Sunteți pe pagina 1din 120

Infasarea

chirurgicala

Definitie:
Modalitate de fixare a unui pansament
Imobilizare temporara in traumatisme
osteoarticulare (entorse, fractura, luxatii)
Realizarea unei compresiuni elastice si uniforme
postoperator

FASA

Modalitati de infasare

CIRCULARA:
in regiuni cilindrice (cap, gat, torace, brat,
articulatia pumnului)
consta in suprapunerea turelor una peste
alta
avantaj e simpla, rapida
dezavantaj pe segmentele mobile poate
rasuci pansamentul

SPIRALA:

in regiunile tronconice, la membre si pe regiuni intinse


dupa ture circulare de fixare, se trec ture oblice a.i. tura urmatoare
sa acopere din tura precedenta
se termina cu ture circulare de fixare
dezavantaj marginea caudala a fiecarei ture, in cazul unei fesi de
tifon,

N EVANTAI:
este indicat n cazul fixrii pansamentului n
jurul articulaiilor cotului i genunchiului;

RSFRNT:

este indicat n aceleai regiuni ca


nfarea n spiral, fiind mai
etan;

N SPIC DE GRU (SPICA):

se aplic la rdcina membrelor


sau n cazul pansamentului
compresiv dup amputaia de sn
la femei;

N FORM DE 8:
este indicat n fractura de clavicula

RECURENT:

indicat pentru acoperirea bonturilor


de amputaie, la membre, la nivelul
calotei craniene (se execut cu 2-3
fee).

Mitra lui Hipocrat

EXTREMITATEA CEFALICA

1. Capelina (Boneta)

Se face cu o singura fasa, de catre 2 persoane

Se incepe cu o tura circulara de la protuberanta occipitala


posterioara, trecand deasupra urechii dr., peste frunte,
deasupra sprancenelor, deasupra urechii stg. si se continua
cu 2-3 ture circulare pana la nivelul fruntii

Se fac rasfrangeri succesive ant.-post. in evantai, alternativ


dr.-stg. ca sa acopere toata calota

Se fixeaza prin ture circulare, la nivelul fruntii; se mai poate


fixa si trecand 2 ture peste calota preauricular si
submandibular

2. Mitra lui Hipocrate

Se face cu 2 fesi de 1-2 persoane

Cu o fasa se fac ture circulare iar cu cealalta ture ant.post.(fronto-occ.); fiecare tura ant.-post. va fi acoperita
de o tura orizontala

3. Basmaua triunghiulara

Baza se trece deasupra urechilor si a regiunii occipitale


si se impreuneaza in fata, iar al 3-lea colt coboara ant.

LA NIVELUL FETEI
1.Prastia nasului
Cu o fasa de 50-60 cm, despicata la ambele capete,
lasand la mijloc o portiune de 5-6 cm nedespicata
Acest bandaj fixeaza pansamentul la nivelul nasului
Cele 2 brate inf. se leaga la nivelul cefei
Cele 2 brate sup. se trec supraauricular si se leaga la
nivelul protuberantei occipitale posterioare ext.

2. Prastia mentonului
O fasa ca pentru prastia nasului
Bratele sup. se leaga la nivelul vertexului (vf.
capului)
Bratele inf. se incruciseaza cu cele sup. si se
duc la nivelul protuberantei occ. post. ext.,
subauricular

3. Monoclul
Se incepe cu ture circulare fronto-occ., apoi, ajunsa la radacina nasului, fasa se trece peste orbita, apoi pe sub
ureche, protuberanta occ. ext., reg. parieto-temporala opusa, pana ajunge, din nou, la nivelul radacinii nasului
Se face o tura circulara si manevra se repeta
Se fixeaza cu ture circulare, la frunte

4. Binoclul

Alternativ pt. fiecare ochi, acoperind orbitele

5. Capastrul
Se adreseaza fixarii unui pansament la nivelul mentonului, extremitatii cefalice
si fetei
Se incepe cu ture circulare de la protuberanta occ. ext. ; fasa se trece oblic la
nivelul cefei, trece pe sub urechea dr., mandibula, si urca preauricular stg.
pana la nivelul vertexului de unde coboara preauricular dr., submandibular dr.
si trece subauricular stg., urmata de ture circulare

