Sunteți pe pagina 1din 31

TEMA:Examenul clinic al edentatului

total. Determinarea diagnosticului. Metode


de fixare a protezelor totale.

Scopul lucrarii:
Materializarea cunostintelor despre
consecutivitatea examenului clinic si
paraclinic, determinarii diagnosticului
edentatului total si metodelor de fixare a
protezelor totale.

Cuprins:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.

Caracteristica examenului subiectiv


Examenul exobucal. Caracteristica
Examenul endobucal. Caracteristica
Cind este necesar si ce metode include examenul complementar la
edentatul total
Din cite parti este alcatuit diagnosticul edentatului total
Metode mecanice de fixare a protezelor totale
Metode biomecanice de fixare
Metode fizice de fixare
Metoda biofizica de fixare
Factorii obisnuiti de mentinere si stabilizare a protezei totale
Factorii exceprionali de mentinere si stabilizare a protezei totale
Ce reprezinta succiunea
Ce reprezinta adeziunea

Caracteristica examenului subiectiv

Motivatia:determinarea acuzelor tipice pentru pacientii cu edentaie


totala(absenta totala a dintilor de pe unul sau ambele maxilare,
imposobilitatea actului de masticatie, dereglari de fonatie, deglutitie,
fizionomice) , depistarea posibilelor acuze ca urmare a dereglarilor
functionale din partea celorlalte verigi ale sistemului stomatognat(A.T.M,
complexul muscular, glande salivare) cit si a sistemului digestiv.
Istoria actualei maladii:se va atrage atentia la factorii etiologici ce au
dus la pierderea totala a dintilor(complicatiile cariei dentare, afectiunile
parodontului, interventii chirurgicale,etc) ,la evolutia procesului
patologic(cronic, acut), timpul ce sa scurs de la prima si ultima extractie,
caracterul si eficienta tratamentului protetic , daca a fost intreprins.
Istoria vietii:depistarea maladiilor generale ale organismului care posibil
au influentat pierderea dintilor(disfunctiile glandelor endocrine, maladiile
cardiovasculare, sangvine, a sistemului nervos, a tractului
gastrointestinal), factorii nocivi profesionali si obiceiurile vicioase ce au
putut determina pierderea dintilor.

Examenul exobucal
Starea si culoarea pielii, a mucoasei
buzelor
Prezenta sau absenta asimetriei faciale
Linia de contact si pozitia
buzelor,obrajilor,comisurilor gurii
Gradul de exprimare a santurilor perilabiale
Pozitia mandibulei
Starea etajului inferior al fetei

Examenul endobucal
Raportul dintre buze gradul de
deschidere a gurii si mobilitatea
muschiului orbicular al buzelor
Dintii
Arcadele dentare
Raportul dintre arcadele dentare(ocluzia)
Mucoasa cavitatii bucale
Apofizele alveolare si maxilarele

Examenul complementar

Radiografia panoramica
Tomografia A.T.M
Analiza modelelor de studiu
Electromiografia muschilor
Inscrierea miscarilor mandibulare
Examenul citologic,micologic,
bacteriologic,anatomo-patologic,
somatoscopic
Determinarea Ph-ului salivei

Diagnosticul edentatului
total

1. Afectiunea principala
2. Complucatiile provocate de afectiunea
principala
3. Afectiunile concomitente
(dereglarile morfologice,topografia afectiunii
(unimaxilare,bimaxilare),factorul etiologic,dereglarile
functionale si complicatiile posibile,gradul de atrofie
a apofizelor alveolare si a fibromucoasei cimpului
protetic)

Metode mecanice de fixare


a prtezelor totale
Arcuri intermaxilare
Spirale
Ingrelarea protezei la mandibula prin
inlocuirea dintilor artificiali din acrilat cu dinti
din aliaje inoxidabile
Confectionarea protezei metalice integre
Fixarea protezei cu ajutorul radacinilor
artificiale
Prin intermediul implantarilor

