Sunteți pe pagina 1din 16

RECUPERAREA TRAUMATISMELOR

GENUNCHIULUI LA SPORTIVI
Eva Aurelia Veronica
Master KTS

Varietatea si multitudinea ramurilor sportive, numarul mereu in crestere


al sportivilor de performanta, solicitarile deosebite impuse acestora
determina o gama variata si extinsa de afectiuni al caror tratament
trebuie sa fie astfel orientat, pentru a obtine refacerea integrala si rapida
a capacitatii functionale a segmentului lezat. Obiectivul principal al
traumatologiei sportive este astfel nu atat tratarea unor afectiuni
traumatice in stadiul reversibil ci mai ales prevenirea producerii lor prin
diagnosticarea si aplicarea tratamentului in stadiul preclinic. Aceste
principii se aplica si in cazul leziunilor de menisc care, daca sunt repede
si corect tratate, fac ca reinsertia sportivului in activitatea competitionala
sa se faca cat mai repede.

Riscul accidentului exista in activitatea sportiva fiind


generat de cauze cunoscute, intre care metodica gresita a
pregatirii, exagerarile in dozarea efortului si chiar
intamplarea, fiind cele mai frecvente. Depistarea si tratarea
formelor preclinice, conduita terapeutica, recuperarea
sportivului sunt numai cateva idei ce trebuiesc urmarite in
scopul gasirii de solutii viabile pentru imbunatatirea
performantei.

Profilaxia traumatismelor se poate face prin determinarea si tratarea


factorilor favorizanti (concentratie redusa a Ca +, Mg , circulatie
redusa, viroze, echipament sportiv necorespunzator, baza materaiala
necorespunzatoare, greseli in procesul de antrenament), prin programe
de exercitii specifice introduse in programul de antrenament in scopul
cresterii elasticitatii structurilor articulare si periarticulare (profilaxie
primara), precum si prin tratarea si recuperarea corecta a traumatismelor
(profilaxia secundara). Antrenamentul sportiv trebuie astfel reconsiderat
in termeni de profilaxie a traumatismelor. Teoretic toate traumatismele
musculo-scheletale pot fi prevenite printr-un antrenament corect initiat si
condus, printr-o pregatre fizica adecvata.

Pentru prevenirea acestor traumatisme prin introducerea in procesul de


antrenament a unor exercitii specifice adresate zonelor cu risc major si avand ca
scop cresterea flexibilitatii, mobilitatii si ranforsarea articulatiilor este absolut
obligatorie cunoasterea mecanismelor si a factorilor etiologici ce conduc la aparitia
traumatismelor.

Programele de antrenament trebuie adaptate perioadelor de pregatire


respective. Astfel in timpul perioadei pregatitoare antrenamentele trebuie desfasurate
zilnic, cu o durata de 1 ore, cu o ponderea a pregatirii fizice generale de 50-60%
din timpul alocat antrenamentului, restul antrenamentului constand din pregatire
specifica tehnica sI tactica. Un antrenament pe saptamana poate avea specific de
forta iar la sfarsitul ciclului saptamanal se va realiza un antrenament de refacere cu
includerea intr-o inlantuire logica toate mijloacele de refacere cunoscute.

In timpul perioadei pre-competitionale ponderea pregatirii


fizice generale este de 20% ; antrenamentele de forta se
desfasoara o data pe saptamana sau la 2 saptamani.

Programul profilactic trebuie sa se adreseaza in egala


masura intaririi tendoanelor sI ligamentelor, cresterii
elesticitatii dar sI fortei musculare in scopul fortifierii
articulatiilor pe care le traverseaza, pentru a permite atat
cresterea stabilitatii cat sI a gradului de mobilitate la acest
nivel.

In ultimii ani a fost dezvoltata o conceptie preventiva a


recuperarii care mai nou s-a extins prin aplicarea de
programe de exercitii utilizate pentru prevenirea de leziuni
sau a deficitelor functionale determinate de tulburari
anterioare biomecanice sau ale lantului kinetic ce
contribuie la instalarea unor leziuni musculo-scheletice
denumite si programe profilactice (Dragan, I.). Totusi, pe
plan national exista putine studii si articole de specialitate
bazate pe interventia programelor de exercitii profilactice,
specifice traumatismelor, in cadrul antrenamentului
sportiv.

PROGRAM DE RECUPERARE/PROFILACTIC
PENTRU GENUNCHI

Incalzirea: Inainte de a efectua exercitiile, pacientul se va incalzi timp de 5


10 minute cu ajutorul unor miscari cu impact minor, precum mersul pe jos
sau pe o bicicleta stationara

: Dupa incalzire, se vor efectua exercitii de stretching. Abia dupa aceea se


va trece la exercitiile de tonifiere musculara. Cand se vor termina exercitiile
de tonifiere, programul va fi finalizat prin reluarea exercitiilor de intindere.
Nu ignoram durerea: In mod normal nu trebuie sa se resimta nici o durere in
timpul exercitiilor.

2. Intinderea cvadricepsului in pozitia stand"

Principalele grupe de muschi lucrate: Cvadricepsii; Pacientul trebuie sa resimtai


aceasta intindere in partea anterioara a coapsei

Echipament necesar: nici unul

Repetari: 2-3; Zile pe saptamana: 4-5

Instructiuni detaliate

P.I. pacientul se sprijina de spatarul unui scaun sau de un perete pentru a-si pastra
echilibrul;

T 1 Indoaie genunchiul si ridicata calcaiul spre fese;


T.2. Apuca glezna cu mana si trageti usor calcaiul spre corp;

T.3. Mentine pozitia timp de 30 pana la 60 de secunde;

Repeta exercitiul cu celalalt picior.

Important: Nu arcuieste spatele

S-ar putea să vă placă și