Fecundatia, nidatia,

implantaia

Inceputuri

Primum care a facut posibil scrutarea macro i

microcosposului a fost Galileo Galilei care a inventat
telescopul i microscopul

1677 Leewenhoek din , utiliz nd microscopul a descris cu

acuratee micile animale din sperm
SPERMATOZOIZII
Intr-o carte de popularizara a tiinei de la inceputul
secolului XX aprut n Romnia spermatozoizii erau nc
denumii animalicule
Inelegerea mecansimumui fertilizarii a deschis calea,
dupa aproape un secol dezvoltarii tehnicilor de fertilizare
in vitro

Evolutia spermatozoizilor de la formare i

pn la ejaculare

La 72 de zile de la debutul spermatogenezei

spermatozoizii maturi ajung la nivelul cozii epididimului.
Spermatozoizii sunt formai din structurile primare care
conin materialul genetic i cele care le asigur motilitatea
Capul spermatozoidului conine nucleul i o vezicul cu
enzime proteolitice denumit acrozom, care va funciona
ca un perforator pentru zona pelucida a ovulului
Piesa intermediar face legtura dintre cap i coada
spermatozoidului
Coada este format din microtubuli i fibre care, la limita
dintre coad i piesa intermediar este nconjurat de
mitocondrii care vor furniza energia necesar pentru
mobilitatea spermatozoizilor
Mobilitatea spermatozoizilor se realizeaz n momentul n
care acetia ajung la captul epididimumui

Evolutia spermatozoizilor de la formare i

pn la ejaculare

Spermatozoizii sunt depozitati la nivelul veziculelor

seminale si in acest fel nu se epuizeaza rezerva de
spermatozoizi, chiar daca au loc mai multe ejaculari
Pentru pastrarea capacitatii spermatozoizilor de
fertilizare este necesar ca la nivelul veziculelor
seminale sa existe o concentratie optima de
testosteron si o temperatura a scrotului mai redusa
decit cea de la nivelul corpului

Evolutia spermatozoizilor

Sperma este un gel in care spermatozoizii sunt

aglomerati in pachete
La 20-30 minute de la ejaculare are loc fenomenul de
lichefiere i spermatozoizii devin liberi sa se mobilizeze
pentru fertilizare
Sperma are un pH alcalin care protejeaj spermatozoizii
acoperiti cu proteine bazice simple de aciditatea mediului
vaginal. Majoritatea spermatozoizilor sunt imobiliza i prin
aceasta aciditate vaginal in primele 2 ore de la
ejaculare. Acesta este un mecanism de protectie fata de
fertilizarea cu spermatozoizi de calitate inferioar
Cei mai mobili dintre spermatozoizi ajung imediat la
nivelul mucusului cervical care se exteriorizeaza sub
forma unei limbi la nivelul orificiului extern al canalului
cervical in numai 90 de secunde de la ejaculare .
Spermatozoizii pot ajunge la nivelul trompei n numai 5
minute de la ejaculare.

Evolutia spermatozoizilor

Nu se cunoste cu exactitate modul in care

spermazoizii intra si progreseaza in mucusul cervical.
Este probabil un mecanism combinat intre
contractilitatea cilor genitale feminine i capacitatea
de mobilizare a spermatozoizilor. Cele mai multe
evidente nu demonstreaza necesitatea orgasmului
feminin pentru a se realiza penetratia spermatozoizilor
in mucusul cervical.
Din cele 200 milionea de spermatozoizi din ejaculat
numai 200 ajung n proximitatea ovulului li numai unul
va fertiliza oul.
Canalul cervical este un rezervor de spermatozoizi
pentru 80 de ore dup ejaculare