Metode biomecanice de
fixare

Inaltimea ,forma si volumul apofizelor


alveolare
Caracterul versantelor
Bolta palatina
Tuberozitatile maxilare
Prezenta exostozelor
Aplicarea crosetelor gingivoalveolare
Aripioare din acrilat

Metode fizice de fixare


Camera vid
Disc de cauciuc
Utilizarea placutelor magnetice de
forma cilindrica sau in forma deU

Metoda biofizica de fixare


La baza acestei metode a fost pusa
aplicarea legilor fizice de creare a unui
vid pe toata suprafata protezei datorita
inchiderii marginale circulare a protezei
ce vine in contact cu fibromucoasa activ
mobila a plicei trcatoare.

Factorii obisnuiti de
mentinere si stabilizare a
La maxila :apofiza alveolara, palatul dur,
protezei
totale
tipul de rezilienta a fibromucoasei, rugile
palatine, prezenta sau absenta torusului
palatin, frenul bucal si labial,tuberozitatile
maxilare
La mandibula :apofiza alveolara, tipul de
rezilienta a fibromucoasei, frenul
labial,tuberculii piriformi, santul sublingual

Factorii exceptionali de mentinere


si stabilizare a protezei totale
Succiunea
Adeziunea
Echilibrarea

Ce reprezinta succiunea
Contact strans si rezistent la separare
intre doua corpuri, obtinut prin crearea
unui spatiu vid sau care contine aer
rarefiat intre corpurile respective.

Ce reprezinta adeziunea
Adeziunea propriu-zisa reprezinta
atractia ce apare intre moleculele de tip
diferit (ale placii si ale mucoasei), puse
in contact foarte strans si constituie un
factor de mentinere a protezelor chiar si
in absenta salivei.

TEMA:Amprentarea cimpului protetic


edentat total. Materiale si tehnici de
amprentare
Scopul:Materializarea cunostintelor despre
diferite metode de amprentare la edentatul
total, in dependenta de situatia morfologica a
cimpului protetic.

Cuprins:
Argumentarea amprentarii preliminare
Ce materiale pot fi utilizate la amprentarea preliminara
Ce criterii au fost puse la baza amprentarii functionale
Varietati de amprentare functionala dupa inaltimea marginii
Varietati de amprentare functionala dupa modul de formare a marginii
amprentei
6. Varietati de amprentare functionala dupa gradul de compresie a
mucoasei cimpului protetic
7. Din ce materiale pot fi confectionate lingurile individuale
8. Tehnica confectionarii lingurii individuale dupa Brohman
9. Particularitatile confectionarii lingurii individuale dupa Vasilenco
10. Probele Herbst pentru maxilarul superior
11. Probele Herbst pentru maxilarul inferior
12. Indicatii la utilizarea amprentarii compresive si decompresive
1.
2.
3.
4.
5.

Argumentarea amprentarii
preliminare

Amprentarea preliminara se efectueaza cu


scopul de a obtine un model de lucru pe
care se va confectiona lingura individuala.

Amprenta preliminara permite:


1.Determinarea profunzimii plicelor trecatoare ale mucoasei
2.Starea generala a cimpului protetic
3.Pozitia si directia insertiilor musculare si ligamentare care ulterior urmeaza
sa fie eliberate

Ce materiale pot fi
utilizate la amprentarreea
preliminara
Materiale amprentare termoplastice ce

sint indicate pe cimpurile protetice dure


Ghipsul sau alginatele , indicate pe
cimpurile protetice moi

Ce conditii au fost puse la


baza amprentarii functionale
Amprenta functionala trebuie sa permita
confectionarea unei proteze cu margini
care vor fi in contact permanent cu
mucoasa din zona plicei trecatoare ,
evitindu-se astfel patrunderea aerului
atmosferic sub baza protezei.
Amprenta functionala trebuie sa redea
fidel starea functionala a mucoasei.

