LICEUL TEORETIC ,,CONSTANTIN NOICA ,SIBIU

COALA POSLICEAL SANITAR

SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ngrijirea pacientului cu afeciuni ale

aparatului cardiovascular Afeciuni ale venelor: ULCERUL
VARICOS

Coordonator:
Asistent principal:Marilena Albu
Absolvent:
Mrioara Paraschiva Olariu

Sibiu
2013

Introducere
Cuvinte cheie: varice, edemul membrelor inferioare, hiperpigmentatia, dermatita de staza, ulcerul varicos,
eczematizare periulceroasa
Ulcerul varicos cronic se manifesta prin pierderea de substanta cutanata, care evolueaza fara tendinta de vindecare
spontana si se dezvolta pe fondul unei insuficiente venoase cronice .
Ulcerul din boala varicoasa are sediul de preferinta n regiunea maleolara interna, n special la gamba stnga
(77%), restul localizarii fiind de 4% n 1/3 inferioara a gambei, 16% n 1/3 medie, 3% la nevelul piciorului
Vrsta de aparitie a ulcerului varicos este sub 30 de ani n 8% din cazuri, ntre 30 si 60 de ani 30%, peste 60 de ani
n 62%
Cauzele ulcerelor varicoase ale membrelor inferioare sunt multiple
-factori favorizanti: ortostatismul prelungit, imobilizare la pat ndelungata, boli cardio-vasculare
-afectiuni vasculare: venoase, arteriale, vasculite, limfatice
-neuropatii
-afectiuni metabolice
-afectiuni hematologice
-traumatisme
-infectii
-paniculite
Ulcerele varicoase apar datorita disfunctiei congenitale sau dobndite a valvulelor venelor profunde si/sau
comunicante, ce duce la staza venoasa . Manifestarea care precede sau nsoteste ulcerele varicoase este edemul,
care
determina anoxie locala si n timp duce la dermatita pigmentara si purpurica. Anoxia tisulara duce la eliberarea de
histamina si serotonina, rezultatul fiind inflamatia de tip eczematos a tegumentelor. Stagnarea sngelui n vene,
leziunile peretelui vascular venos si suprainfectia, duc la aparitia tromboflebitei varicoase si a ulcerului varicos .

CAPITOLUL 1
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI
CARDIOVASCULAR
1.1 ANATOMIA APARATULUI CARDIOVASCULAR
Aparatul cardiovascular(Figura 1.)este
format dintr-un organ central-inima,care functioneaza ca pompa, iarborele circulator,format
dintr-un sistem de cartere,vene i capilare prin care circula sangele.

Figura1.Aparat cardiovascular

1.1.1 INIMA
Inima este un organ muscular cavitar,nepereche, fiind situat in
etajul inferior al
mediastinului i are forma unei piramide triunghiulare, culcat pe
diafragm. Are culoare
brunrocata, cu masa de 250-300 grame i cu o capacitate de 500700ml.Axul inimii
este oblic dirijat in jos, la stanga si inainte, astfel ca 1/3 din inima
este situata la
dreapta si 2/3 la stanga planului mediosagitat al corpului. Prezinta o
fat convex,
sternocostala, i o fata plana diafracmatic. De la baza inimii pleac
arterele mari(
aorta si trunchiul pulmonar)i sosesc venele mari (cele doua vene
cave si cele patru
vene pulmonare). La baza inimii se afla atriile,iar spre vrf ventriculii.
ntre artii si
ventriculi se gasesc anturile coronar stng, respectiv posterior,
unde sunt situate
arterele i venele cu rol n vascularizatia cordului.

1.1.2. STRUCTURA INIMII

Din punct de vedere structural inima este alcatuita din trei tunici
care, de la exterior
spre interior, sunt : epicardu,miocardul si endocardu.(Figura 2)

Figura2 Structura inimi

1.1.3. VASELE DE SNGE I VASELE

LIMFATICE
Arborele vascular este format din artere, vase prin care sangele
incarcat cu
oxigen si substantele nutritive circul dinspre inim spre esuturi i
organe, capiare,
vase cu calibru foarte mic, interpuse intre artere i vene, prin care
sangele incarcat cu
CO2 este readus la inim.

1.1.4 VASCULARIZATIA MEMBRULUI

INFERIOR
Surse:

Arter

Arter

Artera

Arter

Arter

Arter

iliac extern:
femural
iliac intern:
obturatorie,
fesier,
ischiatic

1.2 Fiziologia aparatului cardiovascular

Funcia principal a cordului este aceea de a furniza oxigenul
i substanele nutritive necesare esuturilor i totodat de a
ndeprta dioxidul de carbon i metaboliii. Acest lucru se
realizeaz prin intermediul a dou circulaii: cea dreapt,
pulmonar i cea stng, sistemic. Pentru nceput, de reinut
este faptul c inima stng reprezentat de atriul i ventriculul
stng conin numai snge oxigenat, iar atriul drept i ventriculul
drept conin numai snge amestecat cu dioxid de carbon.

