Sunteți pe pagina 1din 90

INGRIJIREA PLAGILOR

LUCRARI PRACTICE
TIB
Daniela Hogea

Definitie
Plagile sunt leziuni traumatice, caracterizate
prin intreruperea continuitatii tegumentelor sau
a mucoaselor (solutii de continuitate).
In functie de dimensiune, profunzime si
localizare afecteaza starea fizica si psihica a
pacientului.
Plaga constituie o poarta de intrare pentru
germenii patogeni. Una din prioritatile
tratamentului plagilor si schimbarea
pansamentului este prevenirea infectiei
nosocomiale.

Clasificare
dup tipul de aciune a agentului vulnerant (agentul traumatic) plgile pot fi:
mecanice:

prin
prin
prin
prin
prin
prin
prin

tiere,
nepare, arme albe, insecte etc. ,
contuzii, prin lovire,
strivire,
arme de foc,
muctur de animale slbatice, de animale domestice,
mucturi de arpe, viper,

termice: - cldur, frig, electricitate,


ageni ionizani: radiaii,
ageni chimici: acizi, baze, sruri,

dup circumstanele de producere pot f:


accidentale de munc, de circulaie, casnice,
intenionale suicid, agresiuni,
iatrogene intervenii chirurgicale, injecii, puncii,

dup timpul scurs de la producere:


recente (sub 6 ore),
vechi care depesc 6 ore de la producere; acestea se consider plgi infectate,

dup profunzime:
superficiale; profunde,

dup straturile anatomice interesate pentru caviti naturale (abdomen, torace, craniu), pot fi:
nepenetrante cnd nu depesc nveliul seros,
penetrante se refer la lezarea seroasei parietale (peritoneu, pleur, dura mater); plgile penetrante pot
fi simple sau pot interesa i un viscer parenchimatos sau cavitar = perforante,

dup evoluie pot fi:


necomplicate; complicate,

dup numr:
unice, multiple,

Md as.
simptome locale:
durerea este variabil ca intensitate, poate ceda spontan sau dup antialgice,
reapariia durerii cu caracter pulsatil atrage atenia asupra dezvoltrii infeciei,
impoten funcional parial sau total,

semne obiective:
prezena unei soluii de continuitate;
evisceraie,
hemoragia este variabil, ca i abundena sngerrii, n funcie de vasul lezat,
scurgeri lichidiene: LCR, lichid patologic, pleural, peritoneal,

semne generale:
pulsul poate fi rapid - tahicardic - n plgi nsoite de hemoragii externe sau
interne sau de oc traumatic,
tensiunea arterial - dac scade - denot prezena unei hemoragii sau a unui
oc traumatic,
febra poate avea semnificaia debutului infeciei sau resorbia unor
hematoame.

Mdx
recunoaterea etapei de vindecare a plgilor:
vindecare primar = per primam = per primam intentionem,

continuitatea anatomic se restabilete complet, fr complicaii,


caracteristic pentru plgile prin tiere,
vindecare ideal pentru orice plag operatorie,
dup 6-8 zile apare o cicatrice subire, fin, estetic
necesit ca devitalizarea s fie minim. Iar infecia absent,

vindecare secundar = per secundam = per secundam intenionem:


timp mai lung de vindecare,
unirea buzelor plgii se face printr-o plomb de esut conjunctiv de granulaie
care la suprafaa se acoper cu un epiteliu.Plaga trebuie sa se vindece din
profunzime spre suprafata prin granulatie si apropierea marginilor.
e prezent infecia,
are mai multe faze:
faza de eliminare a esuturilor devitalizate, a corpilor strini, infeciei,
faza de granulare,
faza de cicatrizare i epitelizare,

vindecare teriar = per teriam intenionem,


o plag ce a evoluat pe linia vindecrii secundare se sutureaz n scopul scurtri
evoluiei.