Evolutia spermatozoizilor

Mucusul cervical in perioada ovulatiei este format dintr-o serie

de canale care sunt formate din mucopolizaharide si cristale de
clorura de sodiu care conduc spermatozoizii catre orificiul intern
al canalului cervical la nivelul cavitatii uterine. In aceste canale
spermatozoizii se misca activ, intimpinind o anumita rezistanta,
menita sa segrege spermatozoizii de mai slaba calitate si sa
asigure fertilizarea cu spzermatozoizii de cea mai buna calitate.
Uneori mucusul poate conine anticorpi care imobilizeaz
spermatozoizii i care pot constititui o cauza rara de infertilitate
Interactiunea anormala dintre mucusul servical si spermatozoizi
poate fi identificata prin testul post coital. Acesta consta in
examinarea unei picaturi de mucus cervical la microscop la 4
ore de la un contact sexual. In cazul in care exista anticorpi
spermatozoizii sunt imobili. In mod normal pentru un test
pozitiv este necesar sa fie prezenti cel putin 5 spermatozoizi
mobili pe fiecare cimp microscopic

Evolutia spermatozoizilor

Contractiile uterine conduc repede spermatozoizii catre

trompele uterine
In unele cazuri spermatozoizii care au parcurs primii
drumul pina la nivelul trompei sa-si piarda capacitatea
de fertilizare, iar cei care evolueaz mai lent s-i
conserve pentru mai mult timp capacitatea de
fertilizare
La nivelul trompelor spermatozoizii pot fi viabili timp de
80 de ore dupa ejaculare
Cea mai mare parte dintre spermatozoizi se pierd in
timpul pasajului pina la nivelul extremitatii distale a
trompelor, astfek incit din cele 200-300 milioane de
psermatozoizi dintr-un ejaculat, numai 200 ajung in
apropierea ovulului

Evolutia spermatozoizilor
capacitatia

Capacitatia permite spermatozoizilor sa achizitioneze trei

capacitati fundamentale pentru fertilizare si ncepe de la
nivelul cervixului:

Capacitatea de a dezvolta reactia acrozomala

Capacitatea de a se prinde de zona pellucida a ovulului
Dezvoltarea unei hipermobilitati
Capacitatea modifica anumite caracteristici ale membranei
plasmatice a spermatozoidului care se produc mai ales in zona
acrozomului in care membrana celular devine mai fragil pentru
a permite reacia acrozomal. Aceasta const din eliberarea unor
enzime care permi spermatozoidului sa penetreze zona pellucida:
hialuronidaza,
factorul de dispersie al coronei radiata,
Acrozina
Capacitatia nu pare sa implice cu necesitate pasajul prin caile
genitale feminine ci poate fi realizata si prin incubaarea in alte
medii specifice asa cum se petrece in cursul fertilizarii in vitro

Evolutia ovulului

Ovulul este eliberat inconjurat de ZONA PALLUCIDA care este

un strat poros de glicoproteine care-l separ de stratul de
celule granuloase cu care este inconjrat in momentul
ovulatiei.
Ovulatia este determinat de virful medio-ciclic de LH care
produce fragilizarea peretilor foliculari, cresterea productiei
locale de prostaglandine, contractia celulelor musculare ale
tecii externe si in final expulsia ovocitului din foliculul rupt
Imediat dupa eliberare, ovocitul se matureaz complet prin
terminarea meiozei i expulsia celui de al doilea globul polar
care conine numai material genetic rezultat din mitoza dar
nu si material nutritiv necesar dup fertilizare pentru primele
stadii de dezvoltare ale zigotului

Evolutia ovulului

La nivelul trompei ovulul este captat imediat dupa avulatie

prin miscarile cililor vibratili cu care este dotata trompa si
care produc un curent de aspiratie catre trompa. Nu s-a
demonstrat faptul ca ar exista un curent de aspira ie care s
fie determinat de contracii tubare
Fertilizarea are loc in treimea externa a trompei uterine
Oul trebuie sa aiba un pasaj de cel putin 48 de ore la nivel
tubar, timp in care se produc primele segmentri i zigotul
ajunge la nivelul istmului tubar n stadiul de morul
Pasajul de 48 de ore este necesar pentru c n primele 48 de
ore de la ovulatie mediul endometrial este inca ostil pentru
implantare si ajungerea oului fertilizat mai devreme
compromite implantatia

