Sunteți pe pagina 1din 27

Anatomia si fiziologia

chirurgicala a tendonului

Tendoanele

joaca un rol important intr-o gama


variata de miscari. In principiu, tendonul uneste
partea activa sau corpul muschiului cu un os care
va fi mobilizat. Forta de contractie a fibrelor
musculare este concentrata si apoi transmisa prin
tendon, realizand tractiunea structurii interesate
si realizand astfel miscarea. Tendoanele sunt
extensii specializate ale muschilor si sunt
formate din tesut conjunctiv, care leaga
fasciculele de fibre musculare si care se unesc si
se extind in afara muschiului sub forma unui
cordon inextensibil.

Exista

mai multe tendoane localizate aproape de


suprafata corpului si care pot fi simtite cu
usurinta. Tendoanele sunt, de asemenea, intalnite
acolo unde exista un mare numar de articulatii
care efectueaza miscari intr-un spatiu relativ mic,
deoarece ele ocupa mult mai putin spatiu decat
muschii. Astfel, ambele fete ale mainilor si
picioarelor contin un intreg set de diferite
tendoane. Muschii ce actioneaza aceste tendoane
sunt situati la distanta de nivelul bratelor si
picioarelor.

STRUCTURA TENDONULUI
Tendonul

este, in majoritatea cazurilor, bine


dezvoltat, necontractil si inextensibil, de culoare
alba, foarte rezistent si de
structura conjunctiva fibroasa. Unii il considera
anexa a muschiului. El trebuie considerat si
analizat impreuna cu corpul muscular, in ciuda
structurii histologice diferite, pentru ca formeaza
un complex functional, inseparabil.

Este

constituit din tesut tendinos, in care


predomina fasciculele conjunctive, dispuse
rectiliniu, intr-o singura directie. Fasciculele
conjunctive sunt formate din fibre tendinoase,
care la randul lor nu sunt altceva decat grupuri
de fibre colagene, legate intre ele printr-un
ciment special. Intre fibre se insinueaza celulele
tendinoase (tenocitele), cu nucleul de obicei
excentric, cu prelungiri lamelare, suprapuse in
serii, formand lanturi tendinoase in spatiile
interfibrilare.

TENDOANELE FLEXOARE
Situate

pe partea volara a antebratului,


incheietura mainii si mana.
Spre deosebire de tendoanele extensoare,
tendoanele flexoare sunt inchide in tesuturile
sinoviale ceea ce le face predispuse la infectii
9 tendoane flexoare trec prin tunelul carpian:
1 tendon se insereaza la baza falangei distale a
policelui.
alte 4 degete au 2 tendoane fiecare (FDS / FDP).

Flexorul

digital superficial (FDS) se insereaza in


falanga medie.
Flexorul digital profund (FDP) se insereaza in falanga
distala trecand prin (FDS).

LEZIUNILE TENDOANELOR
Se

cunosc doua categorii de leziuni: ruptura


(smulgerea) tendonului si reactia inflamatorie,
traumatica a tecii tendonului, care provoaca
tenosinovita. Cauzele acestor leziuni sunt
eforturile intense, franate, necoordonate.
Tenosinovita are drept cauze miscarile de durata
uniforme sau neobisnuite care provoaca iritarea
tendoanelor. Atinse frecvent sunt tecile
tendinoase ale suprafetei de extensie a
antebratului, degetului, mainii, labei piciorului si
tendonului lui Achile.

SIMPTOME:
Dureri

in timpul actionarii muschiului (grupul de


muschi) respectiv, tumefieri pe traiectul tecii
tendonului respectiv, usoare crepitatii,
sensibilitate si caldura locala. in ambele cazuri,
impotenta functionala este notorie, data de
durere, de leziunea in sine si de contractura
musculara.

TENDOANELE EXTENSOARE
Sunt

situate pe partea dorsala a antebratului,


incheietura si mana.
9 tendoanele extensoare trec prin canalul carpian,
si se separa in 6 compartimente.
Ele trec apoi prin scripetele situate pr falangele
digitale.

