Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Petculescu
Florentina
Constanta
- 2013 -
Prima coordonata geografica a Deltei Dunarii este situarea n emisfera nordica, la intersectia
paralelei de 45 lat. N (deci la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord) cu meridianul de 29
long. E, aproximativ ntre delta propriu-zisa si Complexul lagunar RazimSinoie, pe Dealurile Tulcei
(figura 1 Locatia europeana ).
Cel mai tnar pamnt al tarii, Delta Dunarii potrivit oamenilor de stiinta si are originile n
urma cu aproximativ 13 000 de ani.
Delta Dunarii reprezinta o regiune joasa care acum 10.000 de ani, n urma ridicarii nivelului
apelor Marii Negre, a fost transformata ntr-un golf. Aluviunile transportate de Dunare si cele aduse
de curentii marini au creat bancuri de nisip desfasurate de la vest la est si, respectiv, de la nord la
sud. Cnd acestea au atins suprafata apei, n golf a aparut uscatul, respectiv grindurile
ncadrate de canale prin care se scurgeau apele fluviului.
Fig.1
Sursa: www.ddbra.ro
Fig.4
Sursa:locurisupere,ro
Fig.2
Fig.3
Sursa:panoramio.ro
Sursa:oco.ro
Relieful Deltei Dunarii cuprinde in regim natural terenuri joase si terenuri inalte.
Altitudinea medie a reliefului Deltei este de 0,5 m, iar altitudinea maxima de 13 m. in grindul Letea.
Circa 3/4 din suprafata Deltei este situata la altitudini pozitive si 1/4 sub nivelul de 0 m.
a) Terenurile joase cuprind mlastini, lacuri (Isac, Obretin, Matita, Merhei etc.), garle,
canale (de exemplu: Litcov, Dranov, Dunavat), brate secundare (Tataru, Cernovca), ostroave (Tataru,
Babina, Cernovca); sunt terenuri inundabile si partial, in partea de vest, indiguite si desecate.
b) Terenurile inalte sunt neinundabile (13 % la cele mai mari ape) si in general grinduri.
Exista grinduri longitudinale (fluviale), transversale (fluvio-maritime) si continentale.
Grindurile longitudinale sunt create de aluviunile depuse de fluviu. Grindurile fluvio-maritime au fost
formate in timpuri istorice, de aluviunile aduse de fluviu si de curentii circulari ai Marii Negre; aceste
grinduri sunt Letea, Caraorman, Saraturile, Ivancea si Crasnicol.
Grindul Letea are altitudinea maxima din Delta (13m) si reprezinta o mare acumulare de
nisip, dispus in fasii aproape paralele sub forma unui evantai, cu un relief de dune; pe acest grind se
afla padurea Hasmacu Mare-Letea, monument al naturii (rezervatie de flora. Grindul Caraorman (cu o
altitudine maxima de 8m) reprezinta de asemenea o mare acumulare de nisip; grindul Saraturile, situat
la varsarea bratului Sfantu Gheorghe in mare, formeaza, pe tarm, cea mai lata plaja din tara.
Grindul Chilia (cu altitudinea de 9 m) este o portiune a uscatului predeltaic (Campia
Bugeacului, de la nord) inclusa Deltei datorita formarii si evolutiei bratului Chilia; este acoperit cu
loess. Grindul Stipoc (3 m) este mult erodat (genetic este tot un grind continental).
Fig.5
Sursa foto: www.oocities.org
Fig.6
Fig.7
Fig.8
Fauna deltei este alcatuita dintr-o mare varietate de specii acvatice si terestre,
sedentare sau migratoare; se remarca n mod deosebit aspectul avifaunistic
(numar de 320 specii de pasari.O serie de elemente faunistice sunt resurse turistice
naturale pentru practicarea anumitor forme de turism; ihtiofauna genereaza turism de pescuit
sportiv (speciile care se pescuiesc sunt: caras, platica, babusca, scrumbie de Dunare n apele
dulci, sprot n apele costiere marine).
Tabel 3
Delta Dunrii este un teritoriu complex att datorit varietii patrimoniului natural, de
biodiversitate, ct i datorit celor 32 de localiti, din care 25 n interiorul rezervaiei, care
gzduiesc o populaie de aproximativ 27.000 locuitori(fig9). n cadrul reelei de localiti se
remarc Sulina singura cu statut de ora, nglobnd peste 20% din populaia aflat n Rezervaia
Biosferei Delta Dunrii. Celelalte localiti sunt incluse, administrativ, n 7 comune aflate integral
pe teritoriul rezervaiei (Ceatalchioi, Pardina, Chilia Veche, CA Rosetti, Crian, Maliuc i Sf.