FERTILIZAREA

Timpul in care se poate produce fertilizarea ovulului nu

este cunoscut cu exactitate dar se pare ca este de 12-24
de ore dupa ovulaie. Ovulele imature sunt fertilizabile 36
ore pentru fertilizarea in vitro
Timpul in care spermatozoizii i pstreaz capacitatea
fertilizant dup ejaculare este probabil de 48-72 de ore,
cu toate ca mobilitatea se mentine, chiar daca se pierde
capacitatea de fertilizare
Exist date care pledeaz pentru anumite interaciuni
ntre spermatozoid si ovul care permit fertilizarea:
Zona pelucida contine receptori pentru spermatozoizi care
sunt specifici pentru fiecare specie: glicoproteine tip ZP1,
ZP2, ZP3;
Zona pelucida devine impenetrabil pentru ali
spermatozoizi din momentul n care s-a produs fertilizarea
i n acest fel este prevenit poliploidia.

FERTILIZAREA

Dupa recunoasterea de catre ovul a spematozoizilor de

aceeai specie, are loc reacia acrozomiala care consta din
deversarea in zona pellucida a mai multor enzime hidrolitice
Interactiunea dintre acrozom si zona pellucida determina
eliberarea ionilor de calciu legati de calmodulina si activarea
eliberarii de enzime proteolitice cu depolarizarea membranei
deschide tranzitoriu zona pelucida i tranziia pronucleului
masculin n ovul. Zona postnucleara ramine in afara ovulului
si apoi se produce fuziunea dintre membrana nuclear a
celor doi pronuclei.
Dup fuziune se realizeaz activarea genomului ovular
motenirea ovular care la rindul sau activeaz genomul
zigotului
Testele de sarcina aplicate precoce demonstreaz c 30 %
dintre zigoti se pierd inainte de implantare

PERIOADA DE PREIMPLANTARE

In perioada de postimplantare se produce o rata de avorturi

de prim trimestru de 15 %.
30 % dintre embrioni se pierd nainte de implantare
46 % dintre oule fertilizate nu vor ajunge s supravieuiasc
50-60 % dintre avorturile din primul trimestru sunt datorate
anomaliilor cromozomiale
Numai 30 % dintre concepii ajung s supravieuiasc pn
la termen
7,5 % dintre zigotii umani formati au anomalii cromozomiale
1 din 200 dintre fetii nscuti au anomalii cromozomiale, ceea
ce semnifica faptul ca in perioada primelor luni de sarcina
functioneaza un puternic mecanism de selectie care elimina
produsii de conceptie tarati

IMPLANTAREA

Imediat dupa ovulatie intervine progesteronul secretat de

corpul galben care determina schimbarea endometrului din
proliferativ in secretor, ceea ce semnific cresterea grosimii
endometrului (10-14 mm), proliferarea glandelor
endometriale care vor hrni zigotul in faza denumita
histiotrof, in care embrionul se hrnete direct din tesutul
endometrial matern.
FACTORUL PRECOCE DE SARCINA este recunoscut in circulatia
materna la 1-2 zile de la formarea zigotului i este secretat
de ctre ovar ca rspuns la prezena zigotului i apoi de ctre
embrion
Factorul precoce de sarcina determin supresie imunitar
pentru a permite organismului sa tolereze alogrefa fetal
Factorul precoce de sarcina produce deasemeni stimularea
cresterii blastocistului

IMPLANTAREA

Blastocistul incepe sa produce gonadotrofina chorinionica

hCG la 6-7 zile de la ovulaie , in perioada de
preimplantatie, in care isi semnalizeaz prezena i
stimuleaz producia de estrogeni i progesteron, element
detectabil prin determinari specifice
Efectul hCG apare chiar inainte ca acesta sa fie detectabil in
singele matern, probabil ca ajunge la nivelul corpului galben
prin torentul circulator direct din cavitatea uterina, ocolind
circulatia generala
Embrionul stimuleaza productia locala de prostaglandine
necesare pentru facilitarea implantarii
Implantarea ncepe la 2-3 zile intrarea oului fertilizat n uter
i la 5-7 zile de la fertilizare, n zilele 18-19 a ciclului ovarian.

