Evaluarea - Anxietăţii 1

Evaluarea anxietii
Click here to download this powerpoint template : Brown Floral Background Free Powerpoint Template
For more : Templates For Powerpoint
Page 1
Anxietatea
Emotie penibila de asteptare, o teama fara obiect
care se produce in asteptarea unui eveniment; traire
ce poate fi supusa controlului voluntar prin
dezvoltarea constiintei de sine;
Aduce modificari specifice la patru niveluri:
Nivel subiectiv sentimente de teama, catastrofa
iminenta, neputinta, groaza;
Nivel cognitiv ganduri legate de moarte, declansarea
unui atac de cord, convingerea ca se va intampla ceva
ingrozitor, teama de situatii jenante;
Nivel fiziologic tensiune musculara, palpitatii,
tremuraturi,transpiratie, ameteli, dificultati de respiratie;
Nivel comportamental existenta ritualurilor sau
evitarea anumitor situatii;
Page 2
Criterii de diagnostic pentru tulburari anxioase

DSM-IV
I.
Atacul de panica:
- o perioada distincta de frica intensa/disconfort in care
4 din urmatoarele simptome apar brusc si ating culmea in
decurs de 10 minute:
1. palpitatii/ batai puternice ale inimii/ accelerare ritm
cardiac;
2. transpiratii;
3. tremur/ trepidatii;
4. senzatii de scurtare a respiratiei/ senzatie de
strangulare;
5. senzatii de sufocare;
Page 3
6. durere/ disconfort precordial;

7. greata/ detresa abdominala;
8. senzatie de ameteala/ dezechilibru/ vartej/ lesin;
9. derealizare (sentiment de irealitate)/ depersonalizare
(detasare de sine insusi);
10. frica de pierdere a controlului/ de a nu innebuni;
11. frica de moarte;
12. parestezii (senzatii de furnicaturi/ amorteala);
13. frisoane/ valuri de caldura.
Page 4
II. Agorafobia :
- teama de a parasi casa, frica de spatii deschise
sau aglomerate, de a calatori cu mijloace de
transport public sau de a fi intr-un loc public din
care este dificil de plecat sau poate provoca rusine
publica;
- situatiile sunt evitate sau indurate cu o detresa
marcanta, ori necesita prezenta unui companion;
- aceasta evitare fobica nu este explicata mai bine
de o alta tulburare mentala, de conditii medicale
generale sau nu se datoreaza efectelor fiziologice
directe ale unei substante;
Page 5
III. Panica :
- prezenta atacurilor de panica neasteptate sau fara
cauze obiective, recurente;
- cel putin unul dintre atacuri a fost urmat timp de o
luna de unul sau mai multe din urmatoarele :
preocupare persistenta sau frica fata de un nou episod de
panica;
teama in legatura cu implicatiile atacului sau consecintele
sale;
modificare semnificativa din comportament in legatura cu
atacurile;
- poate aparea in absenta sau in prezenta agorafobiei;

Page 6
IV. Agorafobia fara istoric de panica :

- apare agorafobia in legatura cu frica de aparitia unor
simptome similare panicii, dar nu sunt satisfacute niciodata
criteriile pentru panica;
V. Fobia specifica :
- frica marcanta si persistenta, excesiva, nejustificata,
provocata de prezenta/ anticiparea unei situatii specifice/
obiect (se specifica tipul- fobia de animale, de inaltimi, de
spatii inchise etc.)
- expunerea la stimulul fobiei provoaca in mod constient un
raspuns anxios imediat care poate lua forma unui atac de
panica;
- persoana recunoaste ca frica este excesiva/ nejustificata;
- situatia este evitata sau indurata cu anxietate/ detresa
intensa;
Page 7
VI. Fobia sociala :

- O fric marcat de una sau mai multe situaii sociale sau de
performan, n care persoana este supus unor oameni
nonfamiliari. Individul se teme c va aciona ntr-un mod care l
va pune ntr-o postur umilitoare sau jenant;
-Persoana recunoate c frica sa poate fi excesiv sau
nejustificat. (element ce poate fi absent la copii);
-Situaiile sociale temute sunt evitate sau ndurate cu o
anxietate intens, punnd persoana ntr-o stare critic
(detres);
- Expunerea la situaia social temut provoac anxietate sub
forma unui atac de panic limitat sau predispus situaional;
Page 8
VII. Tulburarea compulsiv-obsesiva :

