Sistemul Muscular

Muschii reprezinta 40-45% din masa corporala

Tesut inalt specializat care converteste energia chimica in energie
mecanica
In corpul uman se gasesc peste 650 muschi
Exista trei tipuri de muschi: striat, neted si cardiac

Muschiul striat (scheletic)

Alcatuit din fibre musculare striate si tesut conectiv;
Sunt muschi voluntari;
La microscop, au aspect striat datorita distributiei miofibrilelor;
De obicei se ataseaza la doua oase intre care exista o
articulatie;
Principalele functii:
- miscarea
- mentinerea posturii
- generarea de caldura

Muchiul striat este format din fibre musculare legate n fascicule prin esut muscular. Fibrele
musculare sunt aezate paralel ntre cele dou capete ale muchiului care formeaz tendoane sau
aponevroze cu care se inser pe oase. Muchiul este nvelit ntr-o teac conjunctiv epimissium -,
din care ptrund n profunzime septuri conjunctive ce separ fasciculele musculare perimisium-, iar
teci fine de esut conjunctiv nconjur fiecare fibr muscular endomisium.

Fiecare fibr muscular striat este o celul foarte alungit, cu diametrul de 10- 100 i
lungime variabil de la 1 mm la 10 12 cm. Fibra muscular are o membran subire
sarcolem- , puin citoplasm sarcoplasm, n care se gsesc numeroi nuclei aezai
periferic , miofibrilele i alte organite celulare.
Miofibrilele formeaz elementul contractil al fibrei musculare i au dispoziie paralel cu
axul longitudinal al fibrei. Privite la microscopul optic ele apar constituite dintr-o succesiune
de discuri clare i discuri ntunecate. Aceste benzi sunt situate la acelai nivel pe
miofibrilele apropiate i confer aspectul striat transversal caracteristic.

Fiecare din cele dou benzi este submprit prin

banda H luminoas, situat n mijlocul discului
ntunecat, i prin membrana Z situat n mijlocul
discului clar. Structurile cuprinse ntre dou membrane Z
succesive constituie un sarcomer, - unitatea
morfofuncional a miofibrilei.

La microscopul electronic miofibrilele apar

formate din microfilamente contractile, de dou
tipuri: unele groase de miozin altele subiri de
actin. Fiecare miofibril este alctuit din
aproximativ 1500 filamente de miozin i de
dou ori mai multe filamente de actin.

TIPURI DE MUCHI
a) Dup form:
- de fus (bicepsul, tricepsul);
- trapez (muchiul trapez);
- patrulater (marele dorsal);
- triunghi (muchiul piramidal al abdomenului);
circular (orbicular al buzelor i al pleoapelor).
b) Dup dimensiuni
lungi n special la membre se mai numesc i
muchi de vitez;
scuri ex, muchii jgheaburilor vertebrale
se mai numesc i muchi de efort;
lai la nivelul trunchiului ex. muchii lai
abdominali.
c) Dup numrul capetelor de origine:
- biceps 2 capete;
- triceps 3 capete;
cvadriceps (femural) 4 capete.
d) Dup aezare:
- superficiali situai imediat sub piele
- profunzi

A. MUCHII CAPULUI sunt grupai n:

- muchii mimicii
- muchii masticatori
Muchii mimicii se mai numesc i muchi
cutanai. Sunt grupai n jurul orificiilor: orbital,
nazal, bucal, auditiv.
Muchii din jurul orificiului orbital sunt:
muchiul orbicular al ochiului, muchiul
corugator al sprncenei (trage sprnceana
medial n jos), muchiul procerus prin
contracie exprim ameninare, agresiune.
Muchii din jurul orificiului nazal muchii
nasului

Muchii din jurul orificiului nazal

muchii nasului
Muchii din jurul orificiului bucal
- - muchii orbicular al gurii (n
grosimea buzelor),
muchiul buccinator (suportul
muscular al obrajilor),
muchii zigomatici (trag buzele n
sus i lateral),
- muchiul ridictor al unghiului
gurii,
- muchiul cobortor al unghiului
gurii,
-muchiul cobortor al buzei
inferioare,
-muchiul mintal (ridic vrful
brbiei).
Muchii din jurul orificiului
auditiv: auriculari

m. masticatori m. maseter ridic mandibula

Muchii din regiunea bolii

craniene se mai numesc
muchi epicranieni . Muchii
epicranieni sunt constituii din
dou formaiuni musculare:
occipitofrontal i temporo
parietal.

