FEBRA

TIFOIDA

Blaj Silvia

Definitie

Febra tifoid este o boal infecioas

specific omului. Agentul etiologic
este bacteria Salmonella typhi (sau
Salmonella enterica) (din grupul D).
Clasificare dup ICD-10 (versiunea
WHO 2006): A01.0 Typhs abdominalis
Febra tifoid nu trebuie confundat cu
tifosul exantematic, care este o boal
diferit.
Evoluia bolii este caracterizat prin
creterea treptat a febrei, dureri
abdominale, constipaie i bradicardie
relativ (scderea ratei pulsului);
urmeaz stare tific (vide infra).
Netratat, boala poate fi mortal. n
multe ri, anunarea mbolnvirilor de
febr tifoid la autoritile sanitare
abilitate este obligatorie.
O variant de mbolnvire, cu
simptome moderate, este paratifosul,
n care agentul nu este Salmonella
typhi, ci Salmonella paratyphi.

Epidemiologie

rspndire universal
apare sporadic, dar poate aprea i endemic/pandemic

Sursele de infecie

bolnavii de febr tifoid

purttorii de bacil tific asimptomatici
purttorii temporari (elimin bacilul n trei luni)
purttorii cronici (elimin bacilul n c iva ani)
transmitere: fecal, urin, secreii biliare, puroi
determin imunitate solid, dar, la reinfectare cu doze masive, boala poate
recidiva

Patogenie

Bacilii tifici ajung n tubul digestiv, se multiplic i invadeaz organismul prin

mecanism penetrant, prin formaiunile limfatice (ganglionii mezenterici), apoi
n circulaia sanguin i determin starea tific (cauzat de ectotoxin[2]).
Salmonella typhi persist la nivel ganglionar (n sistemul limfatic) la pacien ii
purttori cronici.

 Clinic

evoluie fr tratament: 4 sptmni

evoluie sub tratament antibiotic: 7-10 zile; pronostic bun; mortalitate 1%-2%.
incubaie: 7-10 zile

Debutul

(la 70-80% din cazuri)

frisoane moderate
dureri musculare
insomnie
anorexie
fenomene respiratorii de tip bronit

Debutul

brusc (20% din cazuri)

frisoane
febr ridicat (39-40 C)
la sfritul primei sptmni de la mbolnvire se instaleaz starea tific
perioada de stare (S2-S3)
elemente tegumentare eruptive: rozeole tifice (formaiuni maculoase, uor elevate, de culoare roz);
sau exanteme
cefalee intens
insomnie

Starea

lent i gradat

tific

apatie marcat
obnubilare

Manifestri digestive

hiposecreie salivar
mucoase uscate
congestia faringelui
angina Duguet - corespondent al ulceraiilor intestinale

Manifestri

cardio-vasculare

(cauzate de ectotoxin)
hipertensiune arterial (TA)
tahicardie (accelerarea ratei pulsului)
modificri cauzate de o miocardit (estomparea zgomotelor cardiace, tulburari de ritm,
prelungirea intervalului P-R)
leucopenie, anemie
sindroame hemoragipare: epistaxis, gingivoragii
tulburri respiratorii: bronit (poate fi prezent nc de la debut)

Perioada de declin (S4)

febr - treptat
starea tific se atenueaz
convalescena: cteva sptmni
recrudescena: revenirea febrei n perioada de declin
recderea: reapariia simptomatologiei n plin afebrilitate (n perioada de convalescen)
Recrudescena i recderea sunt cauzate de persisten a bacilului tific n forma iunile
limfatice profunde, abcesele osoase.

Complicaii minore

stomatit; parotidit; flegmoane ale planeului bucal.