Gheorghe), 3 localiti situate pe teritoriul RBDD dar aparin de comune limitrofe (Betepe cu
Bltenii de Jos, Nufru cu Ilganii de Jos i Murghiol cu Uzlina) i 7 localit i aflate pe teritoriul
judeului Constana (fig10). Aceste localiti sunt concentrate n cea mai mare parte n lungul
braelor Dunrii i ocup suprafee reduse de teren din cauza suprafeelor mici de terenuri
neinundabile.
Localitile din Biosfera Deltei Dunrii sunt concentrate n cea mai mare parte n lungul
braelor Dunrii i ocup suprafee reduse de teren din cauza suprafeelor mici de terenuri
neinundabile existente.
Populaia activ din rezervaie reprezint 35,3% din total, avnd un grad de ocupare de
aproximativ 81.4% repartizat difereniat pe activiti:
pescuit i piscicultur (15,3%)
agricultur i silvicultur (29%)
industrie, construcii, comer, prestri servicii (15,7%)
turism, transporturi, comunicaii (15,4%)
sntate (1,9%)
nvmnt, educaie, cultur (5,7%)
administraie public (13,5%)
alte activiti (3,6%).
Fig.9
Tabel 4
sursa:Romanescu Gh., Delta Dunrii : privire geografica , Iai, Editura Glasul Bucovinei, 1995
Tabel 5
Fig.10
Rosca-Buhaiova-Hrecisca-rezervatie
faunistica
Rosca-Buhaiova-Hrecisca
n depresiunea Matita, ntre grindurile Letea si Chilia, are
o suprafata de 15.400 ha. Aici se cuibareste n fiecare
primavara cea mai mare colonie de pelicani din Europa.
Vegetatia luxurianta mai gazduieste si colonii de egrete,
lopatari si starci galbeni;(fig.11)
Fig.12
Sursa :www.popovicidaniel.blogspot.com
Fig.13
Sursa foto:www.de-weekend.ro
Padurea Caraorman are o suprafata de 3 000 ha si este un loc foarte bun pentru adapostul
avifaunei. Ea cuprinde alaturi de un variat arboret-sleau de lunca format din plop, frasin si stejar,
subarboret de zalog si o vegetatie ierbacee de nisipuri.(fig.14)
Fig 14
Sursa foto:www.peisaje.com
Fig 15
Fig 16
Fig 17
Fig 18
fig.19
MANASTIREA COCOS -(la 8 km Isaccea si la 9
km nord-est - satul Nifon) - ridicata in 1835 in stil oriental
turcesc), dar cu puternice influente din arhitectura
romaneasca. Detine un muzeu de arta medievala si modera ce
include si colectii de carte veche si icoane. (fig 20)
fig 20
fig 21
Edificii istorice
Fig 22.
ENISALA
Edificii culturale
Muzeul Deltei Dunarii-Tulcea, cuprinde urmatoarele sectii; stiintele naturale (ce
nfatiseaza flora si fauna Deltei, si include un acvariu ce prezinta diferite specii de pesti din Delta
Dunarii, dar si exemplare exotice), istorie si arheologie (cu valoroase exponate privind trecutul zonei),
etnografie si arta populara, arta plastica (ce include o colectie de grafica moderna si contemporana);
Expozitia de Arta Orientala de la Babadag care adaposteste o valoroasa colectie
cuprinznd costume, tesaturi si broderii, ceramica.
Muzeul Gospodaria Tarneasca de la Enisala, amplasat n centrul satului Enisala,
reprezinta prototipul gospodariei taranesti dobrogene de la nceputul secolului al XX-lea; aici se
poate vedea obiecte care constituiau inventarul unei gospodarii de agricultori, ncepnd cu locuinta si
terminnd cu ultimul obiect pe care l utiliza taranul n munca sa, obiecte de arta populara pentru
ornamentarea ncaperilor (scoarte de lna, cuverturi, stergare din borangic).
Casa memoriala Jean Bart - a fost comandatul portului Sulina. Jean Bart este pseudonimul
lui Eugen P. Botez (1874-1933) - cea mai de seam lucrare a sa este romanul, inspirat de via a de
altdat a portului Sulina, Europolis (1933).