A. Cuprinde :
Obsesii :
- gnduri, impulsuri sau imagini persistente i
recurente care cauzeaz o anxietate sau detras
considerabil;
- gndurile, impulsurile sau imaginile nu sunt pur si
simplu preocurri excesive n legtur cu problemele reale
de via;
- persoana ncearc s ignore sau s suprime astfel

de gnduri, impulsuri sau imagini sau s le neutralizeze;
- persoane recunoate c gndurile, impulsurile sau
imaginile obsesive sunt un produs al propriei sale mini.
Page 9
Compulsii :
- comportamente repetitive (ex: splatul minilor,
ordonatul) sau acte mentale (ex: rugatul, repetarea de
cuvinte n gnd) pe care persoana se simte constrns
s le efectueze ca rspuns la o obsesie;
- comportamentele sua actele mentale sunt destinate
s previn sau s reduc detresa, ori s previn un
eveniment, ori s previn un eveniment ns nu sunt
conectate n mod realist cu ceea ce sunt destinate s
previn ;
B. In cursul tulburrii, persoana a recunoscut c obsesiile sau
compulsiile sunt excesive sau iraionale (nu se aplic la
copii);
Page 10
VIII. Stres posttraumatic :

Persoana a fost expus unui eveniment traumatic
n care ambele dintre cele care urmeaz sunt
prezente :
- persoana a experimentat, a fost martor sau a
fost confruntat cu un eveniment care a implicat
moartea efectiv, ameninarea cu moartea ori o
vtmare serioas sau o periclitare a integritii
corporale proprii sau a altora;
- rspunsul perosoanei a implicat o fric intens,
neputin sau oroare (la copii apare ca un
comportament dezorganizat sau agitat);
Page 11
Evenimentul traumatic este reexperimentat persistent ntrunul sau n mai multe din urmtoarele moduri:
- amintiri detresante recurente i intruzive ale
evenimentului, imagini gnduri sau percepii;
- vise detresante recurente ale evenimentului (la
copii, fr coninut recognoscibil);
- aciune i simire, ca i cum evenimentul traumatic
ar fi recurent (sentimentul tririi experienei, halucinaii,
iluzii). La copiii mici, reconstituirea traumei specifice;
- detres psihologic sau reactivitate fiziologic la
expunerea la stimulii interni sau externi care
simbolizeaz un aspect al evenimentului traumatic;
Page 12
Evitarea persistent a stimulilor asociai cu trauma

i paralizia reactivitii generale:
- eforturi de a evita gandurile, sentimentele sau
conversaiile asociate cu trauma;
- incapacitate de a evoca un aspect al traumei;
- sentiment de detaare, de nstrinare de alii;
- gam restrns a afectului i sentimentul de viitor
ngustat;
Simptome persistente de excitaie crescut:
- dificultate n adormire;
- iritabilitate;
- hipervigilitate;
- rspuns de tresrire;
Durata perturbrii este mai mult de o lun;
Page 13
Acut : < 3 luni;

Cronic : 3 luni;
Cu debut tardiv : debutul simptomelor la cel
putin 6 luni dupa stresor;
Page 14
IX. Stres acut :
Persoana a fost expus unui eveniment traumatic n

care ambele dintre urmtoarele sunt prezente:
- persoana a experimentat, a fost martor la un
eveniment care implic moartea sau vtmarea grav,
efectiv sau amenintoare;
- rspunsul persoanei implic frica intens,
neputina i oroarea;
Individul are trei sau mai multe dintre urmtoarele
simptome:
- absena reactivitii emoionale;
- o reducere a contiinei ambianei;
- derealizare i depersonalizare;
- amnezie disociativ;
Evitarea stimulilor care deteapt amintiri ale traumei;
Page 15
X. Anxietatea generalizat :
Anxietate i preocupare, survenind mai multe zile da

dect nu timp de cel puin 6 luni, n legtur cu un
numr de evenimente sau activiti;
Asociat cu trei sau mai multe din simptomele:
- neliniste;
- rapid fatigabil;
- dificultate n concentrare;
- iritabilitate;
-tensiune muscular;
- perturbare de somn;
Persoana constat c este dificil s i controleze
preocuparea;
Page 16
XI. Tulburare anxioas datorat unei condiii medicale

generale:
- Atacuri de panic, obsesii sau compulsii domin tabloul
clinic;
- Perturbarea este consecina fiziologic direct a unei
condiii medicale generale;
XII. Tulburare anxioas indus de o substan :

