CRITICISMUL JUNIMIST

n toamna anului 1863 un grup de tineri

dornici de a da un alt curs culturii i
literaturii romneti nfiineaz la Iai o
asociaie liber cu numele Junimea.
Iniiatorii sunt:
Petre Carp,de 26 de ani, doctor n drept,
Vasile Pogor,de 30 de ani, docotor n
drept,
Theodor Rosetti,de 26 de ani, doctor n
drept, cel care propune numele societii,
Iacob Negruzzi,de 20 de ani, doctor n
drept,
Titu Maiorescu,de 23 de ani, doctor n
filozofie,
avnd toi studii n Germania i Frana.

Programul politic al acestei

asociaii este teoretizat de
conductorul grupului, Titu
Maiorescu. Junimitii au criticat
puternic Revoluia de la 1848,
pe care o considerau un
exemplu gritor de imitare
grbit i nejustificat a
modelului francez. Ei nu se
mpotriveau schimbrilor i nici
culturii occidentale, pe care o
preuiau foarte mult, dar
insistau asupra faptului c
schimbrile trebuiau nfptuite
lent, pe msur ce societatea
romneasc era pregtit s le
primeasc.

Activitatea Junimii se desfoar pe mai multe etape:

Perioada 1863 1870
Prima etap se ntinde de la ntemeiere pn n 1874, anul n care Titu
Maiorescu, devenit ministru al Instruciunii publice, se mut la Bucureti. n
aceast etap predomin caracterul polemic. Este vremea n care Junimea
provoac cele mai multe adversiti, dar i aceea n care, prin succesul
polemicilor ei, prin adeziunea lui Vasile Alecsandri, prin descoperirea lui Mihai
Eminescu, aureola prestigiului ncepe s se formeze n jurul ei.

Perioada 1870-1885
ntre anii 1874 i 1885 urmeaz a doua faz a Junimii, epoca n care edinele
din Iai se dubleaz cu cele din Bucureti. Este perioada de glorie absolut a
revistei.

Perioada 1885-1944
1886-1900
Perioada 1885-1944 este o perioad mai lung i lipsit de omogenitate.
Transferat la Bucureti, revista i schimb n mare msur profilul,
predominnd cercetrile istorice i filozofice. n anul 1885 Iacob Negruzzi se
mut la Bucureti, lund cu sine revista a crei conducere o pastrez singur
pn n 1893, pentru ca n 1895 s fie format un comitet care s i asume
ntreaga conducere a revistei.
ntre anii 1885 i 1900 are loc lupta Junimii cu socialitii. Drumul prin
Convorbiri literare devine drumul spre Universitate.

1900 1907
n 1900 vechiul comitet se completeaz cu nume noi, provenind din domeniul
tiinelor naturale. Animatorul comitetului este Ion Bogdan care, n 1903,
devine directorul revistei pn n 1907, cnd revista trece sub conducerea lui
Simion Mehedini.

Ultima etap
A cincea epoc a Convorbirilor cea care a nceput n anul 1907, coincide cu
lunga direcie a lui Simion Mehedini, n timpul creia arhiva de cercetri istorice
se completeaz cu una de filozofie, unde apar contribuiile gnditorilor, la
nceputurile lor atunci: Ioan Petrovici, C. i M. Antoniade, Mircea Djuvara, Mircea
Florian.
Convorbirile literare ncep s piard din vechiul prestigiu.
O viziune asupra ntregii Junimi nu va mai fi posibil dect dup ce va fi
cuprins ntreaga arborescen a micrii, dezvoltat prin silinele celei de-a
doua generaii de scriitori i gnditori junimiti.

Sediu Junimea din Iasi

Forme de manifestare
1. ntruniri sptmnale, care reprezint dezbateri de nalt inut intelectual
pe teme de cultur: estetic, filologie clasic, istorie, arheologie, moral, tiin,
economie politic, etnologie, religie. n cadrul acestor ntruniri sunt prezentate
creaii literare noi, alese printr-o analiz sever. Studiul lui Titu Maiorescu
Despre poezia romn deschide orizonturi noi, critica junimist fiind introdus
n mod tiinific.

2. Prelegerile populare
Aceste prelegeri contribuie la rspndirea principalelor idei junimiste:
Respingera rupturii violente ntre trecut i prezent
Respingera conceptului burghez de libertate i a concepiei burgheze despre
proprietate.
Aprarea propietii motenite i legarea ei de onoarea personal a
propietarului
Pstrarea izvorului de bogie natural
Aderarea la ceea ce este imediat, la concret
Aciune statului n direcia rezolvrii marilor probleme ale vremii
Transformarea statului ntr-un purttor al culturii
Respectarea specificului naional

n cadrul acestor conferine a fost formulat n 1868 teoria formelor fr

fond. Maiorescu afirma c imitaiile din cultur sau politic sunt forme
goale, lipsite de fondul autohton care s le dea via.