Vindecare primara

Vindecare secundara

Evolutia plagii dupa 2 saptamani

Vindecare secundara

Vindecare secundara

Rp
cunoaterea factorilor ce influeneaz vindecarea:
factori locali:

tipul de plag i mrimea ei,


vechimea plgii (plgi vechi, suprainfectate, plgi atone),
pansamentul folosit,
prezena corpilor strini (fragmente osoase, esuturi necrotice), hematoamelor,
infecia,
mobilizarea segmentului sau regiunii,
felul suturilor,

factori generali:

vrsta pacientului,
sexul (plgile se vindec mai greu la brbai dect la femei - motivul nu este cunoscut),
stare de nutriie (obezitatea, denutriia), vascularizaia,
temperatura ambiant (vara se vindec mai greu dect iarna),
administrarea de medicamente ce interfereaz cu procesul de vindecare
(antiinflamatoarele, citostaticele, steroizii),
afeciuni:
anemia (cauzat de boli maligne, denutriie),
boli congenitale (hemofilia, trombocitopenia),
diabetul,
avitaminoza,
Roentgenterapia.

Rp
cunoaterea complicaiilor vindecrii:
imediate:

oc traumatic,
hematom (infecie, nchistare),
infecia precoce,
dehiscen (evisceraie, peritonite, fistule externe,
necroze ale zonelor nvecinate),

tardive: cicatrizarea patologic:


cicatrice hipertrofic: roie, voluminoas, pruriginoas,
dureroas ce poate retroceda spontan,
cicatrice cheloid: cicatrice hipertrofic definitiv, ce
infiltreaz i tegumentul sntos,
cicatrice retractil: aspect de coard groas,
cicatrice dureroas.

Necrozarea tegumentelor

Evisceratie

Evisceratie

Evisceratie

Cicatrice cheloida

Tipuri particulare de plagi


1 -plgile prin tiere:
marginile regulate, limitate, se vindec
repede (dac nu afecteaz elemente
naturale cu valoare funcional; ex.:
tendoane).
Cele operatorii sunt de obicei aseptice.

Plaga prin taiere

2 - plgile prin nepare:


plgi limitate adnci ce favorizeaz dezvoltarea germenilor anaerobi;
au traiect de intrare, rar de ieire, traiectul devenind virtual,
cele prin nepare cu creion chimic au un potenial mare de distrugere (n plag, rmn
fragmente de creion i substana chimic continu s acioneze i s distrug esuturile);
plgile nepate n plant, palm, deget au un grad mare de periculozitate datorit riscului
de infecie cu piococi sau Clostridium tetani (nu uitai s scoatei de pe mna lezat inele
i brri),
retenionarea unui corp strin necesit extragerea cu ajutorul unei pense sau prin incizie
conic a unei pri de tegument sau esut celular subcutanat,
prin nepare cu spini vegetali:
- spinul trebuie extras complet, la nevoie recurgndu-se la incizie chirurgical,
- dac el nu a fost extras = e posibil dezvoltarea unei infecii,
obligatoriu profilaxie antitetanic!,
prin nepare spontan cu un cui sau srm:
- favorizeaz dezvoltarea unor infecii virulente,
prin neptur de himenoptere (albine, viespi, bondari):
- gravitatea e direct proporional c aciunea toxic a veninului, cu numrul de
nepturi i sensibilitatea individual,
- manifestri locale: durere vie, edem local, eritem,
- manifestri generale la individul sensibilizat: facies vultuos, edem laringian, cianoz,
convulsii, tahicardie, stare general alterat, hipotensiune i chiar moarte subit,
- tratament: calciu clorat, cortizon, oxigenoterapie, intubaie traheal, traheotomie,
adrenalin 1% subcutanat, antihistaminice,
prin nepare la nivelul cordului i vaselor mari:
- produc revrsate majore cu apariia la nivelul pericardului a tamponadei cardiace,
- dac corpul care produce leziunea e mare acesta nu se extrage dect ntr-un serviciu
chirurgical unde se poate practica sutura,

Plagi prin intepatura de


insecte

3 -plgile prin contuzii:


n cazul unor contuzii profunde, se pot
produce leziuni distructive, deci plgi ale
organelor profunde: creier, muchi, ficat,
splin, rinichi, intestin etc., fr s existe o
plag a pielii.

