Sunteți pe pagina 1din 30

UNIREA

PRINCIPATELOR
ROMANE
DOMNITORUL UNIRII
(1859-1866)
Alexandru Ioan Cuza (Alexandru Ioan I)
- n. 20 martie 1820 în Bârlad -România
- d. 15 mai 1873, Heidelberg, Germania
fondatorul României moderne,
domnul Unirii,
primul domn al României (1859 - 1866).
 
 Nãscut la 20 martie 1820, la Bârlad, Alexandru Ioan
Cuza si-a petrecut o parte din copilãrie pe mosia tatãlui
sãu, la Barbosi. A crescut astfel aproape de tãrani si
printre ei. Poate cã si aceasta explicã, în parte,
dragostea sa pentru oamenii satelor.
 Trimis la Iasi, în pensionul deschis de francezul Victor
Cuenim, îi avu colegi de învãtãturã, printre altii, pe
Vasile Alecsandri si Mihail Kogãlniceanu, care, îi vor
deveni, mai târziu, în epoca Unirii si a înfãptuirii statului
national român, sfetnici apropiati si colaboratori directi.
Matei Milo, viitorul mare actor, i-a fost, de asemenea,
coleg.
 În vara lui 1834, prin august, tânãrul Alexandru Cuza
pleacã la Paris sã-si completeze învãtãtura. Împreunã
cu el plecau si alti fii de boieri, cam de aceeasi vârstã,
printre care vãrul sãu Nicolae Docan si Vasile
Alecsandri.
 Alexandru Ioan Cuza îsi trecu în decembrie 1835
examenul de bacalaureat în litere. Ca si Vasile
Alecsandri, vru apoi sã învete medicina, înscriindu-se
la facultatea respectivã, dar pãrãsi repede gândul
acesta, “neputând suferi disectiile” si trecu la drept.
 A participat la miscarea revolutionara de la 1848 din
Moldova, iar dupa aceea la miscarea pentru Unirea
Principatelor.
În timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost în primele
rânduri. A luat cuvântul la adunarea de la hotelul "Petersburg"
din Iasi, cerând înfãptuirea unor reforme democratice.
Printre fruntasii adunãrii arestati din ordinul domnitorului
Mihai Sturza s-a aflat si Cuza; a reusit apoi sã scape de sub paza
si sã fugã în Transilvania.
Cuza are ocazia sã participe la Marea Adunare de la Blaj de la
3/15 mai 1848, dupã care se retrage în Bucovina. În timpul
domnitorului Grigore Ghica s-a reîntors în tarã si în perioada
pregãtirii unirii îndeplinea functia de pârcãlab de Galati.
Ca formã de protest fatã de falsificarea alegerilor pentru
adunãrile ad-hoc din Moldova, Cuza si-a dat demisia din functia
de pârcãlab.
Patriot cu idei liberale, nu radicale însã, Cuza a fost acceptat
chiar si de partizanii celor doi Sturza care candidau sustinuti de
conservatori. La 5 ianuarie 1859, el a fost ales cu unanimitatea
voturilor deputatilor prezenti în Moldova.
În drum spre Constantinopol, delegatia Moldovei s-a oprit si
la Bucuresti influentând pe reprezentantii Partidei Nationale din
adunarea electivã.
În ziua de 24 ianuarie 1859, Cuza a fost ales si domn al Tarii
Romanesti. Alegerea sa a produs în întreaga tarã o puternicã
explozie de entuziasm.
Mihail Kogãlniceanu avea sã declare, în 1862, cã "Unirea
natiunea a fãcut-o".
Miscarea unionista dupa
1848

 Fruntasii pasoptisti aflati in exil sau in tara au realizat o intensa


propaganda in favoarea unirii principatelor:
 Editarea unor publicatii cu titluri sugestive : “Romania viitoare” (1850),
lucrarea lui N. Balcescu “romanii sub Mihai Voievod Viteazul”.
 Memorii trimise imparatului Napoleon III si ministrului de externe al
Frantei, contele Walewsky, reginei Victoria a Angliei si premierului lord
Palerstone, cerand sprijin pentru unire;
 Obtinerea sprijinului unor personalitati culturale ca J. Michelet, E. Quinet,
J.A.Vaillant;
 Domnitorii Gr. Al. Ghica si Barbu Stirbei au adresat memorii guvernului
francez si Congresului de pace de la Paris, cerand unirea Principatelor
Romane sub un principe apusean;
 Reintoarcerea exilatilor moldoveni care primesc chiar functii de la
domnitorul Gr. Al. Ghica(1856-1857);
 Infiintarea “ Societatii unirii”si de comitete ale unirii in Moldova;
 Tiparirea de foi volante si brosuri unioniste.
Contextul extern favorabil unirii