Complicaii majore
perforaie intestinal
form stenic: abdomen acut chirurgical
form astenic: fenomene mascate: singultus (sughi ), vrsturi, puls slab
hemoragie digestiv usu. secundar ulcerrii vaselor din intestinul sub ire

Complicaii cardio-vasculare

miocardit toxic
pericardit
arterit
Tromboflebit

Complicaii hepato-biliare

hepatit toxic
fenomene de angio-colecistit: favorizeaz portajul cronic

Complicaii respiratorii

pneumonie
pleurezie
abces pulmonar
Complicaii nervoase
reacii encefalitice
poliradiculonevrit
mielit

Complicaii urinare

pielonefrit
prostatit
Complicaii osoase
abcese osoase cronice

Simptome
Dupa ce este ingerata, bacteria ajunge in intestinul subtire de unde trece in sange. Aici
este "inghitita" de catre fagocite, celule ale sistemului imun care inglobeaza si distrug
microorganismele nocive. Insa Salmonella typhi supravietuieste in interiorul fagocitelor,
unde se inmulteste. Dupa 10-14 zile de la infectare, bacteriile se multiplica foarte mult si
se scurg din fagocite in sange, cauzand simptomele bolii.
Simtomul predominat al afectiunii este febra crescuta (39-40 grade) care se mentine pe
tot parcursul bolii.
Alte simptome includ:costipatie,diaree,scaderea apetitului,oboseala,cefalee,dureri in tot
corpul, letargie, eruptie rozacee pe abdomen
Bacteriile trec din sange in unele organe interne ca: ficat, colecist, splina, maduva
osoasa, tesutul limfoid al intestinului, determinand inflamarea acestora.
La nivelul intestinului boala poate cauza sangerari intestinale sau chiar perforarea
intestinului. Prin orificiul format in peretele intestinului se scurge continutul intestinal, in
cavitatea abdominala. Aceste scurgeri provoaca iritatia si inflamarea peritoneului,
determinand peritonita, afectiune ce poate fi fatala.

Dupa 8-10 zile de boala apar pe pielea

abdomenului cateva pete rosii, numite pete
lenticulare, cu diametrul de cativa mm. Splina
bolnavului este totdeauna marita. Dupa aceasta
perioada de stare, febra incepe sa scada treptat si
cam in 7 zile ajunge la normal. Urmeaza apoi
perioada de convalescenta, in care bolnavul isi
revine treptat, in 3-4-5 saptamani, la starea
normala.
Hemoragia intestinala se produce atunci cand
ulceratiile din intestin duc la ruperea unei mici
artere intestinale. Bolnavii cu hemoragie
intestinala au ca simptom principal melena (scaun
format din materii fecale moi si negre ca pacura).
Pulsul este accelerat, iar tensiunea arteriala este
scazuta, mai ales cand cantitatea de sange
pierduta este mai mare. Perforatia intestinala se
produce atunci cand ulceratiile intestinale au
erodat nu numai mucoasa si musculatura
intestinului subtire, dar au deschis si peritoneul,
care acopera intestinul, producand astfel un mic
orificiu, prin care continutul intestinal patrunde in
cavitatea peritoneala.

Diagnosticul

Diagnosticul este sugerat de datele epidemiologice (contact cu

bolnavi sau suspecti de febra tifoida), tabloul clinic si investigatiile de
laborator. Izolarea salmonelei in hemocultura pune practic
diagnosticul de febra tifoida, pentru ca nu exista persoane purtatoare
cu salmonele in circulatia sanguina. Izolarea in coprocultura nu poate
face diferenta intre starea de purtator sau cea de bolnav. De
asemenea, diagnosticul mai poate fi sustinut pe baza investigatiilor
serologice (reactia Widal).

Testul Widal

Testul Widal este unul dintre cele mai utilizate teste de laborator folosit in
diagnosticul febrelor tifoida si paratifoida, prin care, se cauta in serul sanguin al
bolnavului, anticorpii specifici fata de bacilul tific sau bacilii paratifici.
O cantitate mare de astfel de anticorpi in sangele bolnavului este un argument
important pentru punerea diagnosticului de febra tifoida sau paratifoida.
Testul Widal poate da rezultate eronate, intrucat pacientii sunt adesea expusi la alte
bacterii (de exemplu, Salmonella enteritidis, Salmonella typhimurium si unele tipuri
de E. coli), care determina reactivitate incruciata; multi oameni au anticorpi impotriva
acestor patogeni enterici, care, de asemenea, reactioneaza cu antigene in cadrul
testului Widal, cauzand un rezultat fals-pozitiv.