Plaga de organ in urma unei contuzii


(ruptura de splina)

4- plgile produse de animale:


prin muctur de animal, om:
- marginile plgii sunt zdrenuite, prezint sfacele,
- se suprainfecteaz cu regularitate (atenie la cele provocate de pisic-sunt mici ca
suprafa dar profunde),
- pot fi poart de intrare pentru turbare,
- necesit eliminarea zonelor devitalizate, administrarea de ser antirabic,
- Nu se sutureaz imediat dup accident,
-n funcie de animal se ia una din urmtoarele decizii terapeutice:
* animal necunoscut, care nu a fost prins vaccinare,
* animal necunoscut dar prins supraveghere 10 zile, urmrindu-se dac apar
semne
precum: modificarea comportamentului, rgueal, hidrofobie,
* animal cunoscut i capturat supraveghere 10 zile,
prin muctur de erpi:
- apar 2 amprente nconjurate de vezicule, durere, edem i eritem, tegument
marmorat, rece; n lipsa tratamentului evoluia este spre exitus,
-mucturile de viper produc fenomene generale toxice,
-prin inoculare de venin se produc forme alergice (prurit, hiperemie, edem local,
edem glotic cu crize de sufocare, frisoane, oc anafilactic sau colaps,
-tratament: aplicare de garou, repaus, suciune, ingerare local i general de ser
antiviperin,
boala ghearelor de pisic:
-realizeaz contaminarea cu Chlamidia,
-la nivelul leziunii: papul, pustul, apoi dup 10-12 zile adenopatie satelit cu
supuraie i fistulizare, cu puroi cremos, vscos, amicrobian; pacientul mai prezint:
febr, cefalee, stare de curbatur,
-tratamentul este local i general cu tetraciclin

Plagi produse de animale

5 - plgile prin arme de foc:


se caracterizeaz prin distrucii mari, sunt
foarte complexe,
poate fi unipolar, bipolar (orificiul de
intrare mai mic dect cel de ieire)

Plagi prin arme de foc

Rd
vaccinare antitetanic!
administrarea medicaiei antibiotice
la nevoie,
recoltarea secretiilor din plaga pentru
examen bacteriologic.

TRATAMENTUL PLAGILOR
In cadrul tratamentului plagilor si
schimbarii pansamentului se
diferentiaza urmatoarele tipuri de
plagi:
-plagi aseptice
-plagi contaminate
-plagi infectate

Plagile aseptice
Plaga a fost produsa de o interventie
chirurgicala aseptica, suturata si nu
prezinta semne de perturbare a
procesului de vindecare.

Plagi operatorii (aseptice)

Plagile contaminate
Toate plagile tratate deschis, cat timp nu exista
manifestarile unei infectii.
Exemple: - plagile ocazionale tratate deschis
- arsurile
- hematoame sau seroame deschise
- locul de exteriorizare al tubului de
dren
- traheostome
- locul de exteriorizare al anusului contra
naturii

Plagi contaminate (posttraumatic)

Plaga contaminata
(hematom)

Plaga contaminata (arsura)

Plagi contaminate

Traheostoma

Anus contra
naturii

Plagile infectate
Infectarea unei plagi apare prin cresterea
numarului de germeni piogeni ( ex. stafilococi,
streptococi etc.)
- Plagile produse mecanic sunt nu rareori
contaminate cu germeni piogeni. Daca plaga a
fost intai suturata, este posibil ca puroiul format
sa nu se elimine, cu aparitia unui abces si a
semnelor de infectie: tumor, rubor, color,dolor si
eventual functio laesa.
- Colectiile purulente deschise (abces, flegmon,
panaritiu) sunt considerate plagi infectate.