 Rãzboiul Crimeei( 1853-1854) a fost un rezultat al contradictiilor


dintre Marile puteri si a avut importante consecinte pe plan
european; a fost o noua etapa a “Crizei orientale”;
 înfrângerea Rusiei a creat un nou echilibru pe continent;
 problema româneascã a fost tratatã ca o problemã europeanã.
 Prin Tratatul de pace încheiat la Paris la 18 / 30 martie 1856,
Principatele Române erau situate sub garantia colectivã a
Puterilor semnatare ale actului international.
 Franta sustinea înfãptuirea Unirii sub un principe strãin;
 pentru Unire s-au pronuntat Rusia, Prusia si Sardinia;
 Anglia nu s-a pronuntat, problema rãmânând deschisã.
 Împotriva Unirii au fost de la început, Turcia si Austria, pentru cã
fiecare avea sub stãpânire teritorii românesti.
 Ele au motivat impotrivirea prin existenta gruparii separatiste a
marilor boieri conservatori.
Trupe ruseşti au înaintat prin Moldova şi Ţara Românească spre
Turcia 1853 – 1854 având pretext eliberarea Locurilor Sfinte
(Ierusalim şi Bethleem)
Teatrul de luptă
dunărean

Teatrul de luptă
caucazian
Imperiul Rus

Imperiul
Austriac
Contraatac în
Marea Baltică

Imperiul
Otoman
Armatele Turciei,
Angliei, Franţei şi
Sardiniei au
contraatacat,
declanşând războiul
numit “Războiul
Crimeii” 1853 - 1855
Prevederile Congresului de pace de la
Paris

 Mentinerea autonomiei Principatelor , sub suzeranitate


otomana si garantia colectiva a celor 7 mari puteri;
 Consultarea romanilor in privinta unirii prin intermediul
unor adunari reprezentative, Divanuri ad-hoc;
 Trimiterea unei comisii europene care sa puna bazele
viitoarei lor organizari si sa propuna o noua constitutie;
 Libertatea de navigatie pe Dunare si neutralitatea Marii
Negre;
 Revenirea la Moldova a 3 judete din sudul Basarabiei:
Cahul, Bolgrad, Ismail;
RUSIA

FRANŢA
IMPERIUL
OTOMAN

ANGLIA
AUSTRIA

PRUSIA
SARDINIA

MARILE PUTERI AU HOTĂRÂT CONSULTAREA POPULAŢIEI ÎN


PROBLEMA UNIRII PRIN ADUNARILE AD-HOC
Adunarile ad – hoc
(1857)

 Programul unionistilor a fost sprijinit de publicatiile:”Romania literara”, si “Steaua


Dunarii” in Moldova, “Timpul” si “Patria” in Tara Romaneasca;
 De organizarea alegerilor pentru Divanurile ad-hoc s-au ocupat caimacamii T. Bals
si N. Vogoride in Moldova si Al. Ghica in Tara Romaneasca.
 N. Vogoride a falsificat alegerile din Moldova la indemnul turcilor si austriecilor,
iesind o adunare majoritar separatista.
 Sub presiunea internationala si datorita compromisului de la Osborne dintre
Napoleon III si regina Victoria (unire formala a Principatelor) , se refac alegerile si
adunarea devine majoritar unionista ca si in Tara Romaneasca;
 Rezolutiile celor doua Adunari din oct.1857, sunt aproape identice, solicitand
 Respectarea autonomiei Principatelor;
 Unirea Principatelor sub numele Romania;
 Print strain dintr-o dinastie europeana al carui mostenitori sa fie crescuti in religia
ortodoxa;
 Adunare legislativa reprezentativa;
 Neutralitatea pamantului tarii.
Conferinta si Conventia de la
Paris(1858)

 August 1858- marile puteri europene (Franta, Anglia, Prusia,


Austria, Imperiul Otoman, Sardinia, Rusia) s-au reunit la Paris
pentru a analiza cererile romanilor si au hotarat sa accepte o
unire formala a Tarilor Romane, sub numele de “Principatele
Unite ale Moldovei si Valahiei”;
 Au elaborat o Conventie cu rol de constitutie care stabilea :
 Puterea executiva: doi domnitori si doua guverne ;
 Puterea legislativa: doua adunari legislative si cei doi domni, iar
Comisia Centrala de la Focsani elabora proiectele de legi;
 Puterea judecatoreasca ; Inalta Curte de Justitie si Casatie de la
Focsani
 Domnii erau alesi pe viata prin vot cenzitar (cens foarte ridicat);
 Desfiintarea privilegiilor de clasa;
 Egalitatea in fata legilor;
 Drepturi politice pentru crestini;
 Libertate individuala;
 Armatele puteau fi reunite in caz de primejdie.
Infaptuirea unirii – ianuarie 1859