- Anxietate notabil, atacuri de panic, obsesii sau
compulsii;
- Simptome:
- apar n decurs de o lun de la intoxicaie;

- utilizarea unui medicament etiologic n
relaie cu tulburarea;
Page 17
Studii de caz
1. Vlad evita sa participe la petrecerile date de
colegii lui. Tocmai a fost invitat, dar gandul ca va
trebui sa intalneasca oameni necunoscuti si sa
vorbeasca cu ei, fie si accidental, il face sa ia
decizia de a ramane acasa.
Raspuns : fobie sociala
Page 18
2. La patru zile de la intoarcerea din concediu, fara

un motiv aparent, Roxana prezinta o stare de
agitatie insotita de palpitatii, ameteli, valuri de
caldura si senzatie de irealitate; seara trecuta,
criza a fost atat de intensa incat a chemat
ambulanta.
Raspuns : atac de panica

Page 19
3. Vali lucreaza intr-un laborator biochimic. Acum

mai bine de doua luni i s-a intamplat sa sparga
doua eprubete si sa risipeasca mostra de
substanta pe care o studia a fost pentru prima
data cand a simtit batai puternice ale inimii,
senzatie de strangulare si de ameteala, sufocare
si tremur al mainilor. Episoadele s-au repetat si
in afara serviciului de aceea, ingrijorat, si-a facut
un test de analize care i-au iesit in parametri
normali. Totusi, Vali continua sa aiba aceleasi
senzatii iar teama de reaparitia lor il face sa evite
multe din sarcinile de serviciu.
Raspuns : panica
Page 20
4. David locuieste cu parintii sai si acestia se

ocupa de toate treburile casei care implica
deplasarile (cumparaturi, facturi). Singurele iesiri
ale lui David sunt la serviciu; se foloseste de
orarul flexibil pentru a evita calatoria cu mijloace
de transport in comun la ore de varf deoarece
se simte foarte incomod in aglomeratie, mai ales
atunci cand calatoreste singur.
Raspuns : agorafobie
Page 21
5. Emilia uraste cozile si in general le evita cu

succes, chiar daca asta inseamna sa-si schimbe
propriul program. Astazi trebuie sa-si plateasca
facturile si chiar daca a evitat orele de varf ale
bancii, este ora patru si in institutie sunt foarte
multi oameni. Se hotaraste totusi sa ramana,
sperand ca randul va inainta repede. Deodata isi
simte ritmul cardiac accelerat, nu mai poate
respira, are senzatie de lesin, incepe sa transpire
si simte ca in orice moment isi poate pierde
controlul. Se hotaraste sa amane plata facturilor
pentru ziua urmatoare.
Raspuns : agorafobie cu panica
Page 22
6. Maria dezinfecteaza constant toate suprafetele

din casa, aranjeaza hainele dupa culori si
nuante, nu poate iesi din bucatarie fara sa
verifice daca aragazul este stins si totul este in
ordine.
Raspuns: tulburare obsesiv-compulsiva
Page 23
7. Alina a fost mulumita cand a obtinut un loc de

munca dupa sustinerea unui examen destul de
dur. Problema consta in faptul ca noul loc de
munca se afla la etajul 11 al unei cladiri cu 14
etaje, fapt ce o determina sa foloseasca foarte
des ascensorul; acest lucru ii produce o
profunda stare de disconfort cu manifestari
vegetative : transpiratie, senzatie de sufocare si
lipsa aerului.
Raspuns : fobie specifica de ascensor
Page 24
Scala de anxietate Hamilton

ajuta la cuantificarea simptomelor pacientilor deja diagnosticati cu
anxietate;
evalueaza impactul clinic al unor interventii psihoterapeutice;
modalitatea standard de evaluare a anxietatii in studiile asupra
medicamentatiei psihotrope;
contine 14 itemi, cotati de la 0 la 4, ce masoara componente
cognitive, emotionale, somatice;
permite calcularea unui scor global de anxietate, dar si calcularea
unor scoruri separate pentru:
Anxietatea psihica : itemi 1, 2,3,4,5,6,14;
Anxietate somatica : itemi 7,8,9,10,11,12,13;
Scoruri : 6 14 anxietate usoara;