Plaga suturata infectata

Plaga infectata

Plaga infectata

Inchiderea primara a
plagilor
Este favorabila in cazul plagilor
chirurgicale aseptice si plagilor
curate produse prin taiere sau
zdrobire.
Plagile ocazionale recente sunt
considerate contaminate. Daca au
trecut mai putin de 6 ore de la o
contaminare minima, se poate
incerca, dupa o evaluare corecta a
riscului de infectie, o sutura

Plaga suturata

Tratamentul deschis al plagilor


Este necesar in cazul pacientilor cu risc
crescut de infectie, sau cu plagi infectate.
Vindecarea secundara a plagilor este de
prevazut in caz de arsuri grave si plagi
contaminate produse prin intepare,
muscatura, lovire si impuscare.Aceasta
metoda de tratament este necesara in
cazul plagilor care contin corpi straini,
daca exista semne de inflamatie si daca
au trecut peste 6 ore de la aparitia plagii.

Tratamentul deschis al
plagilor

Drenajul plagilor
Drenurile sunt sisteme artificiale de
conducere, introduse intr-o cavitate
sau la nivelul tesuturilor cu scopul
evacuarii secretiilor, sangelui,
puroiului si a lichidului de spalatura.
Exista drenaj cu sau fara mecanism
de aspiratie.

Plaga drenata

Riscurile drenajului

Perturbarea evacuarii secretiilor


-obstruarea partiala sau totala a tubului
Refluarea lichidelor drenate daca recipientul de colectare a
secretiilor este ridicat deasupra nivelului zonei drenate, cu
aparitia refluxului.
Riscul unei refluari poate apare in timpul urmatoarelor
situatii sau manevre:
-ridicarea pacientului
-repozitionarea pacientului
-schimbarea lenjeriei de pat
-ingrijirea plagii
Infectia ascendenta
-orice deconectare a sistemului de drenaj sau a
recipientului colector ridica pericolul antrenarii germenilor.
Leziuni produse de tubul de dren

Drenajul pasiv
Tubul de dren
Drenajul cu tub din material plastic sau cauciuc,
de lungime si grosime variabila in functie de
cerinte, se foloseste in special pentru plagile
profunde si cavitatea abdominala.
Mesele - corespunzator profunzimii si
dimensiunii unei plagi infectate. Se pot folosi
pentru absorbtia secretiilor mese de tifon de
lungimi si latimi diferite.Partea care iese din
plaga se fixeaza cu plasturi si nod de siguranta.

Drenaj pasiv

Drenajul aspirativ
Drenajul Redon
Se monteaza in finalul unei operatii in tesutul
subcutanat si se fixeaza la piele. Tubul se
termina intr-un recipient steril cu vid.
Acest tip de drenaj functioneaza dupa
principiul presiunii negative.
Drenajul aspirativ are rolul de a evita
persistenta in plaga a cheagurilor, mentine
marginile plagii apropiate si favorizeaza
aderarea si cicatrizarea.

Drenaj aspirativ

Drenaj aspirativ

Drenaje organ specifice


Montarea unor sisteme speciale de drenaj in
organe cavitare, in cavitati sau traiecte naturale,
care sa permita aspirarea secretiilor sau
administrarea medicamentelor.
- dren de cai bliare (dren Kehr)
- pleura (aspirare de sange, lichid seros,
puroi, aer)
- intestin (jejuno-, ileo-, ceco-,
sigmoidostomie)
- stomac (gastrostomie)
- vezica urinara (cistostomie) etc.

Tub Kehr

Schimbarea pansamentului
Materialul necesar
1.Masuta de pansamente
Serveste pentru transportul si depozitarea materialelor de pansat. Pe masa
de pansamente trebuie sa existe un vas cu solutie dezinfectanta pentru
instrumentele folosite si un recipient colector pentru deseuri. Suprafata de
lucru trebuie curatata si dezinfectata zilnic.
2.Instrumente sterile
- foarfeca
- bisturiu
- pense : anatomice, chirurgicale, Pean, port-tampon.
- port-ac
- sonda canelata, stilet butonat
- seringi
- ace
3.Materialele de pansat
- comprese
- mijloace de fixare
- pansamente compresive
- pansamente speciale

Principii de baza in schimbarea


pansamentului
Pacientul trebuie informat inainte sa
se inceapa schimbarea
pansamentului.
Trebuie tinut cont intotdeauna de
sensibilitatea la durere.