 In 1859, Adunările Elective ale Moldovei şi Valahiei,


profitând de o lacună a actelor redactate de Marile
Puteri cu privire la ţarile române, au ales acelaşi
domnitor - Alexandru Ioan Cuza, în ciuda opoziţiei
acestor Mari Puteri.
 Prin această dublă alegere (la 5 ian. şi 24 ian. 1859) a
fost creat Principatul România.
 România da, dar o Românie fără Transilvania,Banatul
si Bucovina care din 1867 au fost încorporate regatului
ungar de catre Imperiul Habsburgic, transformat
pentru 51 de ani (până în 1918) în Imperiul Austro-
Ungar.
 Basarabia era provincie a Rusiei iar Dobrogea sub
ocupatie otomana.
 De aceea, vorbim la 1859 de unire cea mica .
Semnificatia unirii
Principatelor

 Votul de la 24 ianuarie 1859 a insemnat incununarea


victorioasa a atator secole de lupte, a insemnat exprimarea
nazuintei intregii natiuni, biruinta progresului asupra regimului
feudal, invechit, semnul emanciparii sociale si politice, actul
energic de nastere a Romaniei moderne.
 Unirea din 1859 inseamna acel pas inainte, care deschidea tarii
largi perspective in progresul social, economic, politic, cultural.
 Reformele ce au urmat unificarii nationale au contribuit la
restrangerea relatiilor feudale, la dezvoltarea mai larga a
fortelor de productie, au insemnat un efort hotaritor in mersul
ascendent al societatii romanesti.
Cuza.
Masurile de unificare administrativa

 Poarta si Austria au denuntat ca ilegala dubla alegere a lui Cuza.


 La Conferinta de la Paris au recunoscut dubla alegere in aprilie
1859, Franta, Anglia, Rusia, Prusia si Sardinia;
 Turcia si Austria au recunoscut dubla alegere abia in septembrie
1859.
 Intre 1859-1862 Al.I. Cuza a realizat:
 Unificarea serviciilor de vama;
 Stabilirea cursului monetar unic;
 Decretarea zilei de 24 ianuarie ca zi nationala;
 Realizarea unei steme comune(zimbrul si vulturul)
 Unificarea armatei;
 Stabilirea capitalei la Bucuresti;
 Introducerea denumirii de Romania in actele oficiale interne.
Recunoasterea internationala a unirii
depline

 La 20 noiembrie (pe stil vechi) 1861 Înalta Poartă a adoptat


"Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei"
prin care a admis unirea politică şi administrativă a Principatelor
Moldova şi Ţara Românească, teritorii autonome aflate în
componenţa Imperiului Otoman,doar pe timpul domniei lui Al. I.
Cuza.
 Pe 11 decembrie 1861 Alexandru Ioan Cuza, domn al Moldovei şi
totodată domn al Ţării Româneşti (cu guverne şi adunări separate
până la acea dată), a dat publicităţii proclamaţia prin care a adus
oficial la cunoştinţă că "naţionalitatea română este întemeiată".
 La 22 ianuarie (pe stil vechi) 1862 s-a format primul guvern
unitar al României, condus de conservatorul Barbu Catargiu.
 Două zile mai târziu, pe 24 ianuarie 1862, adunările Moldovei şi
Ţării Româneşti, reunite în şedinţă comună, au proclamat oraşul
Bucureşti drept capitală a întregii ţări. De la acea dată Principatul
Moldova şi-a încetat existenţa.
Barbu Catargiu(1807-1862)
rimul prim-ministru al Romaniei Mihail Kogalniceanu(1817-1891)
prim- ministru(1863-1865),
ministru de externe(1876,1877-
1878)
Marile reforme

 In 1863 Alexandru Ioan Cuza formează un guvern sub


conducerea lui Mihail Kogălniceanu. Noul guvern realizează
proiectul legii privind secularizarea averilor mânăstireşti,
lege prin care s-a trecut in proprietetea statului 25% din
terenul arabil al tarii (dec. 1863).
 La 2 mai 1864 dizolva Adunarea Legislativa conservatoare si
se supune poporului, spre aprobare prin plebiscit, o nouă
constituţie “Statutul lui Cuza”si o nouă lege electorală cu
cens scazut si alegatori directi si primari (care votau prin
delegati).
 Statutul lui Cuza instaura regimul autoritar:
 Se extindeau atributiile domnitorului ;
 Parlament bicameral : Senatul cu senatori de drept si numiti
de domn;
 Consiliul de Stat elabora proiectele de legi ce erau aprobate
de parlament.
Reforma agrara