Tendoanele

extensoare intra in mana din antebrat


printr-o serie de sase canale, cinci osteo-fibroase si
unul fibros, tendoanele apoi sunt unite distal in
apropierea articulatiilor falangelor distale.
Pentru a favoriza alunecarea in canalele osteo-fibroase
prin care trec, unele tendoane se invelesc in teci
sinoviale, care au forma unor saci fara deschidere.

Extensorii digitali comuni sunt legati de conexiuni


intertendinoase.
Din acest motiv, o ruptura completa a unui extensor nu
intrerupe functionarea normala a extendorului.

Leziunile

la nivelul fetei dorsale a mainii duc la


sectiunea unora sau mai multor TE. Repararea
primara se face intotdeauna atunci cand exista o
buna acoperire cutanata.

Se

imobiliza toata mana, daca este sectionat un


tendon extensor comun si doar degetul respectiv
daca este sectionat un TE propriu. Imobilizarea
cuprinde pumnul (in extensie la 30o) si AMF
(in flexie 15-20o) si se mentine 21 zile.

Alunecarea

tendoanelor, indiferent daca prezinta


teci sinoviale sau nu, reprezinta un exemplu de
perfectiune biodinamica. Muschiul motor
transmite forta sa de actiune, prin intermediul
tendonului, cu maximum de eficienta, frecarea si
rezistenta fiind asa de mici, incat pierderea fortei
de-a lungul tendonului este minima. Se poate
afirma ca tractiunea unui muschi sanatos este
100% transmisa , de la extremitatea sa musculara,
la punctul sau de insertie osoasa.

ALIMENTAREA SANGUINA
Tendonul

se alimenteaza prin brese din arterele


digitale care intra in tendon prin:
vincule
Insertiile osoase
Lichidul Sinovial

TENOSINOVITELE
Tenosinovitele

implica inflamatia tendonului si a


tecii acestuia. Exemple de tenosinovite pot fi:
tenosinovita de Quervain a incheieturii miinii
(tendoanele abductor lung al policelui si extensor
mic al policelui, tenosinovita flexorilor,
tenosinovita piogenica a flexorilor. Tendoanele
flexorilor miinii aluneca in tunele
fibrocartilaginoase. Straturile visceral si parietal al
sinovialei lubrifiaza si hraneste tendoanele. Aceste
straturi sunt de obicei vide daca infectia care
urmeaza calea celei mai mici rezistente de-a lungul
tecii tendoanelor sau inflamatia nu sunt prezente.

Infectia

poate fi introdusa direct in teaca


tendonului printro plaga a pielii cel mai frecvent
sau prin extindere hematogena precum in
tenosinovita gonococica. Infectia gonococica
origineaza din infectia mucoasei tractului
genital, rectului sau faringelui. Diseminarea
apare la 3% dintre pacientii cu infectie a
mucoaselor. Aproximativ doua treimi dintre
pacientii cu infectie gonococica diseminata
dezvolta tenosinovite.

TENOSINOVITA FLEXORILOR MAINII


Patru semne importante sunt specifice acestei
conditii:
Sensibilitatea la atingere a zonei flexoare sau a
portiunii din palma corespunzatoare degetului.
Aceasta durere apare mai ales la tendoanele unui
deget, cand acesta este flexat.
Apare umflarea uniforma a degetului.
Durerea ce apare cand se extinde sau se indreapta
degetul.
Degetul va avea o pozitie usor flexata sau partial
indoita.

TRARAMENT TENOSINOVITE
Aceasta

este o urgenta chirurgicala si necesita


tratament rapid, internare in spital si tratament
precoce cu antibiotice administrate intravenos.
De obicei, se intervine chirurgical pentru
eliminarea infectiei.
Dupa operatie, se vor administra
antibiotice mai multe zile, intai intravenos
si apoi pe cale orala.
Degetul sau mana ar putea fi plasat intr-o
atela.