Sunteți pe pagina 1din 54

Adeziunea amelo-dentinara

Indicatiile adeziunii
Restauratii directe cu rasini compozite
Cimentarea adeziva a restauratiilor integral
ceramice, sau metalo-ceramice
Restauratii cu amalgam
Sigilarea santurilor si fisurilor
Reconstituiri de bonturi
Tratamentul hipersensibilitatii dentinare
Cimentarea bracket urilor
Repararea lucrarilor protetice din portelan
sau compozit

Avantajele adeziunii
1. Permite consevarea structurilor dentare
2. Reduce infiltratia marginala si prin
aceasta : coloratia
sensibilitatea postoperatorie
cariile marginale
3. Realizarea unor restauratii estetice

Calitatile ideale ale unui adeziv:


1. Biocompatibilitate
2. Adeziune si etanseitate
3. Durabilitate
4. Simplicitate si usurinta de aplicare

Clasificarea adezivilor:
1 istorica in functie de perioada de aparitie
2 stiintifica

Clasificarea istorica
A. Prima generatie
1952-1982

Monomeri hidrofobici
Intensitatea legaturii adezive
redusa 2 - 3 MPa
Primul brevet de adeziv -1951
Primii adezivi dentinari comercial
Servitron- contine GPDM
Cervident - SS White (1965)

Necesita o legatura chimica cu ionii de calciu

Harris J Prosthet Dent


Degrange M. Realites cliniques

B. A doua generatie de adezivi


1980-1985

Esterii metacrilici ai acidului fosforic


1978- Takeyama 4META
1979 Fusayama Phenyl P
1982 3M Scotchbond
1.
2.
3.
4.

Imbunatatesc umezeala de suprafata


Necesita legatura chimica cu calciul
Smear layer ramane intact
Intensitatea leg. adezive - 5 to 6 MPa

C. A treia generatie de adezivi


1985-1991
Introducerea sistemelor adezive
Mecanism de actiune :
Modificarea smear layer-ului
Intensitatea leg. adezive - 8 to 12 MPa
Reprezentanti:
Tenure
Gluma bond
Scotchbond

A patra generatie de adezivi


1990
Conceptul de demineralizare totala

Principiul adeziunii micromecanice a


stratului hibrid - Nakabayashy 1982
Sisteme adezive in 3 etape

Reprezentanti :

AII Bond
Optibond FL
Clearfil Liner Bond
Syntac
Scotchbond Multi Purpose

Avntaje si dezavantaje

A cincea generatie de adezivi


1995
Simplificarea
Contin :
Monomeri hidrofili
Solventi organici
Apa

Avantaje :

A sasea generatie de adezivi


1995
Adezivii autodemineralizanti
Combina agentul demineralizant
cu primer - ul

A saptea generatie de adezivi


2000
Adezivii autodemineralizanti
Combina agentul demineralizant
cu primer ul si rasina adeziva
Contin :
Monomeri hidrofili
hidrofobi
Solventi organici

Clasificarea stiintifica
Pe baza:
Principilor de actiune
Numarul de secvente de aplicare
A. Adezivi care modifica smear layer-ul
B. Adezivi care indeparteaza smear layer-ul
C. Sisteme adezive care dizolva smear
layer-ul
Summit: Operative Dentistry

A. Adezivi care modifica smear layer-ul


Smear layer-ul:
Bariera naturala a pulpei => protectie
Polimerizarea monomerilor in interior =>intarirea
legaturii cu dentina
Legaturi micromecanice
chimice
Caracteristic: primerii compomerilor
Summit: Operative Dentistry

B. Adezivi care indeparteaza smear


layer-ul
C. Sisteme adezive care dizolva smear
layer-ul

Etapele adeziunii

1. Izolarea
Adeziunea la smalt
Adeziunea la dentina
Umiditatea:
interna = fluidul pulpar
externa = umiditatea ambientala
umiditatea cavitatii orale
accidentala
Inflenteaza negativ adeziunea dentinara
=> Utilizarea sistemului de diga

2. Protectia dentino-pulpara
Indicatii :
Cavitati profunde (< 0.5-1mm)
Dentina permeabila (tineri)
Materiale utilizate :
Hidroxid de calciu
Hidroxid de calciu +ciment ionomer de sticla
Ciment ionomer de sticla modificat

B. Adezivi care indeparteaza smear


layer-ul
in 3 timpi
Acid
Primer:
Rasina :

Infiltrarea retelei de colagen


Formarea de tag-uri

2. Adezivi care indeparteaza smear


layer-ul

A. in 2 timpi

Acid
Primer + rasina

3. Conditionarea smaltului si
dentinei
Acizii utilizati:
acid fosforic
acizi mai slabi : citric
maleic
nitric
oxalic
-

3. Conditionarea smaltului si
dentinei
Tehnica : smalt
timp de demineralizare
concentratie
smalt => adancime
retentii micromecanice
aspect tip I; II; III
spalare - timp

Efectul acidului de demineralizare depinde


de:
1. Tipul acidului
2. Concentratie
3. Timp de actiune
4. Forma sub care se gaseste acidul
5. Timp de spalare
6. Modalitate de activare
7. Compozitia chimica si conditia smaltului