TORACE SI
ABDOMEN

1. Spica sanului

se face in scop compresiv si se utilizeaza de obicei dupa


interventii pe glanda mamara pt. prevenirea hematoamelor
si a seroamelor postoperatorii
se incepe cu ture circulare la baza toracelui pornind de la
nivelul apendicelui xifoid (2-3 ture) trecand circular prin
axila stg., apoi in axila dr. prin anterior, obligatoriu
submamar (pe sub sanul sanatos)
spica sanului dr. : in momentul in care se ajunge cu fasa
post., se ascensioneaza usor si apoi se coboara in
epigastru urmand ca dupa 1 tura circulara sa se urce pe
umarul stg.; se fac mai multe astfel de ture in asa fel ca
spica sa urce pe linia mamelonara
spica sanului stg. : oblicitatea se incepe din ant. iar umarul
dr. se ataca din post.

2. Pansamentul Dessault

se utilizeaza pt. imobilizarea luxatiilor de umar sau pt.


fracturi subcapitale de humerus
timpul 1 ture circulare la baza toracelui pornite din
epigastru
timpul 2 - fixarea bratului pe torace
timpul 3 fixarea antebratului prin triunghi (in unghi
drept fata de brat si cu mana in epigastru)
timpul 4 fixarea mainii cu ajutorul unei fesi de tifon
mana ramane afara

3. Pansamentul Velpeau

Se utilizeaza in acelasi scop dar imobilizarea se face


astfel incat antebratul si bratul sa faca un unghi ascutit iar
mana e adusa pe umarul opus si complet acoperita de
fasa

4. Esarfa lui Petit

pt. imobilizarea membrului sup.cu o basma in 4


colturi
e un pansament imobilizant improvizat
suspenda membrul ca intr-un hamac
capetele se innoada in regiunea interscapulara si la
ceafa

5. Basmaua triunghiulara
e un pansament improvizat
baza basmalei priveste spre axila membrului
bolnav. 2 capete se innoada la ceafa iar
celalalt se rasfrange pe brat si se fixeaza cu
ace de siguranta

6. Spica umarului si axilei

daca leziunea e situata in axila e contraindicata


utilizarea galifixului si a leucoplastului
pansamentul se fixeaza fie printr-o infasare in 8
(Watson-Jones) in care una din bucle se face in jurul
articulatiei umarului si cealalta bucla include gatul si
umarul opus
spica umarului are rol de fixare si compresie. se
utilizeaza pt. leziunile la nivelul regiunii acromiale,
spica intinzandu-se la acest nivel

7. Spica cefei

se face pt. fixarea unui pansament la nivelul cefei


se incepe de pe cap prin ture circulare fronto-occ. si
se va cobori oblic prin spatele urechii dr. in reg.
cervicala ant. , se da sau nu 1 tura circulara la acest
nivel apoi se urca prin spatele urechii stg. la nivelul
capului, se da o tura circulara, se repeta manevra
spica se insinueaza la nivelul cefei

8. Spica mare a spatelui si cefei


steaua mare a spatelui si cefei
se face fie pornind de la baza toracelui fie de
la nivelul capului; corect se incepe de la
nivelul capului
in ant. se vad 3 benzi circulare : 1 la nivelul
fruntii, 1 la nivelul gatului si 1 la baza toracelui
in post. se vad 2 spice

9. Spica inghinala

se utilizeaza pt. fixarea unui pansament in regiunea


inghinala sau inghino-crurala
se incepe de la nivelul bazinului prin ture circulare si
apoi ture in spica pt. una sau ambele regiuni
(alternativ)
se poate incepe si de la radacina coapsei cu sau fara
ture circulare de fixare
la sfarsit se fixeaza cu ture circulare la nivelul
bazinului