3. Iniiative instituionale
Deschiderea unei tipografii proprii n 1865, unde sunt imprimate
manuale colare, cursuri universitare.
ntre 1866-1879 a funcionat o coal superioar proprie-Institutul
Academic.

4. Publicaii proprii
La 1 martie 1867, din iniiativa lui Iacob
Negruzzi i sub redacia lui, pe care
o va pstra timp de 27 de ani, apare
la Iai revista CONVORBIRI
LITERARE, bilunar pn n 1885 i
lunar dup aceast dat, la
Bucureti.
Alte publicaii proprii: Vocea Naional
(Nicolae Culianu, Iai, 1866),
Constituiunea (Iacob Negruzzi, Iai,
1866), Vocea Iailor (A.C.Cuza, Iai,
1895)
De asemenea au fost colaborri la alte
periodice ale vremii: Timpul
(Bucureti, 1876-Ioan Slavici; 1877I.L.Caragiale, Mihai Eminescu),
Romnia Liber (Bucureti, 1877D.A.Laurian, I.L.Caragiale).

5. Burse pentru studii n strintate

Printre bursierii susinui de Junimea se numr: Mihai Eminescu, Ioan
Slavici, Al.D.Xenopol, Gheorghe Panu, G.Dan Teodorescu, Constantin
Rdulescu-Motru, nume care vor deveni cunoscute n literatura i cultura
romneasc.

6. Manifestri publice comemorative

1871- Serbarea Naional i congresul studenesc panromnesc de la
Mnstirea Putna, cu prilejul mplinirii a 400 de ani de la ctitorirea
mnstirii de ctre tefan cel Mare.
1877- Comemorarea unui secol de la uciderea voievodului Grigore al
III-lea Ghica, cel care protestase fa de acordul habsburgo-otoman
referitor la anexarea Bucovinei.

Unitatea Junimii provine din aceea a spiritului care a nfiinat-o:

Spiritul filozofic - este cea dinti caracteristic a structurii junimiste.Junimitii
sunt oameni de idei generale,mai mult dect specialiti ntr-o ramur
principal a tiinei.
Spiritul oratoric - Junimea nseamn un reviriment n sensul controlului
cuvntului. Modalitatea alctuirii unei expuneri publice, atitudinea oratorului,
arta compoziiei discurscursului dup modelul maiorescian reprezint o
tradiie la Junimea.
Gustul clasic i academic: oameni de formaie universitar, junimitii sunt
nclinai a judeca dup modele i a crede n valoarea canoanelor n art.
Astfel, clasicismul se bucur de o bun primirea la Junimiea, care nu se
nchide ns fa de romantism.
Ironia - folosit ca unealt polemic, este folosit i n interiorul cercului
Spiritul critic - Criticismul Junimiii se bazeaz pe acea atitudine central
impus de Titu Maiorescu- respectul adevrului. n numele adevrului ,
Maiorescu poart o campanie mpotriva poeziei neinspirate, a limbii artificiale
i a falsei erudiii. Nevoia de autencititate n formele de manifestare a vieii
naionale determin i atitudinea politic a lui Eminescu. Nevoia de adevr
implic i modestia, rechemnd spiritele la contiina limitelor i a condiiilor
de fapt, pe principiul c sarcina modest, dar bine mplinit este superioar
marilor nzuine.

Junimea a determinat o direcie nou i n literatur: fundamental romatic n

perioada paoptismului, literatura romn evolueaz n a doua jumtate a
secolului al XIX-lea spre clasicism, un clasicism de esen.

n plan cultural, obiectivele Junimiii au fost foarte limpezi:

rspndirea spiritului critic
ncurajarea progresului literaturii naionale
susinera independenei intelectuale a poporului romn (educarea
publicului prin preleciuni populare)
susinera originalitii culturii i a literaturii romne prin punerea problemei
unificrii limbii romne literare i prin respectul acordat literaturii
crearea i impunera valorilor.

n domeniul studiilor lingvistice, Maiorecu a preluat argumentele lui Alecu

Russo, criticnd tedinele latiniste ale crturarilor transilvneni, care propuneau
curarea limbii romne de orice element nelatin.
Dup unire, dar mai ales dup dobndirea independenei naionale, accentul
trebuie s cad pe calitatea artistic a literaturii, pe idealul perfecionrii ei
interioare. Limba artificial, falsa erudiie i lipsa de gust sunt permanent
semnalate i ironizate de membrii Junimii.
Sprijinind i aprnd valorile autentice, Maiorescu are i darul de a descoperi i
a atrage n cercul su vocile noi. Revista Convorbiri literare devine cel mai
important periodic literar romnesc. Aici i public majoritatea poeziilor Mihai
Eminescu, Ion Creang public primele trei pri din Amintiri din copilrie i
poveti, I.L.Caragiale i citete i public majoritatea comediilor, Ioan Slavici
public nuvele i poveti. Ali colaboratori ai revistei sunt George Cobuc,
Panait Cerna, Octavian Goga, Dinu Zamfirescu, I.Al.Brtescu-Voineti. Aceti
colaboratori ai revistei vor deveni figurile marcante ale epocii cunoscute ca
epoca marilor clasici.