IMPLANTAREA

Implantarea este definita drept procesul prin care

embrionul se ataseaza de peretele uterin si penetreaza
epiteliul endometrial initial si apoi in sistemul circulator
matern pentru a forma placenta. Procesul de implantare
este limitat in timp si spaiu.
Implantarea se produce la 5-7 zile de la fertilizare in zile
18-19 ale ciclului menstrual
Embrionul ramine in cavitatea uterina timp de 72 de ore
dupa care expansioneaza si isi detaseaza zona pellucida si
incepe implantarea prin interactiunea puternica dintre
microvilii embrionului si cei ai mucoasei uterine. Mai apare
deasemeni un fenomen de detaare a epiteliului mucoasei
uterine de pe membrana bazala care este astfel denudata
si permite microvililor sa se insinueze sub nivelul
epiteliului

IMPLANTAREA

Principalul mod in care se face implantarea este prin fagocitarea

celulelor epiteliale endometriale a caror viabilitate este redusa i
mai putin prin fagocitarea de ctre trofoblast a celulelor vii din
endometru
Implantaia este facilitat de ctre interleukine: factorul de
stimulare a coloniilor, factorul de inhibiie limfocitar (dac acesta
lipsete se produce inferitilitate) i interleukina-1 a crei blocaj
blocheaz implantarea.
Un element important pentru implantare este integrina, o protein
de adeziune a crei deficit poate bloca implantarea
In acest stadiu embrionul diger matricea intercelular i
glicoproteinele din glandele endometriale
Dup distrugerea matricii intercelulare se produce un spaiu n
care are loc implantarea propriu zis
In timpul implantrii rata de proliferare celular este foarte
important i este reglat de factori embrionari i materni
Dupa implantare este foarte importanta supresia r spunsului imun
la antigenele paterne

IMPLANTAREA

Invazia endomteruluii este permis prin interpoziia

trofoblastului pe sub celulele endometriale
Limitarea invaziei trofoblastului prea profund in interiorul
endometrului este efectuata de catre citokinele secretate
de ctre limfocitele din endometru i se treduce prin
apariia unui strat limitattiv format din glicoproteine i
lipide care este denumit decidu.
Embrionul produce CO2 care stimuleaz ingroarea
deciduei i formarea de capilare care se vor deschide c tre
embrion iniiind faza de nutriie hemotrofa a acestuia

HORMONII STEROIZI IN
SARCINA

Steroidogeneza din cursul sarcinii este diferita de aceea

care se produce in glandele care secreta steroizi in mod
normal. Aceasta rezulta din colaborarrea diferitelor organe
care nu poseda fiecare in parte echipamentul necesar
pentru steroidogeneza. Aceste organe poseda echipamentr
enzimatice complementare si, in asociere formeaza
unitatea feto-placentara care preia din co,partimentul
matern materialele necesare pentru steroidogeneza si apoi
transfera mamei o serie de steroizi pentru a efectua
diferite actiuni in compartimentul matern sau pentru a fi
eliminati.
Placenta utilizeaza diferite substrate de la nivel matern sau
fetal pentru a compensa pentru anumite deficien e
intrinseci enzimatice pe care le are

PROGESTERONUL

ESTE CONSIDERAT PRIN EXCELENTA HORMONUL SARCINII

Placenta nu are capacitatea de a converti direct acetatul
in colesterol, asa nct producia de progesteron creia i
este necesar furnizarea de colesterol este dependent
de colesterolul matern.
Progesteronul este produs de diferite compartimente
materne sau placentare in functie de virsta sarcinii
Pn la 10 spt de gestaie progesteronul este produs de
catre corpul galben de sarcina din colesterol cu ajutorul
enzimelor de care dispune acesta. Este necesar
dezvoltrii sarcinii pn la7 sptmni.
In aceast perioad corpul galben produce 100 mg de
progesteron pe zi si asigura o concentraie de 10 ng/ ml.
Placenta produce 250 mg. de progesteron pe zi, care n
cea mai mare parte ajunge n circulaia matern