Varietati de amprente
functionale dupa inaltimea
marginii
Amprente functionale cu marginea in
zona mucoasei cu mobilitate
pasiva(zona neutra)
Amprente functionale la care marginea
depaseste depaseste zona neutra cu 12 mm(amprente functionale de
succiune)

Varietati de amprente functionale


dupa modul de formare a marginii
amprentei
Amprente functionale la care marginile sunt formate
prin miscari pasive ale mucoasei
Amprente functionale la care marginile sunt formate
ca rezultat al miscarilor active ale mucoasei obtinute
prin aplicarea probelor functionale
Amprente functionale la care marginile sint formate
cu ajutorul miscarilor active ale mucoasei in timpul
masticatiei si altor functii ale sistemului stomatognat
Amprente cu formarea mixta a marginilor

Varietati de amprente functionale


dupa gradul de compresie a mucoasei
cimpului protetic
Amprente cu compresia cimpului protetic(sub
presiunea manuala a medicului,sub
presiunea masticatoare si dozata)
Amprente decompresive
Amprente diferentiate

Din ce materiale pot fi


confectionate lingurile individuale
Materiale metalice
Ceara
Acrilate autopolimerizabile
Acrilate termopolimerizabile

Tehnica confectionarii lingurilor


individuale dupa Brohman(metoda
I.C.T.O)
La maxila :dintr-o placa de ceara standard se
inlatura 1/3 din lungime si dupa ramolire placa de
ceara se indoaie in doua introducindu-se in cavitatea
bucala unde lingura se modeleaza direct pe maxila.
La mandibula :dintr-o placa de ceara standard se
inlatura 1/3 din latime , dupa ce se incalzeste la
flacara,se indoaie in trei in lungime dindui-se forma
de potcoava,se introduce in cavitatea bucala
modelindu-se dupa forma apofizei alveolare
,inlaturindu-se surplusurile.

Particularitatile confectionarii
lingurii individuale dupa Vasilenco
In timpul confectionarii marginile lingurilor se termina la
nivelul mucoasei pasiv mobile si deci nu e necesar de
a le modela dupa limitele viitoarei proteze, deoarece
vor fi corectate de materialul amprentar
Pentru a obtine inprimarea corecta a cimpului protetic
in zona liniei AH el propune de a lungi lingura cu 0,5cm
iar la maxila se perforeaza lingura la mijloc pentru a
iesi surplusurile de material.
Lingura la maxila se consolideaza din partea
exterioara cu un strat subtire de ghips iar la mandibula
cu o bandoleta din material amprentar termoplastic.

Probele Herbst pentru


maxilarul superior

1. Deschiderea maximala a gurii(daca lingura se


deplaseaza atunci marginea se reduce incepind
cu sectorul zonei plicilor pterigomandibulare
pina la locul unde va fi situat primul molar)
2. Sugerea obrajilor(daca lingura se
deplaseaza,atunci marginea se scurteaza
bilateral in zonele plicelor gingivobucale)
3. Miscarea buzelor anterior ca la fluerare(daca
lingura se misca,este necesar de a scurta
marginea ei in zona anterioara)

Probele Herbst pentru


maxilarul inferior
Actul de deglutitie si deschiderea gurii maximal.
Pacientul este rugat sa plaseze virful limbii spre
buzele superioara si inferioara.
Virful limbii se aseaza pe suprafata interna a
obrajilor,gura fiind intredeschisa.
Virful limbii se orienteaza spre buza superioara si
virful nasului.
Miscari active a muschilor mimici.

Indicatii la utilizarea
amprentarii compresive si
decompresive
Amprentele decompresive sint indicate
in cazurile cind mucoasa reprezinta o
rezilienta mica, indeosebi cind torusul
palatin este bine exprimat.
Amprentele compresive sint indicate la
prezenta unei mucoase cu rezilienta
marita.

Concluzie:
Efectuarea cu exactitate si precizie a
examenului clinic al pacientului edentat
total ne permite sa determinam corect
dignosticul clinic si sa intocmim un plan de
tratament in care amprentarea cimpului
protetic si fixarea protezelor totale
reprezinta verigile de initiere si finisare a
succesului ce va restabili la maxim functiile
pierdute si comfortul zilnic al pacientului.

S-ar putea să vă placă și