Titu Maiorescu, indrumator al culturii si al literaturii romane

Nascut in 15 februarie 1840, Craiova decedat in 1917
Originar din Transilvania, Maiorescu manifesta un patriotism constient si
responsabil, aratand in activitatea sa ca poporul roman se poate ridica, prin
puterile proprii, in universalitate.
Studiile facute la Brasov, Viena si Berlin, doctoratul in filozofie si licenta in
drept, la Paris, definesc performanta formarii unei personalitati complexe.
Tudor Maiorescu este mentor al Societatii Junimea
Ca rod al discutiilor de la Junimea, se nasc studiile maioresciene
Revista Convorbiri literare apare la Iasi la 1 martie 1867, fiind revista cu cea
mai larga aparitie din literatura romana (1867-1944).
A publicat studii despre limba, literatura, cultura, estetica, filozofie.

Principalele idei lingvistice a lui Titu Maiorescu referitoare la limba romana:

alfabetul latin
ortografie fonetica
combaterea etimologismului
imbogatirea vocabularului cu neologisme
combaterea stricatorilor de limba prin respingerea traducerii literale a
expresiilor idiomatice si prin ridiculizarea betiei de cuvinte

Intreaga sa activitate in domeniul invatamantului in domeniul culturii si al

literaturii in domeniul politic il defineste ca genial strateg al culturii romane, ca
organizator exemplar al teritoriilor culturale romanesti.

Mentorul Junimii, Titu Maiorescu, se detaeaz prin publicarea mai multor

studii i cercetri, pe baza crora se structureaz principiile filozofice i
estetice ale culturii romne. Dintre acestea amintim:
Despre scrierea limbii romne (1866)
O cercetare critic asupra prozei romne de la 1867 (1867)
Direcia nou n poezia i proza romn (1872)
Neologismele (1881)
Comediile d-lui I.L. Caragiale (1885)

n prima lucrare, Maiorescu pledeaz pentru scrierea fonetic, susinnd

ideea, novatoare pentru vremea aceea, c scrierea trebuie s reflecte
schimbrile survenite n evoluia sunetelor limbii.

n celelalte lucrri, Maiorescu fundamenteaz teoretic conceptele estetice

i direciile criticii literare.

Maiorescu stabilete, pentru prima oar, conceptele: condiia material

i condiia ideal a poeziei, demonstrnd c, nu cuvintele, n cazul
literaturii, reprezint materialul ei, ci imaginile ce se nasc n mintea
noastr cu ajutorul lor.

Conceptia lui Maiorescu, radicala si inoperanta, din punct de vedere

dialectic, in separarea celor doua notiuni, fond si forma, va fi
combatuta de Eugen Lovinescu, in "Istoria civilizatiei romane
moderne" (1924-1925), prin teoria sincronismului si a imitatiei.

Directia noua in poezia si proza romana (1872), reprezinta, in

conceptia culturala si estetica a lui Titu Maiorescu etapa constructiei.
Aprecierile lui Titu Maiorescu sunt exacte, inca de aici el avand acea
premonitie critica ce fixeaza marile valori intr-un tablou de vasta
intindere al literaturii romane.

ca literatura poetica romana va incepe secolul al XX-lea sub

auspiciile geniului lui Titu Maiorescu

Alti colaboratori ai Junimii:

Petre P. Carp nscut la 29

iunie 1837, Iai decedat 19
iunie 1919
A fost un politician romn,
membru marcant al Partidului
Conservator.
Contribuie la punerea bazei
societii Junimea (primvara
anului 1864).
Adept al ideilor "junimiste" s-a
remarcat ca unul dintre
fruntaii Partidului
Conservator din acea
perioad.

Ion Luca Caragiale

nscut la 30 ianuarie 1852,
Haimanale, judeul
Prahova, astzi I. L.
Caragiale, judeul
Dmbovia, decedat la 9
iunie 1912, Berlin) a fost un
dramaturg, nuvelist,
pamfletar, poet, scriitor,
director de teatru,
comentator politic i ziarist
romn. Este considerat a fi
cel mai mare dramaturg
romn i unul dintre cei mai
importani scriitori romni.
A fost ales membru al
Academiei Romne post
mortem.