Norme de igiena
Respectarea recomandarilor cu privire la igiena cresc securitatea
pacientului, a celorlalti pacienti, precum si a personalului.
Separarea pacientilor cu plagi infectate si aseptice.
Tehnica neatingerii si asepsia: pentru schimbarea pansamentului se
folosesc instrumente sterile (materialele sterilizate la autoclav sau
pupinel sunt valabile 24 de ore, iar cele sterilizate la oxid de etilen
60 de zile).Atentie la termenul de valabilitate si la integritatea
ambalajului!
Spalare pe maini inainte si dupa efectuarea tehnicii.
Manusi de unica folosinta: pentru protectia pacientului si a
personalului se folosesc manusi de unica folosinta, iar in caz de
contact direct cu plaga, a manusilor sterile.
Materialul folosit este potential contaminat.De aceea trebuie
indepartat corespunzator.
Instrumentele folosite sunt puse in solutia dezinfectanta.

Metode de lucru
Materialele necesare se ordoneaza pe
masuta mobila sau pe o tava.
Recipientul de colectare a deseurilor
trebuie pus in imediata apropiere.
Materialele nesterile se plaseaza in
apropierea pacientului, cele sterile la
distanta.
Pacientul se pozitioneaza confortabil si
calea de acces spre locul de pansat sa fie
buna.

PANSAREA PLAGILOR ASEPTICE


Plagile aseptice nu contin germeni patogeni .
Preocuparea centrala trebuie sa fie mentinerea
asepsiei plagii.
Daca in timpul primelor doua-trei zile apare o
secretie nepurulenta la nivelul plagii, nu este
considerata patologica.Daca secretia este in
cantitate mare(seroasa, sanghinolenta) sau
apar modificari la nivelul marginilor
plagii( tumefiere, hiperemie, aparitia unei
secretii purulente) este necesara inspectia
plagii.

Pregatirea materialeor
Materiale sterile:
- pense (anatomice sau Pean)
- tampoane si comprese
- solutie dezinfectanta (Betadina)
Atentie la integritatea ambalajului si la data de
expirare!
Materiale nesterile:
- manusi de unica folosinta
- leucoplast sau alte mijloace de fixare
- sac colector
- vas cu solutie dezinfectanta

Schimbarea pansamentului unei


plagi aseptice
Spalarea mainilor.
Imbracarea unor manusi de unica folosinta
Pansamentul se scoate cu grija si se arunca in sacul
colector.
Compresa ramasa se indeparteaza cu o pensa sterila si
se arunca in sacul colector.
Examinarea plagii si a tegumentelor din jur.
Plaga se dezinfecteaza cu a doua pensa de la interior
spre exterior in spirala.Antrenarea florei cutanate de la
exteriorul plagii spre centru trebuie evitata.
Aplicarea unei comprese sterile.
Acoperirea cu un mijloc de fixare.

Pansarea plagilor aseptice

PANSAREA PLAGILOR SEPTICE


O plaga septica este contaminata cu
germeni patogeni.
Evidentierea germenilor se face prin
examen bacteriologic, cu
antibiograma pentru a trata tintit
infectia.
Schimbarea pansamentului se face in
vederea eliminarii germenilor si
diminuarii raspandirii lor.

Materiale necesare
Materiale sterile:
-trusa cu instrumente sterile contine: pense de
servit,pense anatomice, pense Pean, foarfece, bisturiu,
chiureta, sonda canelata, stilet butonat.
-tampoane si comprese sterile.
-solutii antiseptice.
Atentie la integritatea ambalajului si la data de expirare !
Materiale nesterile:
-manusi de unica folosinta
-leucoplast sau alte mijloace de fixare
-foarfeca de pansament
-recipient colector

Schimbarea pansamentului unei


plagi septice

Daca pacientul resimte dureri puternice se administreaza un analgetic.