B. MUCHII GTULUI
Mai importani sunt: pielosul gtului, strenocleidomastoidianul, hioidieni i scaleni.

C. MUCHII TRUNCHIULUI
Se grupeaz n:
Muchii regiunii posterioare i
cefei (ai spatelui i cefei) sunt
dispui unii n plan superficial
muchii trapezi i marii dorsalii alii n plan profund muchii
anurilor vertebrale.
Muchii toracelui sunt:
pectoralii, dinaii i intercostalii.
Diafragma separ cavitatea
toracic de cea abdominal.
Muchii abdomenului sunt lai;
ei particip la formarea pereilor
antero-laterali i posteriori ai
abdomenului. Dintre acetia fac
parte: muchii drepi abdominali,
muchii oblici externi i oblici
interni.

D. MUCHII MEMBRELOR
1. Muchii membrelor
superioare se mpart n dou grupe
mari:
muchii care leag membrul superior
de trunchi;
muchii proprii ai membrului
superior.
Dup aezarea lor topografic cei
din urm se mpart n: muchii
umrului deltoidul, muchii braului
bicepsul brahial i tricepsul brahial,
muchii antebraului flexori i
extensori ai degetelor, pronatori i
supinatorii i muchii minii.

2. Muchii membrelor inferioare.

n jurul articulaiei coxo-femurale se gsesc muchii fesieri.
Coapsa posed pe faa anterioar, superficial, muchiul croitor i cvadricepsul femural, iar n
profunzime muchii adductori. Pe faa posterioar a coapsei se afl bicepsul femural.

Muchii gambei:
unii sunt extensori ai degetelor i
pronatori ai piciorului (ridic
marginea extern i o coboar pe
cea intern), iar alii sunt
extensori ai piciorului, flexori ai
degetelor i supinatori ai
piciorului (ridic marginea intern
a piciorului i o coboar pe cea
extern). Planta, faa prin care
piciorul se sprijin pe sol, prezint
muchii flexori i extensori ai
degetelor.

Muschiul neted (visceral)

Nu prezinta striatii;
Sunt muschi involuntari (controlati de SN autonom;
Actioneaza mai lent si raman contractati mai mult timp;
Intra in structura organelor interne;
Roluri:
- deplasarea alimentelo in tubul digestiv (peristaltism)
- dilatarea/contractarea vaselor sangvine
- contractia uterului

5.2. MUSCULATURA NETED

Prezent n organele viscerale, vasele sangvine i piele, este constituit din fibre
musculare fusiforme, cu diametrul de 2-10 i lungimea de 100-400 . Nucleul celulelor
musculare netede este mare, situat central. Fibrele musculare netede sunt lipsite de striaii
transversale, deoarece miofibrilele nu sunt organizate n sarcomere.

Muschiul neted (visceral)

Muschiul cardiac
Se gaseste exclusiv la nivelul inimii;
Sunt muschi involuntari;
Reprezinta un tip aparte de muschi striati;
Raman contractati un timp mai indelungat decat
muschii striati;

Proprietatile fibrelor musculare

Contractilitatea
Extensibilitatea
Elasticitatea
Excitabilitatea

Patologia sistemului muscular

Atrofia musculara
Degenerarea tesutului muscular;
Se manifesta in cazul muchilor care nu sunt folosii
frecvent;
Cauze: atac cerebral, imobilizarea, etc
Tratament: exercitii fizice, masaj, etimularea electrica a
amuschilor

Tetanosul
Boala infectioasa provocata de bacteria Clostridium tetani, prin
intermediul neurotoxinei tetanospamina;
Bacteria se transmite prin intermediul leziunilor (rnilor deschise)
din piele; boala nu este contagioas
Simptome (dupa 2-14 zile):
- rigiditatea flcilor, a muchilor abdominali si spatelui
- contractia muchilor faciali
- puls rapid, febr, transpiraie, spasme musculare
- probleme de deglutiie
Tratament curarea rnii
- tratament cu metronidazol
Se recomand
tetanospasmina

vaccinarea

cu

imunoglobuluine

anti-

Polimialgia reumatica
Mialgia = durere muscular
Polimialgia reumatica este o afectiune inflamatorie (un tip de artrita)
caracterizata de inflamatia si umflarea articulatiilor mari;
Inflamatia este provocata de celule ale sistemului imun care ataca
membranele sinoviale;
Cauze: varsta, posibil transmitere genetica
Simptome: - dureri si rigiditate musculara
- afectati in special muschii gatului,
umerilor si soldului
- oboseala, febra, pierdere in greutate
- inflamatie dureroasa a arterelor craniene (gigant cell
arteritis), poate provoca orbire;