15 - 28 anxietate moderata;
29 42 anxietate severa;
43 56 anxietate foarte severa;
Page 25
0 absent
1 - usor
2 moderat
3 - sever
4 foarte sever
1. Dispozitie anxioasa neliniste, anticipare a producerii unui

lucru ingrozitor, iritabilitate.
2. Tensiune - sentiment de incordare, oboseala, reactii de
tresarire, tendinta de a plange foarte usor, neliniste, incapacitate
de a se relaxa, tremuraturi.
3. Fobii de intuneric, de persoane straine, de a fi lasat singur,
de animale, de aglomeratie, de trafic.
4. Insomnii dificultati de adormire, somn intrerupt, somn
neindestulator si oboseala la trezire, vise, cosmaruri, spaime
nocturne.
5. Deficiente de concentrare dificultati de concentrare a
atentiei, dificultati de memorare.
6. Dispozitie depresiva lipsa de interes, lipsa de placere
pentru distractii, disperare, comunicare verbala/ nonverbala a
tristetei, agitatie in timpul zilei.
Simptome
musculare dureri, contractii
For7.more
: Templatessomatice
For Powerpoint
musculare, scrasnirea dintilor, voce nesigura, ticuri, slabiciune

musculara.
Page 26
8. Simptome somatice senzoriale tiuit in urechi, vedere

incetosata, transpiratii reci si calde, senzatia unor intepaturi.
9. Simptome cardio-vasculare tahicardie, palpitatii, dureri
in piept, senzatii de lesin, pulsatii ale vaselor.
10. Simptome respiratorii presiune si apasare toracica,
senzatie de sufocare, respiratie grea, suspine, oftat.
11. Simptome gastro-intestinale dificultati in inghitire,
dureri abdominale, senzatii de arsura la stomac, pierdere in
greutate, greata, varsaturi, diaree, constipatie, zgomote
intestinale;
12. Simptome genito-urinare urinari frecvente, tulburari ale
menstrei, friiditate, ejacular precoce, pierderea libidoiului,
impotenta;
13. Simptome vegetative gura uscata, imbujorari, paloare,
transpiratie,ameteli, durere de cap intensa.
14/ Comportament in timpul interviului agitatie, neliniste,
tremurul mainilor, frunte incretita, inghitituri, ipohondrie,
respiratie
rapida,For
nervozitate,
For
more : Templates
Powerpoint oboseala, tensiune.
Page 27
S.T.A.I.
State - Trait Anxiety Inventory
Page 28
Anxietatea este o stare neplacut,

inconfortabil, care implic o combinaie
complexa de emoii care includ, dar nu se
limiteaza la frica, neliniste, ingrijorare si
suspiciune.
Anxietatea este deseori insotita de senzatii
fizice precum palpitatii, dureri toracice,
sufocare, dureri de cap, greata sau o stare de
tensiune generala.
Page 29
Anxietatea ca variabila
independenta
Indivizii care prezinta nivele crescute de anxietate sunt

predispusi la diferite afectiuni. Acest proces este
etichetat de obicei ca somatizare.
Anxietatea ridicata poate determina, de obicei,
migrene, tensiune musculara, dispepsie, ulcer peptic,
hipertensiune etc.
Indivizii anxiosi pot amna sau chiar evita complet
ngrijirea medicala; de asemenea ei pot evita testele,
consultatiile sau analizele care pot furniza informatii
nefavorabile sau amenintatoare.
Indivizii caracterizati de anxietate ridicata se plng mai