Spalare pe maini si imbracarea manusilor de unica folosinta.
Indepartarea leucoplastului si a pansamentului de fixare.
Compresele se indeparteaza cu o pensa sterila si se arunca in sacul
protector.
Examinarea plagii si a tegumentelor din jur.
Recoltarea secretiilor pentru examen bacteriologic, la nevoie.
Tegumentele din jurul plagii se curata in spirala, dinspre exterior spre
interior cu a doua pensa.
Plaga se curata si aseptizeaza cu a treia pensa.Se folosesc antiseptice
corespunzatoare evolutiei plagii.
Daca este necesar se excizeaza tesuturile necrozate.
Plaga se spala cu jet de solutii antiseptice: apa oxigenata, cloramina,
solutie Betadina 5-10% etc.
Plaga se poate mesa cu mese imbibate in solutie antiseptica.
Aplicarea compreselor.
Fixarea punsamentului.
Spalare pe maini .

Plaga septica

Plgi suturate inflamate


(infiltrate sau supurate)
se cur cu Betadina sau tinctur de iod
tegumentele din jurul plgii,
se scot 1-2 fire de sutur (cu o pensa, sonda
canelat sau cu stiletul butonat se ptrunde
uor n zona de incizie ncercnd a gsi zon
purulent),
se trateaz ca o plag deschis: deschidere
larg.

Plaga suturata infectata

TIPURI DE PANSAMENTE
Pansament protector
Pansament absorbant
Pansament compresiv

Pansament protector:
pe plagi care nu secreta si nu sunt
drenate.

Pansament absorbant
pe plagi drenate sau secretante.
compresele care acopera plaga
trebuie sa depaseasca marginile
plagii.
compresele se acopera cu un strat de
vata, cu rol absorbant.

Pansament absorbant

Pansament compresiv
pe plagi sangerande (scop
hemostatic).
pentru imobilizarea unei regiuni.
pentru reducerea unei cavitati
superficiale(dupa punctii, unele
interventii chirurgicale ).
Compresele ce acopera plaga trebuie
sa fie intr-un strat gros si fixate
compresiv cu benzi late de leucoplast
sau bandaj.

Pansament compresiv

Pansament compresiv

Pansament compresiv

Pansament hemostatic

Pansament hemostatic

INGRIJIREA DRENAJELOR
Supravegherea
Cantitatea,aspectul,mirosul secretiilor evacuate trebuie
notate permanent.
Pozitionarea confortabila si corespunzatoare a pacientului
pentru mentinerea fluxului si permeabilitatii drenului.
Observarea aparitiei durerii, datorita obstructiei,
dislocarii sau tractionarii tubului de dren.
Observarea tegumentelor din jurul drenului si la aparitia
semnelor de infectie: inrosire, secretii purulente .
Atentie la tractionare, pozitie, obstructie, indoire,
etanseitatea sistemului de conectare.

Ingrijirea drenajelor
Dezinfectarea tegumentelor din jurul tubului(Betadina).
Se aplica o compresa in jurul tubului si se fixeaza cu leucoplast.
La schimbarea recipientului colector sunt necesare urmatoarele masuri:
-indepartarea pungii
-dezinfectatea tubului de legatura pe o lungime de aproximativ 3 cm.
-recipientul colector sa se potriveasca exact la deschiderea tubului de dren.
-indepartarea in conditii igienice a continutului recipientului colector, pentru
a preveni raspandirea germenilor.
-este interzisa ridicarea recipientului colector deasupra nivelului tubului de
dren, fara pensarea acestuia deoarece exista riscul refluarii secretiilor in
cavitatea drenata.
-secretiile vascoase care pot obstrua tubul se elimina prin compresiuni
succesive pe tub sau prin rularea acestuia.
-daca nu are loc dezobstructia, tubul de dren se va spala cu o seringa, in
conditii de asepsie perfecta (ser fiziologic steril, manusi sterile, dezinfectarea
capatului extern al tubului deconectat) doar la indicatia medicului.
-tuburile lungi se fixeaza de pat pentru a evita formarea de bucle, indoituri
care pericliteaza fluxul aspirat.
Toate manevrele se executa in conditii stricte de asepsie.