1.2.2 Anatomie i fiziologie sistemului

venos al membrului inferior
n cadrul sistemului circulator, sistemul venos realizeaz transportul
sngelui de la periferie la
inim. Marea majoritate a venelor transport snge neoxigenat, de
la nivel tisular la inim,
excepie fcnd
venele pulmonare i venele ombilicale (n timpul vieii intrauterine),
ambele transportnd
snge oxigenat la inim. Sistemul circulator este alctuit din dou
sisteme, i anume:
Sistemul vaselor sanguine;
Sistemul vaselor limfatice.

CAPITOLUL II
NOIUNI GENERALE DESPRE AFECIUNI
ALE VENELOR,
ULCERUL VARICOS
2.1DEFINIIE:
Prin ulcer varicos se nelege o pierdere de substan cutanat
care apare pe fond de staz venoas cronic,fiind produs prin
deficiee de oxigenare local i tulburri de nutriie,ulceraie
care nu are nici o tendin de vindecare spontan,a vnd o
evoluie ndelungat.
2.2 COMPLICAIILE ULCERULUI VARICOS
-Ruptura de varice i hemoragia n ulcerul varicos:
-Degenerescena malign a ulcerului varicos
2.3TRATAMENTUL ULCERULUI VARICOS
-Tratamentul flebologic:
-Tratamentul dermatologic
-Tratamentul general
-Tratamentul local
-Tratamentul chirurgical al ulcerului varicos

CAPITOLUL III
PREZENTAREA CAZURILOR CLINICE I A
PLANURILOR DE NGRIJIRE

Prezentarea cazului clinic nr.1 :

Ulcer cronic varicos la gamba stng
I CULEGEREA DE DATE
1. Informaii generale
Nume i prenume: I.D
Sexul: M
Vrsta: 67 ani
Stare civil: cstorit
Ocupaie: pensionar
Religie: Ortodoxa
Domiciliu: Sibiu
2. Antecedente personale
Bolile copilriei: rujeol, vrsat de vnt, pojar
Intervenii chirurgicale: operaie la membru inferior drept (1998)
Nu prezint alergii medicamentoase

3. Antecedente familiale
Mama: decedata
Tata: decedat
4. Mod de via obinuit
Pacientul consum 1 cafea pe zi, fumeaz un pachet de igri pe zi
Nu consum alcool
Doarme 6-7 ore pe noapte
Nu are preferine alimentare
A lucrat n mediul toxic 30 de ani
5. Condiii de via
Locuiete cu familia n condiii corespunztoare
Situaie material bun
Este cstorit i are 2 copii

6. Motivul internrii
- durere la nivelul gambei piciorului stng
7. Istoricul bolii
Pacientul n vrst de 67 de ani cunoscut cu insuficien venoas
cronic de aproximativ 7 ani
cu ulcerare cronic venoas, pentru care a urmat tratament,se
interneaz pe secia
Dermatologie pentru reapariia ulcerului varicos de aproximativ o lun.
8. Diagnostic medical la internare
- Ulcer cronic venos suprainfectat gamba stng
9. Profilul psiho-social i cultural
Limba vorbit: romn
Etnia: romn
Este echilibrat psihic
Este n relaii normale cu familia i anturajul

II ANALIZA I INTERPRETAREA DATELOR

Nevoi alterate
Perioada 05.04.2013- 09.04.2013
1. Nevoia de a menine tegumentele i mucoasele integre si curate
2. Nevoia de a evita pericolele
3.Nevoia de a menine temperatura corpului in limite normale
Diagnostice de ngrijire
1. Alterarea integritii plgii ulcerului la nivelul tegumentelor
manifestat prin plag supurat
2. Anxietate legat de riscul de infecie a plgii manifestt prin
nelinite
3. Temperatur ridicat, din cauza infeciei manifestat prin frisoane

III. Obiective

IV. Intervenii
autonome

IV. Intervenii
delegate

V. Evaluare

1. Pacientul s
aiba plaga de
la nivelul
tegumentelor
o evoluie
buna far
complicaii

- am efectuat
toaleta
plagii, am
protejat
plaga cu
materiale
sterile,
respectand
masurile de
asepsie

la indicaia
medicului am
administrat
pacientului
tratament
cu antibiotic

Plaga pacientului
este curat.