frecvent de probleme de sanatate (raportarea eronat
a sntii). De asemenea, pot deveni ipohondrii,
cautnd
n :mod
ngrijire
medicala,
si punnd o
Click here to download this powerpoint
template
Brown excesiv
Floral Background
Free Powerpoint
Template
presiune exagerata pe sistemul medical.
Page 30
dependenta
Anxietatea este o emotie ntlnita ca rezultat al
evenimentelor ncarcate de stres. Stresul genereaza
niveluri ridicate de anxietate si hipertensiune,
amplificnd starea generala negativa a indivizilor.
Stresul (anxietate, depresie) poate fi determinat de
stresori distincti precum dezastre naturale, accidente,
imigratie, divort, somaj, interventii chirurgicale sau boli.
Un astfel de raspuns emotional cu semnificatie clinica
se ntlneste, de exemplu, n sindromul posttraumatic care urmeaza unei traume severe.
Page 31
mediatoare
Anxietatea poate fi considerata ca si

mediatoare ntre evenimentele de viata
stresante si problemele de sanatate.
Este nevoie de interventii psihologice pentru a

ntrerupe procesul care dauneaza sanatatii.
Sprijinul social si ajutorul profesionist pot opri

aceste efecte nedorite si pot restabili starea
persoanei, nefiind nevoie deci de ngrijire
medicala.
Page 32
STAI este alcatuit din 2 scale de autoevaluare pentru

masurarea a doua concepte distincte privind anxietatea.
Starea de anxietate (A-stare) si anxietatea ca trasatura
(A-trasatura).
Scala (A-trasatura) consta din 20 de descrieri pe baza

carora oamenii exprima modul n care se simt ei n
general.
Scala (A-stare) consta de asemenea, din 20 de descrieri
dar instructiunile cer subiectilor sa indice modul n care ei
se simt la un moment dat.
S-a demonstrat ca scorurile la scala (A-stare) cresc n

urma variatelor tipuri de stres si descresc n urma
antrenamentului de relaxare (relaxation training).
Page 33
Scala (A-trasatura) - ofera posibilitatea

depistarii la studentii din nvatamntul superior
sau de colegiu a nclinatiilor anxiogene precum
si a evaluarii extinderii cu care studentii care
apeleaza la serviciile de consiliere si orientare
se confrunta cu probleme de tip nevrotic sau
anxiogen.
Scala (A-stare) - este un indicator bun al
nivelului de anxietate tranzitorie resimtita de
clienti si pacienti n consiliere, psihoterapie,
terapie comportamentala sau n domeniul
psihiatric. Ea poate fi de asemenea, utilizata
pentru masura schimbarile de intensitate ale
starii anxiogene care apar n aceste situatii.
Page 34
Distincia dintre anxietate ca stare i trstur a

devenit un fapt cert n cercetarea anxietatii.
Starea anxioasa
-este definita ca o stimulare emoional neplacut survenit
n urma confruntrii cu un pericol sau cu o situaie
amenintoare.
-desi modalitatile de exprimare a starilor anxioase sunt
deseori trecatoare, tranzitorii, ele pot recidiva cnd sunt
evocate de stimuli corespunzatori si pot rezista mult timp
atunci cnd conditiile determinante persista.
Anxietatea stare este conceptualizata ca o stare emotionala tr
anzitorie sau oconditie a organismului uman care este caracte
rizata prin trairi constient percepute,subiective ale tensiunii
precum si o activitate crescuta a sistemului nervos autonom.
Page 35
Trasatura anxioasa
-Trait-Anxiety (T-Anxiety), se refera la diferentele
individuale relativ stabile n tendinta anxioasa, sau cu
alte cuvinte, la diferentele existente ntre oameni n
tendinta de a percepe situatia stresanta ca periculoasa
sau amenintatoare si n a raspunde n astfel de situatii cu
o crestere a intensitatii n reactiile starii lor anxioase,
State-Anxiety (S-Anxiety) , precum si probabilitatea cu
care S-Anxiety poate fi traita n viitor.
Cu ct este mai puternica trasatura anxioasa, cu att este
mai probabil ca individul sa traiasca, ntr-o situatie
amenintatoare, cresteri mai intense ale S-Anxiety.
Anxietatea trasatura se refera la diferentele relative

stabile in tendinta de a raspunde la situatii percepute
ca amenintatoare cu cresteri ale anxietatii stare.
Page 36
Itemi cu cotare inversa:

STAI (x-1): 1, 2, 5, 8, 10, 11, 15, 16, 19, 20
STAI (x-2): 21, 26, 27, 30, 33, 36, 39.
STAI (x-1) = STAIS(anxietatea ca stare)
STAI (x-2) = STAIT(anxietatea ca trasatura)
STAIS 1 =
1+2+3+4+5+6+7+8+9+10+11+12+13+14+
15+16+17+18+19+20
STAIT 2 =
21+22+23+24+25+26+27+28+29+30+31 +
32+33+34+35+36+37+38+39+40
Page 37
Formula de calcul:
T = 50+10(X-m)/Ab
T - cota T
X - cota bruta
m media
Ab - abaterea standard
Page 38
STAI (x-1)
STAI (x-2)
barbati
femei
barbati
femei
Media
38,96
41,17
36,22
41,18
Ab
7,75
8,35
8,75
9,99
STAI(x-1)
Limita
inferioara
STAI (x-2)
Limita
superioara
Limita
inferioara
Limita
superioara
31,21
46,71
27,47
44,97
32,82
49,52
31,19
51,17
barbati
F
Femei
Click
here to download this powerpoint template : Brown Floral Background Free Powerpoint Template
Page 39
Interpretare calitativ
Scorul scalei S-Anxiety

- este scazut - situatia evaluata nu este generatoare de
anxietate ca stare;
este necesara compararea acestui scor cu cel al scalei
T-Anxiety intrucat este posibil sa existe unele situatii
care sa creeze anxietate, iar acestea trebuie
identificate.
- este ridicat - situatia evaluata este generatoare de
anxietate ca stare (sau situaia de testare).
Este necesar sa se compare scorul acestei scale cu cel
al scalei T-Anxiety, pentru a stabili in ce masura stare
anxioasa este tranzitorie, sau este reflectia unei stari
generalizate.
Page 40
Scorul S-Anxiety <T-Anxiety situatia

investigata nu genereaza anxietate
persoanei evaluate.
Nivelul mediu al scalei T-Anxiety arata ca
exista riscul ca anumite situatii sa genereze
stari anxioase. Chiar si in aceste cazuri insa,
nivelul anxietatii nu va fi foarte ridicat, ci mai
degraba va avea valori medii.
Page 41
n general, aceia care obtin scoruri mari la A-trasatura vor

manifesta cresteri ale A-stare mai frecvent dect indivizii care
obtin scoruri mici la A-trasatura
- deoarece ei tind sa reactioneze la un mare numar de
situatii, considerndu-le periculoase sau amenintatoare.
Persoanele care obtin scoruri mari la A-trasatura raspund

de asemenea cu A-stare crescuta si n situatiile care
implica relatii interpersonale ce ameninta stima de sine.
- S-a aratat, de exemplu, ca acele conditii n care este
trait insuccesul, sau n care este evaluat nivelul individual (ex.
aplicarea unui test de inteligenta) sunt amenintatoare n special
pentru persoanele care obtin scoruri mari la A-trasatura.
Dar daca, ntr-adevar, oamenii care difera n scorurile la Atrasatura vor prezenta diferente n A-stare depinde de modul n
care o situatie specifica este perceputa de un individ ca
periculoasa sau amenintatoare, iar n acest lucru este puternic
influentat de experienta trecuta a individului.
Page 42
SCARA DE ANXIETATE CATTEL
Page 43
Factorii testului
Page 44
Q3- Eul social ideal

gradul de motivatie n integrarea
comportamentului individual n
jurul unui sentiment de sine
acceptat constient si a
standardelor sociale aprobate.
arat gradul n care s-a legat
anxietatea cu structurile
caracteriale si cu obisnuintele
sociale
acceptate.
template : Brown
Floral Background Free Powerpoint Template
Page 45
C- Forta Eului;
Emotivitatea
capacitatea de a controla
imediat si de a exprima
tensiunile ntr-un mod adaptat
si realist, deoarece o tensiune
anxioas puternic poate cauza
o anumit regresiune i poate
mpiedica o cretere normal a
forei Eului.
Page 46
L-Insecuritate; Tendin
paranoic
Reprezint cota cu care particip
lipsa de securitate social la
cresterea anxiettii.
Page 47
O- Insecuritate n directia
culpabilittii
Culpabilitatea anxioas depresiv
reprezint o anxietate combinat cu
auto-acuzare cauzat de presiunile
Supraeului care genereaz
sentimentul de anxietate si depresie.
Page 48
Q4-Tensiunea ergic
anxietatea data de presiunea pe care o
exercit pulsiunile trezite si nevoile
nesatisfcute de orice fel.
excitarea apetitului sexual, nevoia de
consideraie, teama de o situatie
nivelul acestei componente se
manifest n nclinarea ctre
emotivitate, tensiune, iritabilitate si
nervozitate.
template : Brown Floral Background Free Powerpoint Template
Page 49
Tabel 1: Factorii primari ai personalitii i numrul