De la debutul su n dramaturgie (1879) i pn n 1892, Caragiale s-a

bucurat de sprijinul Junimii dei n ntregul proces de afirmare a scriitorului,
Junimea nsi va fi, pn prin 1884 - 1885, inta atacurilor concentrate ale
puternicilor ei adversari.

n 1892, la 9 mai Caragiale prezint ns la Ateneu o conferin cu titlul

Gate i gte literare, mpotriva Jinimii, determinnd, mpreun cu articolul
Dou note, ruptura cu Titu Maiorescu i ncetarea colaborrii la Convorbiri
literare.

Mihai Eminescu
nscut la 15 ianuarie
1850, Botoani, decedat
la 15 iunie 1889,
Bucureti Este cel mai
cunoscut poet din
literatura romn.
ntre 1872 i 1874 e
student ordinar la
Berlin; Junimea i
acord o burs cu
condiia s-i ia
doctoratul n filozofie.
Urmeaz cu regularitate
dou semestre, dar nu
se prezint la examene.
l introduce pe Ion
Creang n societatea
Junimea.

Vasile Alecsandri
nscut la 21 iulie 1821 la
Bacu, decedat la 22
august 1890 A fost un
poet, autor, dramaturg,
folclorist, om politic,
ministru, academician
romn, creator al teatrului
romnesc i a
literateraturii dramatice n
Romnia, personalitate
marcant a Moldovei i
apoi a Romniei de-a
lungul ntregului secol al
XIX-lea.
1863 - Ia natere la Iai
societatea Junimea, al
crui membru onorific a
fost pn la sfritul vieii.

In problemele limbii, preocuparile maioresciene s-au materializat in articole

ca: "Despre scrierea limbei romane", "Betia de cuvinte", "Doua rapoarte
cetite in Academia Romana asupra ortografiei", "Neologismele ".
A inteles ca, dupa infaptuirea Unirii din 1859, consolidarea acestui act
trebuie realizata prin limba.
Ridiculizand Betia de cuvinte"si combatandu-i pe cei care, prin traduceri
proaste, prejudiciau spiritul limbii romane, Maiorescu subliniaza si rolul pe
care il are literatura in procesul de unificare a limbii.
Articolul "Directia noua in poezia si proza romana" (1872) reprezinta, in
conceptia culturala si estetica a lui Titu Maiorescu etapa constructiei, a
afirmarii noilor valori, desi negativismul radical din articolul anterior, "in
contra directiei de astazi in cultura romana" (1868), se aplica si literaturii,
Maiorescu vorbind si aici de "lipsa de valoare a celor mai multi
contimporani ai lui Alecsandri si Bolintineanu", nefiind recunoscuti in
campul literelor nici Balcescu, nici Kogalniceanu, abia Costache Negruzzi
fiind pretuit pentru meritele limbii sale.
Subliniind importanta pe care cultura o are in evolutia unui popor,
Maiorescu se intreaba daca Romania va avea un viitor.

Cu toate acestea, aprecierile lui Titu Maiorescu sunt exacte, inca de aici
el avand acea premonitie critica ce fixeaza marile valori intr-un tablou
de vasta intindere al literaturii romane, in fruntea noii miscari il asaza pe
Vasile Alecsandri, "cap al poeziei noastre literare in generatia trecuta",
care "paruse a-si fi terminat chemarea literara", dar acum se remarca
printr-un nou suflu de creatie, prin "Pasteluri", considerate de
Maiorescu, fara greseala, "cea mai mare podoaba a poeziei lui
Alecsandri, o podoaba a literaturei romane indeobste".
Dincolo de judecatile de valoare privind literatura anilor 1870, lui
Maiorescu ii revine meritul de a fi fost primul care a dovedit
genialitatea lui Eminescu.
Discutand despre personalitatea poetului, Maiorescu pune problema
raportului intre biografie si opera, concluzionand ca oriunde si oricum ar fi
trait Eminescu, el ar fi ramas acelasi, destinul sau "este rezultatul geniului
sau innascut".
"Cu totul deosebit in felul sau, om al timpului modern, deocamdata blazat in cuget,
iubitor de antiteze cam exagerate, reflexiv mai peste marginile iertate, pana acum
asa de putin format, incat ne vine greu sa-l citam indata dupa Alecsandri, dar in fine
poet, poet in toata puterea cuvantului, este d. Mihai Eminescu spune Titu
Maiorescu

Meritul Junimii a fost acela c a supus la o

analiz temeinic i lucid societatea i cultura
romneasc, semnalndu-i slbiciunile.
Dezbaterea de idei din interiorul Junimii ca i
aceea dintre junimiti i ceilali intelectuali ai vremii
au contribuit la implicarea mai direct a oamenilor
de cultur n problemele societii.

MEMBRII GRUPULUI :
Kirly Nomi
Vincze Gabriela
Rimczi Gabriela
Gll Sndor
Kovcs Monika