Tratament

Febra tifoida este o boala cu internare si izolare obligatorii. Se recomanda repaus la pat pe perioada bolii. Salmonella
Typhi este sensibila la cloramfenicol, ampicilina, cotrimoxazol, ciprofloxacina, cefalosporine.
In convalescenta va fi verificata starea de purtator prin efectuarea de coproculturi.
izolarea pacientului
dezinfecia excreiilor
repaus la pat, n special n perioada febril
diet hidric, n special n perioada febril
tratament etiologic: medicamente ce acioneaz pe sistemul limfatic, administrate p. o.
cloramfenicol: bacteriostatic ce se concentreaz bine n sistemul limfatic; 50 mg/kg/zi pe durata febrei + 7-10 zile exist
tulpini rezistente
biseptol 2x2 tablete/zi
ampicilin
amoxicilin
fluoroquinolone: concentraii optime la nivel intestinal, biliar, formaiuni limfatice
ciprofloxacin 2 a 500 mg
norfloxacin
pefloxacin
cefalosporine, generaia a III-a
perforaie intestinal: tratament chirurgical
hemoragii digestive: tratament chirurgical
tratamentul purttorilor (4%): fluoroquinolone
Tratament profilactic:
internare pn la apariia a trei coproculturi negative
control la persoanele active n industria alimentar sau n colectivit ile umane
control bacteriologic al apei i al produselor alimentare
vaccinri la persoanele de risc: lucrtorii din salubritate, zonele endemo-epidemice

Sub influenta antibioticului, febra scade in 3-5 zile, o data cu ameliorarea celorlalte
simptome. Hemoragia intestinala se trateaza cu transfuzii de sange. Perforatia
intestinala se trateaza intotdeauna chirurgical : bolnavii sunt operati (se extirpa o
bucata de intestin unde este perforatia).
n febra tifoid, Cloramfenicolul a fost tradiional antibioticul de elecie pentru
pacieni, uzul su fiind ns asociat riscului discraziei sanguine. Ampicilina i
trimethoprim-sulfamethoxazol prezint mai puine efecte secundare, n tratamentul
febrei tifoide. Recent, cercettorii recomand quinolonele (norfloxacin,
ciprofloxacin) sau cefalosporinele III, cu eficien asemntoare cloramfenicolului
sau ampicilinei. Quinolonele i cefalosporinele III sunt recomandate att pacienilor
afectai de febr tifoid, ct i purttorilor cronici, avnd efecte secundare limitate.

Vaccin impotriva febrei tifoide

Exista un vaccin impotriva febrei tifoide insa

nu este recomandat decat persoanelor care
calatoresc in tarile subdezvoltate unde pot fi
expuse bolii.

Febra tifoid produsa de Salmonella typhi, inca frecventa in tarile subdezvoltate

din Africa, Asia si America de Sud;
Febra tifoid este rspndit pe ntregul glob, sub form sporadic sau endemoepidemic, n ultimele decenii nregistrnd totui un declin continuu ca urmare a
progresului serviciilor de igien i salubritate public. Cu toate acestea, febra
tifoid continu s reprezinte un mare pericol epidemiologic din cauza
meninerii surselor necunoscute de infecie uman. Morbiditatea de gen este
influenat i de sezon, n acest sens artnd c febra tifoid prezint o curb
epidemic sezonier cu maximul n timpul verii i toamnei, iar receptivitatea este
general, frecvena bolii scznd treptat cu vrsta din cauza posibilelor efecte de

Concluzie
Febra tifoid este o boal infecioas
grav, cauzat de bacteria Salmonella
typhi. Evoluia bolii este caracterizat
prin creterea treptat a febrei, dureri
abdominale, constipaie i scderea ratei
pulsului. Poarta de intrare a infeciei n
organism este reprezentat de tubul
digestiv, bacilii tifici fiind transportai,
odat cu alimentele contaminate
ingerate, n intestinul subire, unde
gsesc condiii favorabile de multiplicare
i invazie a organismului prin
intermediul cilor limfatice i sanguine.
Netratat, boala poate fi mortal.
Grupele de vrst cele mai afectate sunt
20-40 ani i 7-10 ani, cu sezonalitate de