Ingrijirea drenajelor

Schimbarea recipientului de aspiratie


Redon
-frecventa:cand nivelul de umplere a atins maximul
admis sau nu se mai formeaza presiunea negativa
necesara.
-pensare: inainte de schimbarea recipientului se
penseaza tubul de dren, pentru a preveni intrarea aerului.
-dezinfectare: tubul de legatura trebuie dezinfectat la
varf, pe o lungime de cel putin 3 cm.
-observarea secretiilor.
Tubul de dren Redon se monteaza doar in tesutul subcutanat,
trebuie sa fie aspirativ (presiune negativa in recipient)
pentru a evita persistenta in plaga a cheagurilor.

Ingrijirea plagilor recente


(care nu au depasit 6 ore de la accident)
- Calmarea durerilor pacientului.
- Toaleta locala minutioasa daca plaga este intr-o regiune
cu par, se rade parul din jurul plagii.
- Se spala si dezinfecteaza tegumentele din jurul plagii,
spre exterior.
- Se curata plaga cu apa oxigenata, cloramina,solutie
Betadina 10%.
- Plaga poate fi suturata (,,per-primam).
- Este interzisa explorarea instrumentala oarba a unei
plagi in afara unui serviciu de specialitate.
- ATPA.
- Schimbare pansamentului si controlul plagii dupa 24 ore.

Plaga post traumatica


suturata
,,per-primam

INGRIJIREA PLAGILOR VECHI


(care au depasit 6 ore de la accident)
Plagile contuze, neregulate, sosite mai trziu de 6 ore trebuie
deschise larg, iar zonele mortificate ndeprtate. Ele necesit drenaj
cu tuburi sau mese. Dup ce pericolul infecios este nlturat se
recurge la suturarea plgii per secundam,
curirea mecanic a plgilor: splare abundent a tegumentelor din
jurul plgii ndeprtarea prin radere a prului; tergerea
tegumentului se face centrifug, n cercuri concentrice,
dezinfecia zonei limitrofe a plgii:
se face cu soluii antiseptice (alcool iodat, betadin), astfel nct soluia s nu
se scurg n plag,
dezinfectarea trebuie s acopere o arie de cel puin 6-7cm de la marginea
plgii,

decontaminarea plgii:
se face prin splare i ndeprtarea esuturilor devitalizate,
soluia cu care se spal plaga trebuie s fie n cantitate suficient, s nu fie
agresiv pentru viabilitatea esuturilor, s nu compromit potenialul imunobiologic al esuturilor,

Actiuni ulterioare
Bolnavul se aseaza in pozitie cat mai comoda.
Leziunea lezata se pune in repaus pentru a
reduce durerea si a asigura vindecarea cat
mai rapida.
Antialgice in cazul pansamentelor care produc
dureri.
Se indeparteaza deseurile.
Instrumentele utilizate se dezinfecteaza, spala
si se sterilizeaza.
Se noteaza in foaia de observatie.

De retinut !
Nu se aplic tinctura de iod, benzin, alcool n
plag,
Nu se aplic vat direct pe plag,
Nu se toarn soluii antiseptice n plgile
perforante,
Nu se execut manevre de explorare a rnilor,
n special a celor profunde,
Nu se vor scoate din plag corpurile strine,
fragmente de os sau chiar corpul vulnerant
dect la spital. ndeprtarea acestora poate
provoca hemoragii grave.

DE RETINUT !
efectuarea corect a unui pansament trebuie s respecte
urmtoarele principii fundamentale:
s se lucreze n condiii de asepsie perfect; instrumentele i
materialele folosite s fie sterile,
s se asigure absorbia secreiilor,
s se aseptizeze plaga cu antiseptice corespunztoare,
s se protejeze plaga fa de ageni termici, mecanici i
infecioi ai mediului nconjurtor,
s asigure repausul sau imobilizarea regiunii lezate pentru a
grbi cicatrizarea,
ATENTIE !:
sunt categoric interzise apsarea, stoarcerea sau masajul plgii sau regiunilor
nvecinate; prin acestea s-ar putea provoca o diseminare a germenilor din plaga
determinndu-se o septicemie,

Nu se introduc n casolet instrumentele cu care se lucreaz n


plag (se folosesc pense de servit pentru trusa de instrumente
si casoleta cu tampoane).