itemilor alocai lor n test
Nr. Factori primari ai
personalitii
Nr.
item
Nr. Itemului
care-l
reprezint n
test
Q3 - Defect de integrare sau

de coeziune a contiinei de
sine.
1, 2, 3, 4, 21, 22,
23, 24
C - Lipsa de for a Eului sau

6
nevrozism general, slbiciune
a Eului.
5, 6, 7, 25, 26,
27
L - Insecuritate paranoic,
lips de securitate social.
8, 9, 28, 29
O - Sentiment de
12
10, 11, 12, 13,
culpabilitate,
depresie
14,Template
15, 30, 31,
Click here to download
this powerpoint template
: Brown Floral Background Free Powerpoint
patologic, anxietate
32, 33, 34, 35
Page 50
depresiv.
Tabel 2: Corectiile aplicate la notele componentelor

personalittii nainte de a utiliza etalonarea din
tabelul 3
Sex Vrst
Q3
C
L
O
Q4
a
B
B
B
B
B
F
F
F
F
F
17
20
25
30
35
17
20
25
30
35
19
24
29
34
39
19
24
29
34
39
-1
-1
-1
-1
-1
-1
-1
-1
-1
-1
-4
-3
-2
-1
0
-2
-1
0
+1
+2
-
-2
-1
0
+1
+2
Page 51
Tabelul 3: Etalonarea notelor brute pentru

componentele personalittii
Page 52
Corecie vrst si sex

Vrst
Brbai
Femei
17-19
-2
-4
20-24
-1
-3
25-29
-2
30-34
+1
-1
35-39
+2
Page 53
Tabel 4: Transformarea notelor brute

totale n note standard
Procentaj teoretic
Clas
a
A+B
brbai
A+B
femei
parial
cumulat
0 - 10
0 - 14
3,6
3,6
11 - 14
15 - 18
4,5
8,1
15 - 19
19 - 23
7,7
15,8
20 - 23
24 - 27
11,6
27,4
24 - 27
28 - 31
14,6
42,0
28 - 32
32 - 36
16,0
58,0
33 - 36
37 - 40
14,6
72,6
37 - 40
41 - 44
11,6
84,2
41 - 45
45 - 49
7,7
91,9
50 - 53
4,5
For more : Templates For9Powerpoint 46 - 49
10
50 - 80
54 - 80
3,6
96,4
100 Page 54
Interpretarea psihologic a notelor standard

Note
Nivelul
standar anxietii
d
10
9
8
7
6
5
4
3
Anxietate
foarte
puternic
Anxietate
puternic
Not medie
la nevrozism
Puin
nevrotici
Anxioi
Normali
Normali
Normali
Apatici
Evaluare
Prezint o net anxietate nevrotic. Sunt necesare
sfaturi sau o psihoterapie a nevroticilor. Se
recomand aplicarea altor probe suplimentare
precum i o defalcare a notei totale pe factori.
Idem ca la nota 10
Idem ca la nota 10
n mod esenial normali n ceea ce privete
anxietatea.
Idem ca la nota 7
Tensiuni afective diminuate, persoane linitite,
flegmatice, tenace, placide, distinse, apte pentru a
suporta sarcini, momente de criz, stres.
1
0
Apatici
Apatici
Idem ca la nota 2
Idem ca la nota 2
Page 55
INTERPRETAREA NOTELOR
Dup corectarea testului, sunt posibile 3 note finale:
1. O singur not total de anxietate
2. Raportul A/B reprezint indicele asupra tendinei de
a masca sau a accentua anxietatea.
A>B Anxietatea este voalat, ascuns,
mascat
A<B Anxietatea este accentuat, manifest
A=B Tratarea corect a probei
3. O distincie ntre toate cele 5 note,
corespunztoare structurilor ce intervin n
anxietate;cota maxima reprezinta factorul implicat
cel mai profund in cresterea anxietatii subiectului
Page 56
Chestionarul anxietatii fizice
Calculati de cate ori ati raspuns A si notati rezultatul;