PROGESTERONUL

In perioada de tranzitie care dureaza intre sapt. 7-10 de

sarcina productia de progesteron este preluata progresiv de
catre placenta. In aceasta parioada nivelul progestronului
intra intr-un declin tranzitoriu
Pina la sfirsitul sarcinii productia de progesteron este asigurata
de catre placenta, care converteste colesterolul luat sub forma
de LDL-colesterol din singele matern in rpogesteron
Nivelul progestronului creste progresiv in cursul sarcinii
atingind la sfirsitul acesteia intre 100-200 ng/ml , ceea ce
corespunde unei productii zilnice de progesteron de 250 mg.
Productia de progesteron depinde numai de aportul matern de
colesterol
Productia de progesteron nu necesit un control hormonal dar
se pare ca o anumit cantitate de hCG este necesar pentru a
stimula productia de progestron

PROGESTERONUL

Dintre metabolitii progesteronului 2 sunt mai

importanti:
5 pregnan 3,5 pregnandiona care creste de 10 ori in
cursul sarcinii si asigura protectia in timpul sarcinii
fata de agentii hipertensivi, in special fata de efectele
presoare ale angiotensinei 2
Progesteronul este convertit la nivelul rinichiului prin
hidroxilare in deoxi corticosterone un ,ineralo corticoid
slab cu efecte presoare la femeie in afara sarcinii dar a
carui rol in sarcina nu este cunoscut

PROGESTERONUL

Rolul progesteronului in perioada sarcinii este acela a de reprima

raspunsul imun al mamei fata de alogrefa reprezentata de
embrion
Progesteronul determina prepararea endometrului pentru
implantatie si nu estrogenii care sunt produsi deasemeni la
nivelul corpului galben. In primele 2 luni de sarcin[ productia de
progesteron este stimulata de hCG, hormon glicoproteic care
este produs de trofoblastul embrionar
Progsteronul este principalulprecursor pentru productia de catre
fetus a steroizilor suprarenalei : cortizolul si mineralocorticoizii
O mica parte din productia de steroizi din suprarenala fetal[ este
realizata din colesterolul fetal, deoarece suporarenala fetala nu
are toata bateria de enzime care este necesara pentru
steroidogeneza

PROGESTERONUL

ROLUL PROGESTERONULUI IN PARTURITIE

La animalele din specii inferioare este detrminat faptul
ca progesteronul scade inainte de inducerea travaliului
si in acest fel blocajul contractilitatii uterine care este
exercitat in mod normal de progsteron scade si se
declanseaza nasterea
La om acest mecanism de scadere a progsteronului nu
este demonstrat, dar administrarea de progesteron
sintetic la nivele convenabile este in masura sa
blocheze nasterea prematura
Administrarea de antagonisti ai receptorului de
progesteron de tipul mifepristonului determina
inducerea contractiilor uterine, motiv pentru care acest
produs este utilizat in avortul terapeutic

ESTROGENII

Producia de esterogeni este sub control fetal

Placenta nu are intreg echipamentul enzimatic care este
necesar pentru sinteza de estrogeni din colesterol: 17
hidroxilaza, 17-20 desmplaza
Precursorii estrogenilor, androgenii provin mai ales in prima
parte a sarcinii din androgenii materni
Dup 20 de sptmni androgenii care sunt aromatiza i in
placenta pentru a produce estrogeni provin din compartimentul
fetal -90 %.
Principalul precursor al estrogenilor materni este DHEA-S
dehidroepiandrosteronul sulfat care este produs de suprarenala
fetal. 200 mg dse DHEA-S sunt produi de suparrenala fetal
Placenta are sulfataz care transform DHEA-S n DHEA.
La nivelul placentei DHEA este transformat n estriol.
Nivelul estriolului este semnul bunei dezvoltri fetale i se
determin periodic n sarcinile cu risc.

