilizeaza 3 tipuri de pivoti:
1.Pivoti fixati prin cimentare
2. Pivoti fixati prin frictiune
3. Pivoti fixati prin infiletare

Avantaje:
Retentie net imbunatatita;
Prepararea dintilor mult mai
conservatoare, decat de ex.:
coroane de invelis;
Restaurare
intr-o
sedinta(economie de timp);
O metoda relativ mai eftina.

Dezavantaje:
Inserarea materialului, asigurarea rezistentei si
modelarea mai dificila;
Prepararea puturilor si fixarea pivotilor poate
determina stress si fisuri in tesutul dentar
si/sau in compozit;
Risc de afectare pulpara prin deschiderea
accidentala in timpul prepararii puturilor sau
ulterior prin actiunea altor factoti iritativinflamatori (variiatii termice, solicitari ocluzale;
Risc de percolare marginala (in obturatiile
neetanse);
Diminuarea rezistentei amalgamului.

Indicatii:
1. Distructii coronare extinse la care
retentia obturatiei nu poate fi
suficienta prin prepararea retentiva a
cavitatii si aplicarea tehnicii de
adeziune amelo-dentinara:
- Dinti vitali
pivoti
parapulpari(dentinari)
- Dinti devitali
pivoti coronoradiculari.

Tema 6

TRATAMENTUL CARIEI
SIMPLE PRIN INCRUSTATII
METALICE SI NEMETALICE

Avantajele si dezavantajele
inlay-ului compozit fata de
restaurarea prin metoda directa
Avantaje:

polimerizare completa extraorala

acces si vizibilitate imbunatatita
contractie de priza compensata
rezistenta mecanica imbunatatita
tensiuni scazute in peretii cavitatii
percolare marginala diminuata (?)
contacte adecvate cu dintii adiacenti si
antagonisti
adaptare cervicala corecta
sensibilitate postoperatorie scazuta (?)
minimalizarea manoperelor de fininsare
intraorala
timp de lucru mai redus in cabinet (?)

Dezavantaje:

preparare putin
conservatoare cu
tesuturile dure
dentare
pret de cost
crescut
sensibilitate
tehnica crescuta

risc de coloratie
marginala (?)

Indicatii
Distructii coronare medii si intinse la
nivelul dintilor laterali vitali
Pacienti cu igiena orala buna si risc
cariogen scazut
Zone accesibile si vizibile
Conditii de izolare perfecta

Contraindicatii
distructii coronare reduse, la care sacrificiul
de tesut sanatos pentru preparare ar fi
exagerat
distructii coronare foarte mari, unde nu se
asigura conditii minime de retentie a inlay-ului;
in zone de suprasolicitare ocluzala;
pacienti cu bruxism;
pacienti cu igiena orala deficitara;
pacienti a caror stare generala, varsta sau
grad de educatie sanitara nu permite un
tratament cu sedinte prelungite si laborioase

Etapele restaurarii prin inlay compozit

Prepararea
cavitatii

Indirect
Amprenta si
fabricare in laborator

Direct/indirect
(semidirect)
Fabricare in cabinet
pe baza
amprentei siliconice

Direct
Fabricarea intra-orala

Procesare secundara (activare luminoasa si/sau termica)

Tratamentul suprafetelor inlay-ului
Cimentare adeziva

Reguli de preparare a cavitatii:

- preparare neretentiva;
- divergenta ocluzala si proximala de 8-10o;
- profunzime de 1,5-2mm la nivelul fosetei;
- latime de 1-1,5mm a pragului gingival;
- latime istm de 2mm;
- margine nebizotata;
- contur rotunjit

Metoda directa
Cabinet
1. Prepararea cavitatii
2. Izolarea cavitatii cu o lubrifiant hidrosolubil
3. Introducerea materialului compozit in cavitate si
modelarea
4. Fotoactivarea intraorala
5. Dezinsertia din cavitate
6. Completarea (daca este necesar)
7. Fotoactivarea extraorala
8. Tratamentul suprafetelor inlay-ului
9. Cimentarea adeziva
10. Finisarea.

Metoda semidirecta

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Cabinet
Prepararea cavitatii
Amprentarea
Turnarea modelului
Modelarea inaly-ului
Fotoactivarea
Dezinsertia si verificarea
Procesarea secundara (fotoactivarea si/sau tratament
termic)
8. Verificarea intraorala
9. Tratamentul suprafetelor inlay-ului
10. Cimentarea adeziva
11. Finisarea

Metoda
indirecta

Cabinet
1. Prepararea cavitatii
2. Amprenta

8. Verificare intraorala
9. Tratament suprafete inlay
10. Cimentare adeziva
11. Finisare

Laborator

3. Model de lucru (bont mobil)

4. Modelare inlay
5. Fotoactivare inlay
6. Dezinsertia si verificarea
7. Procesare termica (luminoasa
si termica)

Materiale: ESTENIA; BELLEGLASS HP; TESCERA ATL; SIMFONY;

SCULPTURE