acesta poate varia intre 0 24;
rezultate slabe (0 - 7) :
- va aflati sub numarul mediu de ingrijorari fizice;
- in timpul stressului aveti energia emotionala necesara
pentru a va controla d.p.d.v. afectiv;
rezultate medii (8 - 12)
- ingrijorarile fizice sunt de mai multe feluri: pot decurge
dintr-o problema fizica majora sau din probleme minore,
sacaitoare;
- e posibil sa va expuneti unor probleme fizice mai mari cand
sunteti stresat;
rezultate superioare (13 - 24)
- va poate face rau nivelul inalt al grijilor in perioadele de
stress pe care corpul dumneavoastra il resimte;
Page 57

Evaluarea - Anxietăţii 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Evaluarea - Anxietăţii 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Evaluarea anxietii

Criterii de diagnostic pentru tulburari anxioase

6. durere/ disconfort precordial;

- poate aparea in absenta sau in prezenta agorafobiei;

IV. Agorafobia fara istoric de panica :

VI. Fobia sociala :

VII. Tulburarea compulsiv-obsesiva :

- persoana ncearc s ignore sau s suprime astfel

VIII. Stres posttraumatic :

Evitarea persistent a stimulilor asociai cu trauma

Acut : < 3 luni;

IX. Stres acut :

Persoana a fost expus unui eveniment traumatic n

Anxietate i preocupare, survenind mai multe zile da

XI. Tulburare anxioas datorat unei condiii medicale

XII. Tulburare anxioas indus de o substan :

- apar n decurs de o lun de la intoxicaie;

Raspuns : fobie sociala

2. La patru zile de la intoarcerea din concediu, fara

Raspuns : atac de panica

3. Vali lucreaza intr-un laborator biochimic. Acum

4. David locuieste cu parintii sai si acestia se

5. Emilia uraste cozile si in general le evita cu

6. Maria dezinfecteaza constant toate suprafetele

Raspuns: tulburare obsesiv-compulsiva

7. Alina a fost mulumita cand a obtinut un loc de

Scala de anxietate Hamilton

Scoruri : 6 14 anxietate usoara;

1. Dispozitie anxioasa neliniste, anticipare a producerii unui

musculare, scrasnirea dintilor, voce nesigura, ticuri, slabiciune

8. Simptome somatice senzoriale tiuit in urechi, vedere

Anxietatea este o stare neplacut,

Indivizii care prezinta nivele crescute de anxietate sunt

Indivizii caracterizati de anxietate ridicata se plng mai

Anxietatea poate fi considerata ca si

Este nevoie de interventii psihologice pentru a

Sprijinul social si ajutorul profesionist pot opri

STAI este alcatuit din 2 scale de autoevaluare pentru

Scala (A-trasatura) consta din 20 de descrieri pe baza

S-a demonstrat ca scorurile la scala (A-stare) cresc n

Scala (A-trasatura) - ofera posibilitatea

Distincia dintre anxietate ca stare i trstur a

Anxietatea trasatura se refera la diferentele relative

Itemi cu cotare inversa:

Scorul scalei S-Anxiety

Scorul S-Anxiety <T-Anxiety situatia

n general, aceia care obtin scoruri mari la A-trasatura vor

Persoanele care obtin scoruri mari la A-trasatura raspund

SCARA DE ANXIETATE CATTEL

Q3- Eul social ideal

Tabel 1: Factorii primari ai personalitii i numrul

Q3 - Defect de integrare sau

C - Lipsa de for a Eului sau

Tabel 2: Corectiile aplicate la notele componentelor

Tabelul 3: Etalonarea notelor brute pentru

Corecie vrst si sex

Tabel 4: Transformarea notelor brute

Interpretarea psihologic a notelor standard

Chestionarul anxietatii fizice

Calculati de cate ori ati raspuns A si notati rezultatul;

S-ar putea să vă placă și