ESTROGENII

Estrona si estradiolul trec in circulatia materna unde

indeplinesc diferite actiuni
Fatul are posibilitatea de a hidroxila la nivelul ficatului
DHEA sulfatul care apoi trece in placenta pentru a fi
apoi transformat in estriol
Productia de estriol este in totalitate de origine fetala
fapt demonstrat de aceea ca la fetii anancefali care
nu au suprarenale productia de estriol este extrem de
redusa
Clasic estriolul este cel mai acceptat indicator al
sanantatii fetale

ESTROGENII dinamica

Estrona creste de la 6-10 saptamini de gestatie si atinge

intre 2-10 ng/ ml la termen
estradiolul creste din saptamina 6-8 cind placenta incepe sa
intre in functie si atinge la termen 6-40 ng/ml
Estriolul incepe sa fie detectabil de la 9 saptamini de sarcina
si creste pina la 31-35 de saptamini dupa care ramine in
platou pina la terminarea sarcinii
Estrogenii cre cresc foarte mult in cursul sarcinii au rolul de
a dezvolta uterul in timpul sarcinii si de a dezvolta receptorii
de ocitocina pe musculatura uterina, ceea ce va permite
initierea travaliului
Estrogenii cresc factorii de coagulare, proteinele de trnsport
pentru diferiti hormoni si prin aceasta creaza un profil
hormonal complet diferit la femeia gravida decit acela al
femeii in afara sarcinii

ESTROGENII efecte

Cresterea factorilor de coagulare

Cresterea proteinelor de transport pentru hormonii
tiroidieni, pentru cortizol transcortina
In acest fel concentratia totala a diferitilor hormoni
determinata in plasma care masoara hormonii legati
de proteine si cei liberi este mult mai mare decit la
femeia din afara sarcinii, insa hormonii liberi direct
accesibili tesuturilor sunt normali.
Detectarea si monitorizarea bolilor endocrine in cursul
sarcinii este mai dificila decit in afara sarcinii si trebuie
sa se bazeze numai pe determinarea hormonilor liberi

ESTROGENII determinri

Pentru multi ani determinarea estrogenilor in urina din

24 de ore a fost standardul de aur pentru aprecierea
starii de bine a fatului
Aceste determinari au fost inlocuite cu detrminarea
estriolului in plasma
In cazurile in care se are in vedere a disfunctie fetala
se efectueaza determinarea seriata a estriolului care
pentru a avea semnificatie trebuie sa se reduca cu 40
% fata de valorile anterioare normale
Estriolul se coreleaza cu funcria suprarenalei etale dar
nu cu greutatea fetala

ESTROGENII determinri

Determinarea estrogenilor din lichidul amniotic nu

aduce detalii mai semnificative asupra starii fetale in
raport cu estriolul matern
Placenta poate avea un deficit de aromatizare si in
acest caz precursorii androgenici produsi de catre
suprarenala fetala ramin in circulatia fatului si trec in
circulatia materna determinind atir virilizarea fatului
de sex feminin cit si virilizarea mamei

HORMONII CSR FETALE

Suprarenala fetala are in cursul sarcinii rolul de a

produce in principal DHEA- sulfat care constituie
precursorul principal al formarii de estrogeni la nivelul
placentei
Suprarenal fetal produce cortisolul care este implicat
in metabolismele intermediare ale glucidelor si
proteinelor, in maturarea surfatantului pulmonar si in
declansarea travaliului in momentul in care plaminul
fetal este maturat si apt pentru respiratie