3. Conditionarea smaltului si
dentinei
Tehnica : dentina ( normala, sclerotica)
eliminare SL
deschide orificile tubulare
demineralizeaza superficial zonele peri si
inter tubulare = retea de colagen (1/4
colagen apa)

4 Aplicarea primerului
Primer:

Umezeala suficienta
Inlocuieste apa reziduala
Mentinerea retelei de colagen
Transformarea tes hidrofile hidrofobice
Aport suficient de monomer

4 Aplicarea primerului
Primer :
Componente :
Apa
Solvent acetona, alcool
Monomeri hidrofilici
- hidrofobici

Aspectul dentinei dupa


demineralizare
Macroscopic: suprafata sralucitoare
Microscopic

Tehnica wet bonding


Necesita suprafata umeda
Primeri utilizati : solventi (acetona etanol)
Eliminarea incompleta a apei=>
consecinte = goluri
Uscarea excesiva a dentinei => zone
hibrinoide
Tehnica :

Dezavantaje :
Mentinerea unei umezeli optime
evaporarea acetonei din sticla de primer
aparenta de culoarea alba, mata a
smaltului nu poate fi observata

Tehnica dry bonding


Tehnica :
spalare,
uscare 5 sec=> aspect
Posibilitati de reumezire a dentinei
1. Primeri utilizati : pe baza de apa
2. Postconditionare cu:
Solutii apoase de clorhexidina
Solutie apoasa de HEMA

Sisteme adezive comerciale

Avantaje:
Primerii pe baza de apa = mai putin
sensibili tehnic
Permit verificarea aspectului mat al
smaltului
elimina riscul de supraumezeala

4 Aplicarea primerului
1. Timp
2. Tehnica :
3. Primeri pe baza de apa
acetona

5 Aplicarea rasinii adezive


Tehnica de aplicare
Grosimea ideala = 100m
Adezivi semiincarcati cu particul
anorganice = legatura adeziva elastica
Avantaje : reducerea microinfiltratiei

3. Sisteme adezive care dizolva


smear layer-ul
Primer-ii autodemineralizanti
Continut :
1. monomeri acizi - phenyl-P4-MET(A), MDP
2. Monomeri care interactioneaza cu rasina
compozita BisGMA
UDMA
TEGDMA
GDMA
HEMA

3.

solvent : apa

3. Sisteme adezive care dizolva


smear layer-ul
A. sistemele auto-demineralizante moderate
Caracteristici :
1. pH in jur de 2
2. Strat hibrid obtinut :
subtire (0.5-1m)
Uniform
Fibre de colagen cu cristale de
hidroxiapatita

3. Sisteme adezive care dizolva


smear layer-ul
A. sistemele auto-demineralizante puternice
Caracteristici :
1. pH in jur de 1 sau mai mic
2. Strat hibrid obtinut :
adancime (2-3 m)
caracterisi asemanatoare adezivilor cu
demineralizare totala

Sisteme adezive comerciale

MDP
HEMA
Dimethacrylate
monomer
Water
Photoinitiator

MDP
HEMA
Dimethacrylate
monomer
Microfiller
Photoinitiator

Componente:
Monomeri hidrofilici
Monomeri acizi
Apa
Monomeri hidrofobici
Functie :
Decalcificare
Penetrare
Furnizarea unui strat adeziv
puternic

Avantaje :
1. Reduc sensibilitatea postoperatorie
2. Mai rapide
3. Riscul de contaminare a suprafetei de
adeziune redus

Puncte critice :
1. Aderenta scazuta la smalt
Scazuta microretentii mai mici
Dependenta de - aciditatea primerilor
- legarea MDP de hidroxiapatita
Cresterea aderentei demineralizare amalara
2. Aderenta la dentina dependenta de grosimea
DDR

3. Eliminarea apei pe care o contin


4. Membrane semipermeabile
5. Aciditatea

Compatibilitatea sistemelor
adezive
Asocierea sistemelor adezive cu
compozitele auto-polimerizabile
Contin: baza amina tertiara
catalizator peroxid organic
=>radicali liberi declanseaza reactia de
polimerizare
Adezivii monomeri liberi
difuzeaza in
compozit
=> Inhibarea reactiei de polimerizare

Compatibilitatea sistemelor
adezive
Compozitele autopolimerizabile =
compatibile :
1 sistemele in 3 timpi
2. sistemele autodemineralizante in 2 timpi
= strat de rasina intermediara hidrofoba.
3. flacon - sulfinat de sodiu (un agent
reductor)

Durabilitattea interfetei dentinaadeziv


1. Zona dentinara demineralizata/infiltrata
2. Separarea fazelor adezivului;
Monomeri hidrofobi
Mononeri hidrofili
3. Colagenul neprotejat degradare
enzimatica

Alegerea unui adeziv

Criterii:

1. Performanta = calitatile produsului


2. Situatia clinica - suprafata de smalt si
dentina expusa

Alegerea unui adeziv


Criterii:
Performanta = calitatile produsului
Situatia clinica