10. Spica laterala a soldului (trohanteriana)

se face similar cu spica inghinala, dar cu


spica pe linia trohanteriana

11. Spica fesiera

Se face similar cu spica inghinala, dar cu


spica la nivelul mijlocului fesei

12. Pansamentul in T si V al perineului


Urmareste fixarea pansamentului la nivelul perineului
Variante

cu 1 sau 2 fesi
cu o fasa si un snur
spica perineala

! Bolnavul sta in pozitie ginecologica


La barbati (V) urmareste fixarea pansamentului si lasarea
libera a organelor genitale ext. ; daca se face cu 1 fasa , se
porneste cu ture circulare de la nivelul bazinului si se
rasfrange fasa oblic intre coapse, se urca in ant., se
rasfrange iar fasa, se face o tura circulara, iar se rasfrange si
se coboara intre fese atacand din ant.; la sfarsit are aspect
de V in fata si banda post.
La femei (T) se fac ture rasfrante ant.-post. la nivelul
perineului
! Femeia e sondata obligatoriu
La 2 fesi se face cel mai bine, cu una se fac ture circulare si
cu cealalta ture ant.-post. (la femei)

MEMBRUL SUPERIOR

1. Pansamentul in 8

Scop: imobilizarea umerilor in cadrul fracturilor


de clavicula (vezi bandajul Watson-Jones)

2. Pansamentul bratului

Regiunea cilindrica si tronconica se


preteaza la urmatoarele tipuri de infasari:
circulara
rasfranta
spica
cu ture deplasate
spirala

3. Pansamentul cotului
daca leziunea e situata olecranian se face
infasare in evantai sau alternanta
se incepe distal si se merge spre radacina
membrul sup. e intr-o usoara flexie
turele circulare se fac cat mai aproape de linia
articulara
daca leziunea e in plica pansament in 8

4. Pansamentul antebratului
ca orice regiune tronconica se preteaza la
urmatoarele tipuri de pansamente:

spica
combinata
spirala
in helix
circulara pe portiuni limitate

daca leziunea e pe fata mediala spica va fi pe


partea opusa si invers

PANSAMENTELE
MAINII

1.Spica mainii

Se porneste de la nivelul gatului mainii cu ture


circulare, se insinueaza o spica pe fata dorsala a
mainii cu/fara lasarea libera a varfului degetelor
La bolnavii arsi si cu leziuni distale se acopera si
varful degetelor; se lasa libere numai daca vrem sa
urmarim tulburari de circulatie si sensibilitate

! Intre degete se aplica tampoane de tifon (nu


vata) pt. prevenirea aparitiei unor sindactilii
iatrogene

Spica palmara

2.Pansamentul policelui
Se face in spica cu/fara acoperirea varfului
degetului pornind fie de pe police fie de la
gatul mainii
Spica iese pe fata dorsala a mainii

4.Pansamentul in manusa (degetelor I II


III - IV V)
rezulta o manusa cu palma libera
pt. fiecare se incepe o spica dar nu se termina
ci trece de la un deget la altul (spice
succesive si alternative pentru fiecare deget
in parte) fixate prin ture circulare la gatul
mainii

3.Pansamentul degetelor II III IV


din considerente anatomice (vezi tecile
sinoviale) aceste degete se panseaza
impreuna sau individual
spica va fi pe fata dorsala a degetelor
se incepe de la gatul mainii dar se poate si
distal

MEMBRUL
INFERIOR

1.Pansamentul coapsei

Se preteaza la urmatoarele tipuri de infasari:


spica
circulara
rasfranta
cu ture deplasate
spirala

2.Pansamentul genunchiului

daca leziunea e situata prepatelar se face


infasare in evantai sau alternanta

membrul inferior e in usoara flexie

daca leziunea e in plica (fosa poplitee) se


face pansament in 8

evantai

In 8

3.Pansamentul gambei

Se preteaza la urmatoarele tipuri de infasari:


spica
combinata
spirala
helix
circular pe regiuni limitate

PANSAMENTUL
PLANTEI

1. Pansamentul regiunii calcaneene

daca leziunea e situata la nivelul calcaneului


se face infasare in evantai sau alternanta

daca leziunea e pe fata dorsala a regiunii


tibiotrohanteriene se face pansament in 8

2. Spica tibiotarsiana

Spica apare pe fata dorsala a piciorului

Se poate executa si incepand


supramaleolar

3.Pansamentul halucelui

Se incepe de pe haluce preferabil, apoi


deasupra articulatiei tibiotarsiene, trecand
prin planta, se revine apoi pe fata dorsala
si apoi la nivelul halucelui

Se poate incepe si supramaleolar