HORMONII PROTEICI DIN

SARCINA

Hormonii peptidici din cursul sarcinii sunt produsi de

catre trofoblastul fetal
Trofoblastul este format din doua zone celulare:
Citotrofoblastul care este un strat format dintr-un
singur rind de celule constituie sediul de formare a
hormonilor de tip releasing de eliberare, apropiati de
hormonii releasing hipotalamici
Sincitiotrofoblastul care este un sincitiu lax din
multiple celule care constituie principalul sediu in
care se produc hormonii placentari peptidici si factori
de crestere prin care se controleaza cresterea si
dezvoltarea fetala

HORMONI PRODUSI DE
PLACENTA

HORMONII DE TIP HIPOTALAMIC:

Gn-RH: gonadotropin releasing hormon este crescut
de estrogeni si activina si inhibat de inhibina,
progesteron, opioizi endogeni
CRH corticotropin releasing hormon este produs de
citotrofoblast, stimulat de cortizol ceea ce permite
activarea progresiva a axului CRH-ACTH-cortizol pe
masura ce se apropie terminarea sarcinii
TRH rol neelucidat
GH-releasing hormon rol neelucidat
Somatostatina rol neelucidat

HORMONI PRODUSI DE
PLACENTA

HORMONII DE TIP HIPOFIZAR:

Human Chorionic Gonadotropin (hCG) este o
glicoproteina formata dintr-o subunitate alpha care
este comuna cu a tuturor hormonilor glicoproteici si u
subunitate beta care-i confera specificitate de actiune,
actiune care seamana perfect cu aceea a LH hipofizar:
stimularea secretiei de progesteron la nivelul corpului
galben gestativ. Este secretat de catre
sincitiotrofoblast: hCG atinge nivelul maxim la &
sapatamini de gestatie, in momentul in care corpul
galben gestativ involueaza si face loc secretiei
placentare probabil alti factori si nu hCG care este
maxim sunt responsqbili de involutia corpului galben

HORMONI PRODUSI DE
PLACENTA

HORMONII DE TIP HIPOFIZAR:

Human Chorionic Gonadotropin (hCG) este utilizat
pentru determinarea initiala a viabilitatii sarcinii
Cind nivelul hCG atinge 1500 IU/ml trebuie efectuata
ultrasonografie pentru determinarea prezentei sarcinii
intrauterine sau ectopice
Reducerea nivelului de hCG este semn de oprire a
evoluiei sarcinii

HORMONI PRODUSI DE
PLACENTA

HORMONII DE TIP HIPOFIZAR:

Hormonul lactagen placentar denumit si somatomamotropina este
un hormon secretat de sincitiotrofoblast si desi este foarte similar
ca structura cu hormonul de crestere uman are o activitate
biologica de numai 10 % din qctivitatea hormonului de crestere
Functii ale HLP:
Reglarea nivelului glucozei si a metabolismelor conexe in sensul
mobilizarii lipidelor, cresterii nivelului insulinei, lipogeneza si
reducerea gligogenolizei
Fatul este dependent in totalitate de rezervele materne de
glucoza
HLP determina efecte de crestere a glicemiei la mama, chiar are
un rol diabetogen pentru a permite un pasaj corect a glucozei la
fat

HORMONI PRODUSI DE
PLACENTA

HORMONII DE TIP HIPOFIZAR:

Hormonul lactagen placentar determina nivele
convenabile ale colesterolului, trigliceridelor,
fosfolipidelor si IGF-1
In cazul in care mama este diabetic se produce un flux
permanent de glucoz ctre ft cu creterea insulinei
fetale si amplificarea ratei de crestere a fatului
Mamele care au nascut feti mari au un risc crescut de
a dezvolta diabet deoarece au avut probabil mai multe
episoade de hiperglicemie in cursul sarcinii
HLP este dozabil in plasma si este un marker care da
informatii asupra calitatii functionale a placentei
HPL este hormon de cretere pentru ft, fapt
demonstrat de aceea c feii anencefali care nu produc
hormon de cretere au crestere normal.