2. Plaga
pacientului
sa aiba o evoluie
bun

- am asigurat
condiile de
mediu
adecvat
- am pansat
pacientul

Impreun cu
medicul
am stabilit planul
de
recuperae a starii
de
snatate

- pacientul
beneficiaz de
mediu
de sigurana ferit
de
accidente si
infecii

3. Pacientul sa isi
mentina
temperatura
in limite normale

- am aerisit
incperea
- am asigurat o
imbracminte
lejera

La indicaia
medicului
am administrat
antibiotic i.v 1 la
12

Starea pacientului
a
evoluat bine in
decurs a 2 zile de
la

CAPITOLUL IV
TRHNICI DE NGRIJIRE I INVESTIGAII :
1.Administrarea medicamentelor pe
suprafata tegumentelor
2.Injecia intramuscular.
3.Puncia venoas

Injecia intramuscular.
Definiie:
Locul injectiei il constituie muschii voluminosi, lipsiti de
trunchiuri importante de vase si nervi, a caror lezare ar putea
provoca accidente.In muschii fesieri se evita lezarea nervului
sciatic.(fig 1)

Figura1.nervul sciatic

Cadranul superoextern fesier rezulta din intretaierea unei linii

orizontale, care
trece prin marginea superioara a marelui trohanter, pana deasupra
santului
interfesier, cu alta verticala perpendiculara pe mijlocul celei
orizontale
- Cand pacientul e culcat, se cauta ca reperpunctele Smirnov si
Barthelmy (punctul
Smirnov este situat la un lat de deget deasupra si inapoia marelui
trohnater;punctul
Barthelmy s situat la unirea treimii externe cu cele doua treimi
interne a unei linii
care uneste splina iliaca anterosuperioara cu extremitatea santului
interfesier)
- Cand pacientul este in pozitie sezand, injectia se poate face in toata
regiunea
fesiera, deasupraliniei de sprijin.
Pregatirea injectiei:
materiale:
- seringi sterile, cu o capacitate in functie de cantitatea de solutie
medicamentoasa
- se utilizeaza seringi de unica folosinta, in ambalaj individual,

Executarea:
ngrijirea pacientului cu afectiuni ale aparatului cardiovascular
Afectiuni ale venelor:Ulcerul varicos
94
- Asistenta isi spala mainile
- Dezinfecteaza locul injectiei
- Se intinde pielea intre indexul si policele mainii stangi si se
inteapa perpendicular
pielea cu rapiditate si siguranta, cu acul montat in siringa
- Se verifica pozitaia acului prin aspirare
- Se injecteaza lent solutia
- Se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul
- Se maseaza usor locul injectiei pentru a activa circulatia,
favorizand resortia
Ingrijirea ulterioara a pacientului:
- Se aseaza in pozitie comoda, ramanand in repaus fizic 5-10
minute

Incidente si accidente

Interventii

- Durere vie, prin atingerea

nervului scitic sa a unor
ramuri ale sale
- Paralizia prin lezarea
nervului sciatic
- Hematom prin lezarea uni
vas
- Rupera acului
- Supurtie aseptica

- Retragerea acului, efectuarea

injectiei in alta zona
- Se evita prin respectarea
zonelor de electie a injectiei
- Extragere manuala sau
chirurgicala
- Se previne folosirea unor
ace suficient de lunigi pentru
a patrunde in masa
musculara

DE STIUT:
- Injectia se poate executa si cu acul detasat de
seringa, respectandu-se masurile de
asepsie
- Pozitia acului se controleaza, in cazul solutiilor
colorate, prin detasarea seringii de
la ac, dupa introducerea acului in masa musculara
- Infiltratia dureroasa a muschilor se previne prin
alterarea locurilor injectilor.

Concluzii
Pe parcursul lucrri am analizat diferite aspect ale afeciuni ale
venelor.Tema lucrrii fiind
ulcerul varicos.
Prima parte a lucrari cuprinde anatomia si fiziologia aparatului
cardiovascular,venelor
membrelor inferioare.
A doua parte cuprinde noiuni generale despre afeciuni ale venelor; ulcerul
varicos
care cuprinde; definiia ulcerului varicos, etiologia i fiziopatologie, factorii
determinai,
factori de risc, factori agravani, manifestri clinice i clasificare, complicaile
ulcerului
vaicos, evoluia ulcerului varicos, profilaxia apariiei ulcerului varicos,
tratamentul ulcerului
varicos.
A treia parte a lucrari; prezentarea cazurilor clinice i a planurilor de
ingrijire care
cuprinde trei cazuri clinice.
A patra parte a lucrari cuprinde trei tehnici de ingrijire i investigati;
1.Administrarea
medicamentelor pe suprafata tegumentelor