Polimialgia reumatica
Diagnostic: - trecutul medical al persoanei/familiei
- analize pt identificarea anticorpilor specifici bolii
- teste de evaluare a gradului de inflamatie
- biopsia arterelor temporale pt identificarea arteritei
Tatamentul difera in functie de simptome si prezenta/absenta arteritei:
- medicamente anti-inflamatorii nonsteroidale (ibuprofen,
aspirina) in cazuri moderate; efecte secundare in
medicatia pe termen lung
- corticosteroizi (prednison), in cazuri grave cu arterita. Pot
sa apara complicatii

Platfusul
Defect caracterizat de absenta sau dezvoltarea incompleta a
curburii talpii piciorului;
Doua tipuri: flexibil si rigid;
In cazul platfusului flexibil, de obicei, nu este necesar tratament
sau interventie chirurgicala;
Platfusul rigid apare ca urmare a dezvoltarii anormale a piciorului
(ex. conexiune anormala intre oase). Este mai grav si mai
dureros.
Tratament:
- suporturi pentru picior
- gimnastica si exercitii fizice
- operatie, in cazuri grave

Hernia
Reprezinta patrunderea unui tesut, organ/parte a unui organ prin
membrana/tesutul muscular care in mod normal, il contine;
De obicei se instaleaza brusc;
Cauza: slabirea progresiva a peretului muscular. Poate fi
innascuta (congenitala) sau dobandita, provocata de factori
externi: presiune crescuta, obezitate, varsta, etc.
Exista mai multe tipuri: - abdominale (cele mai comune)
- diafragmatice
- pelviene
Tratament: - interventie chirurgicala, cel mai adesea

Distrofia musculara
Grup de boli ereditare caracterizate de slabirea progresiva a
muschilor scheletici, defecte ale proteinelor musculare si
moartea fibrelor musculare;
Simptome: - epuizare si pierdere gradata a functiei musculare
- obezitate
- contractii ale articulatiilor
- cataracta, atrofie gonadala
- pierderea capacitatii intelectuale
Tratament nu exista; anumite medicamente, terapia fizica si
instrumente ortopedice pot ameliorara simptomele;
Cea mai cunoscuta forma este distrofia Duchenne provocata de
mutatia genei pentru distrofina (localizata pe cromosomul X)

-este o tulburare cauzata de o singura gena,se

transmite X lincaat
- - frecventa de 1 la 3500,se manifesta la
baieti,o treime din cazuri fiind datorate noilor
mutatii.
- boala se situeaza frecvent la varsta de 3-5
ani,primul simptom fiind deficitul de forta
musculara - au dificultati in urcarea scarilor, la
alergat...apoi apar si tulburari respiratorii si de
vorbire.
- la 11-12 ani devin dependenti de scaunul cu
rotile,iar decesul survine in jurul varstei de 20
de ani ca rezultat al insuficientei respiratorii
sau cardiace
- distrofina este o proteina ce se afla in
muschii striati,in cel cardiac si in creier.
mamele purtatoare au riscul ca 50% din ficele lor sa fie vectoare(purtatoare,deci NU BOLNAVE) si
50% ca baietii lor sa fie BOLNAVI
- afecteaza de asemenea neuronii din creier.media C.I(coef, inteligenta) a baietilor este de 85%
- capacitatea verbala este mai grav afectata fata de abilitatile non-verbale

Myastenia gravis
Boala autoimuna in care receptorii pt. acetilcolina din muschi
sunt distrusi de celulele sistemului imun. Cauza este
necunoscuta;
Primi afectati sunt muschii globilor oculari. Apare mai des la
femei;
Simptome: - pierdera fortei musculare
- probleme de vedere
- oboseala
- dificultati de inghitire si respiratie
Tratament: - evitarea efortului fizic
- agenti anti-acetilcolinesteraza
- corticosteroizi
- medicamente imunosupresoare
- plasmafereza
- extirparea timusului (timectomie)

Electromiograma (EMG)

Reprezinta inregistrarea activitatii electrice a muschilor;

Este o metoda de investigatie clinica care completeaza
examinarea medicala;
Utila pentru a face deosebirea intre probleme miopatice si
probleme neurogenice;
Un instrument util in studiul fiziologiei si fiziopatologiei musculare

Electromiograma (EMG)