HORMONI PRODUSI DE
PLACENTA

HORMONII DE TIP HIPOFIZAR:

Hormonul chorionic tirotrop este similar ca structura
cu TSH si este responsabil de stimularea tiroidei
materne. In cazurile de crestere excesiva: mola
hidatiforma, sarcina toxica, tirotropina placentara
poate determina fenomene de tirotoxicoza la mama
Hormonul placentar corticotrop stimuleaz producia
de cortizol matern, care n timpul sarcinii nu este
supresibil prin dexametazona, fapt care sugereaza
existenta unui alt factor decit ACTH endogen care
stimuleaza secretia de cortizol

HORMONI PRODUSI DE
PLACENTA

HORMONI DE TIP HIPOTALAMIC:

GH Releasing Hormonul i Somatostatina sunt
deasemeni produi de ctre placent, GH nu
este reglat n cursul sarcinii de GH-RH placentar
ci de nivelul glucozei din circulaia matern
Somatostatina este produs de decidu i
crete progresiv n cursul sarcinii
GH- ul placentar crete deasemeni i
nlocuiete GH-ul matern care este aproape
nedetectabil la sfritul gestaiei. Datorit
creterii Gh placentar nivelul IGF-1 placentar
crete n cursul sarcinii.

HORMONI PRODUSI DE
PLACENTA

HORMONI DE TIP HIPOTALAMIC:

CRH stimuleaz producia de ACTH i
proopiomelanocortin fetal. ACTH-ul
fetal produce stimularea suprarenalei
materne care produce substrat de
steroizi pentru producia placentar de
estriol. In timpul sarcinii femeia se afl
ntr-o stare de relativ hipercotizolism
determinat de CRH-ul placentar

Alti hormoni

Alpha feto proteina este produs de ficatul fetal si de

alantoida si atinge maximum la sfirsitul primului trimestru de
sarcin cu 590 amino acizi.
Are un maxim la sfritul primului trimestru de sarcin dup
care scade
Poate servi drept indicator pentru anumite anomalii fetale:

Defecte ale tubului neural

Obstrucii intestinale
Omfalocel
Nefroz congenital,
Sarcini multiple
Mers inadecvat al sarcinii
Risc de avort
Moarte intrauterin
Hipertensiune indus de sarcin
Natere prematur

Alti hormoni
Markeri pentru situaia fetal
Alpha feto proteina nivelul redus al alpha
fetoproteinei se asociaz cu:
Trisomia 21 (pot apare anumite interferene)
Concentraii anormale ale hCG, HPL, si beta
hCG liber si nivel redus al estriolului pot
detecta:
85 % dintre defectele tubului neural
80 % din cazurile de sindrom Down
Utilizarea markerilor poate detecta numai 50
% dintre defectele cromozomiale.

Alti hormoni

Relaxina este hormon polipeptidic produs

de catre corpul galben de sarcina si ar
avea rolul de a relaxa structurile
ligamentare de la nivelul bazinului pentru
facilitarea nasterii; faptul ca apare la
inceputul sarcinii si nu catre terminarea
acesteia face ca la femeie, rolul de
relaxare cunoscut la animale sa nu fie
plauzibil

Alti hormoni

Prolactina este limitata ca secretie la nivelul hipofizei

fetale pe de o parte si aceasta nu trece la mama
datorita barierei placentare
Prolactina materna peovine din secretia hipofizara a
mamei si creste progresiv in cursul sarcinii pregatind
glanda mamra pentru lactatie, alaturi de estrogeni,
progsteron, insulina si IGF-1
Estrogenii placentari la concentratii mari prepara
glanda mamara dar nu prmit declansarea secretiei
lactate decit dupa ce scad prin eliminarea placentei

Alte polipeptide

Citokinele sunt importante pentru supravietuirea

fetala, pentru cresterea normala a embrionului si
limitarea reactiei i,une materne fata de acesta
IGF-1 si IGF-2 sunt i,portante pentru cresterea fetala;
aceste peptide sunt secretate de catre mama si nu
trec bariera placentara dar influenteaza indirect
cresterea fetala prin stimularea cresterii placentei