 La 14 august 1864, Cuza decretează Legea Rurală, prin care se


desfiinţează clacasia prin despagubire si se face
improprietarirea cu pamant in functie de puterea economica a
taranilor impartiti in fruntasi, mijlocasi si palmasi.
 Loturile nu puteau fi vandute timp de 30 ani.
 Rascumpararea clacii putea fi platita in 15 ani.
 463000/500000 de familii au primit aprox. 1800000/2000000
ha de teren arabil din mosiile expropiate de la mosieri.
 Reforma agrară din 1864, a cărei aplicare s-a încheiat în linii
mari în 1865, a satisfăcut în parte setea de pământ a ţăranilor,
a desfiinţat servituţile şi relaţiile feudale, dând un impuls
însemnat dezvoltării capitalismului.
 Limite: faramitarea loturilor, nu au fost improprietariti toti
taranii(insurateii).
Alte
reforme

 Legea sistemului de unitati metrice;


 Legea organizarii armatei;
 Codul civil inspirat de Codul napoleonian;
 Codul penal;
 Autocefalia Bisericii Ortodoxe Romane;
 crearea Camerelor de Comert
 Legea comunală;Legea consiliilor judeţene
 Legi in domeniul educatiei.
Modernizarea invatamantului

 In principalele centre ale tarii s-au creat institutii de


invatamant mediu, de cultura generala si s-au infiintat
primele universitati, la Iasi (Universitatea Al.I.Cuza,
1860) si la Bucuresti (1864).
 Printr-un decret, domnitorul Cuza dispune reorganizarea
Muzeului national de antichitati si a Arhivelor Statului.
 Tot la Iasi, in 1860, se infiinteaza Conservatorul de
muzica, iar 4 ani mai tarziu, la Bucuresti, se creeaza
Scoala de arte frumoase, la conducerea careia se afla
Theodor Aman, si o Scoala de medicina veterinara.
 Se intocmeste un Proiect de lege organica pentru
instructia publica in Principatele Unite, in care se
prevede obligativitatea invatamantului primar la sate si
orase, iar in bugetul anului 1860, se prevede o reala
crestere a numarului scolilor satesti.
Politica externa

 In acesti ani s-au incheiat conventii si relatii diplomatice cu


diferite state:
 in 1860 se infiinteaza la Paris o agentie diplomatica a
Principatelor Unite condusa de V. Alecsandri;
 se incheie o conventie telegrafica cu Rusia, "cea dintii
conventie internationala a Principatelor";
 in 1862 se stabilesc intelegeri telegrafice cu Austria .
“Monstruoasa coalitie” si abdicarea
lui Cuza

 Nu exista domeniu de activitate economica,


social-politica, culturala, administrativa,
militara din tara, in care Cuza sa nu fi adus
imbunatatiri si innoiri organizatorice pe baza
noilor cerinte ale epocii moderne.
 Valul, revolutionar pentru acea vreme, al
reformelor a apropiat burghezia de mosierime,
nemultumite de realizarile sale, intr-o coalitie
care l-a silit pe Cuza sa abdice la 11 februarie
1866.
 Dar Al.I.Cuza niciodata n-a abdicat de la ideile
sale patriotice.
Sfarsitul Domnului Unirii

 Plecat in lungul sau exil prin Europa, Alexandru loan


Cuza se stinge din viata la Heidelberg, in Germania, la
15 mai 1873, departe de patria si poporul sau, caruia
isi inchinase viata.
 Trupul sau este adus in tara si inmormantat la mosia
de la Ruginoasa de catre Elena Doamna.
 In timpul celui de al doilea razboi mondial, osemintele
sale au fost asezate in biserica Trei Ierarhi din Iasi.
 Luptator neobosit pentru infaptuirea Romaniei
moderne, Alexandru loan Cuza se inscrie in randul
marilor figuri istorice cinstite si respectate de poporul
nostru.
Biserica “Trei
Ierarhi” din Iasi.

“Să dea Dumnezeu să-i


meargă ţării mai bine fără
mine decât cu mine.
Să trăiască România!”
Referat realizat de:
Eleva: Hada Carmen
Clasa: a VIII-a C
Profesor: Nicolae
Andron