Farul din Sulina a fost dat in functiune in data de 25 octombrie 1841 Este situat pe
malul stang al Dunarii, iar legatura sa cu partea continentala se realizeaza printr-un lung dig de
piatra. Farul inca mai pastreaza inscriptiile celor ce au participat la constructia sa.
Arhitectura gospodariilor
Satele turistice
Sate de interes cultural-istoric
Vrsta localitatii Nufaru se pierde n negura vremurilor; se considera ca s-a
ridicat pe vatra unei cetati romane, Prislava. La Nufaru, sapaturile arheologice au scos la iveala
un strat gros de cenusa, ce presupune ca vechea localitate a fost distrusa de un incendiu. n
anul 1854, o parte din piatra de fundament a vechii cetati a fost vnduta de localnici la
Galati.
Localitatea Mahmudia reprezinta una dintre asezarile importante sub aspect
arheologic, deci de interes cultural-istoric. Cercetarile arheologice au scos la iveala urme ale
unei asezari geto-dacice. Localitatea a fost construita pe ruinele cetatii civile si
militare romano-bizantine Salsovia, ale carei urme (santuri, ziduri, apeducte) se mai vad si
astazi n apropiere. Cetatea era situata la capatul drumului militar roman care o unea cu
cetatea Aegyssus.
Sate de interes etno-folcloric (de creatie artistica si artizanala) :
Jurilovca - unde un interesdeosebit l prezinta casele rusilor-lipoveni, construite dupa o
anumita traditie: pe dinafara suntcaptusite cu scnduri, iar interioarele prezinta adesea picturi
originale n ulei, n specialplafoanele, n curte un cuptor de pine, iar n spatele casei nelipsita bania originala baie de abur.
Partizani este un sat cu aproape 200 de case, care pastreaza aspectul etnografic al caselor
deltei: constructii ridicate din pamnt, acoperite cu stuf si cu frontoane laterale, ornamentate
cu figuri zoomorfe din scndura traforata - n locuintele oamenilor din comuna Crisan pot fi
vazute scoartele executate de localnici, care mpodobesc peretii caselor.
Mila 23 este un sat tipic de pescari, asezat la 12 km de comuna Crisan.
PUNCTE TARI
Mediul
- Patrimoniul natural al zonei Delta
Dunarii constituie o importanta rezerva
de biodiversitate de o inestimabila
valoare, ce acopera cea mai mare parte
a teritoriului administrativ considerat.
- Existenta unor structuri institutionale)
cu aatributii inconservarea si protectia
mediului (APM, ANDIPRZM, Garda
Ecologica).
- Specificitatea si valoarea peisajului
zonei si mare numar de situri,
monumente si ansambluri de
patrimoniu.
PUNCTE SLABE
- Procese antropice ce pun in pericol integritatea mediului natural:
activitati nespecifice Deltei, supradimensionarea exploatarilor
specifice, lucrari hidrotehnice ce produc modificari in mediul
natural, poluarea apelor.
- Localitati care nu sunt, sau sunt superficial aparate impotriva
inundatiilor cu diguri neintretinute.
- Starea de uzura fizica a patrimoniului construit si degradarea
specificului zonei datorita neincadrarii noilor constructii in
caracteristicile peisajelor.
- Izolarea localitatilor Deltei si populatia redusa a acestor asezari
face dificil accesul locuitorilor la dotari de baza si la locuri de
munca.
Reteaua de localitati
- Zona deservita de o structura
administrativ - teritoriala ce contine 2
ranguri de localitati urbane
-1 municipiu, 4 orase si 32 centre
comunale; predomina satele medii cu
1.000-2.000 de locuitori.
Infrastructuri tehnice
- Existenta drumurilor nationale si judetene, a
unei linii de cale ferata a unui aeroport si a
unor porturi fluviale, constituie o echipare
variata si un atu pentru dezvoltarea zonei.
- Existenta echiparilor pentru alimentarea cu
apa n toate unitatile administrativ teritoriale
cuprinse n zona, cu exceptia comunei I.C.
Bratianu.
Zonificarea teritoriului
- Zona cu mari suprafete agricole, acvatice
(stufopiscicole) si silvice, ce poseda o mare
varietate de resurse primare.
- Resurse turistice variate distribuite n toate
zonele caracteristice ale rezervatiei.
- Existenta unor zone industriale si pentru
servicii constituie un avantaj n dezvoltarea
activitatilor secundare si tertiare.