Anali

Analiza
za pe
pe baza
baza
bilanţului
bilanţului financiar
financiar
Analiza pe baza bilanţului
financiar
Analiza pe baza bilanţului financiar sau analiza
patrimonială îşi propune identificarea stării de
echilibru la nivelul firmei.

Scopul acestei analize este de stabili modul de

realizare a echilibrului între resurse (pasive) şi
nevoi (active) pe termen lung şi pe termen scurt.
Analiza pe baza bilanţului
financiar
Pentru realizarea analizei are loc
structurarea:

- activelor (nevoilor) în funcţie de lichiditate

(în ordinea crescătoare a lichidităţii)

- pasivelor (resurselor) în funcţie de

exigibilitate (în ordinea descrescătoare a
exigibilităţii)
Analiza pe baza bilanţului
financiar
Partea de activ a bilanţului va conţine:
• active cu lichiditate peste 1 an;
• active cu lichiditate mai mică de 1 an, iar în cazul lor se vor
evidenţia distinct activele de trezorerie (activele cele mai
lichide, cu lichiditate imediată)

Partea de pasiv a bilanţului va cuprinde:

• pasive cu exigibilitate mai mare de 1 an, unde se cuprind
capitalurile proprii si datoriile pe termen lung;
• pasive cu exigibilitate mai mică de 1 an, iar în cazul acestora,
se vor evidenţia distinct pasivele de trezorerie (creditele
bancare curente sau alte pasive cu scadenţă imediată).
Analiza pe baza bilanţului
financiar
Realizarea echilibrului lichiditate-exigibilitate la nivelul
întreprinderii presupune respectarea următoarelor relaţii:

• active cu lichiditate peste 1 an = pasive cu exigibilitate

peste 1 an

• active cu lichiditate sub 1 an (mai puţin activele de

trezorerie) = pasive cu exigibilitate mai mică de 1 an (mai
puţin pasivele de trezorerie)

• active de trezorerie = pasive de trezorerie

Analiza pe baza bilanţului
financiar
Fondul de rulment permanent

Fondul de rulment permanent (FR) = Capital

propriu + Împrumuturi şi datorii cu
exigibilitate între 1 şi 5 ani şi peste –
Active imobilizate (Active cu lichiditate
mai mare de 1 an).
Analiza pe baza bilanţului
financiar
Fondul de rulment propriu

Fondul de rulment propriu = Capital

propriu – Active imobilizate (Active
cu lichiditate mai mare de 1 an).
Analiza pe baza bilanţului
financiar
Necesarul de fond de rulment

Necesarul de fond de rulment (NFR) = Active cu

lichiditate mai mică de 1 an (mai puţin activele de
trezorerie) – pasive cu exigibilitate mai mică de 1
an (mai puţin pasivele de trezorerie) = stocuri +
creanţe + active de regularizare – datorii curente
– pasive de regularizare
Analiza pe baza bilanţului
financiar
Trezoreria netă

Trezoreria netă (TN) = Active de trezorerie – Pasive

de trezorerie

Sau

Trezoreria netă = FR – NFR

 Analiza pe baza bilanţului financiar

Rata de finanţare a stocurilor

FR
RFS =
stocuri
 Analiza pe baza bilanţului
financiar
Lichiditatea curentă (generală)

Active _ circulante
Lc =
Datorii _ curente

Valori recomandate 2 – 2,5

 Analiza pe baza bilanţului
financiar
Lichiditatea imediată

Active_ circulante− Stocuri Creante+ Active_ de _ trezorerie

Li = =
Datorii_ curente Datorii_ curente

Valoarea recomandată 0,8

 Analiza pe baza bilanţului
financiar

Lichiditatea la vedere

Active _ de _ trezorerie
Lv =
Datorii _ curente

Nivelul recomandat 0,2

 Analiza pe baza bilanţului
financiar
Rata solvabilităţii generale

Active _ totale
Rs =
Datorii _ curente
 Analiza pe baza bilanţului
financiar

Situaţia netă

SN = Activ – Datorii totale = capitaluri proprii

 Analiza pe baza bilanţului
financiar
Rata autonomiei financiare

CPR
R af
=
C perm
Recomadabil este ca valoarea sa să fie cât mai
apropiată de 1, caz în care indică autonomie
financiară maximă.
 Analiza pe baza bilanţului
financiar

Rata datoriilor

DAT totale
R dat
=
Atotale

Se recomandă o valoare mai mică de 0,5

pentru ca firma să fie apreciată ca sigură.
 Analiza
Analiza pe
pe baza
baza
contului
contului de
de rezultate
rezultate
Soldurile intermediare de gestiune
Marja comercială (MC)
Cuantifică nivelul de performanţă
financiară înregistrat din activitatea
comercială

Marja comercială = Venituri din

vânzarea mărfurilor – Costul
mărfurilor vândute
Valoarea adăugată (VA)
Cuantifică plusul de valoare adăugat de firmă prin
activitatea desfăşurată.

Valoarea adăugată = Marja comercială + Producţia

vândută + Venituri din producţia stocată + Venituri
din producţia de imobilizări – Cheltuieli cu
materiile prime – Cheltuieli cu materiale
consumabile – Cheltuieli cu energia şi apa –
Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terţi
 Excedentul brut de
exploatare (EBE)
Scoate în evidenţă fluxurile de numerar implicate în
activitatea de exploatare a întreprinderii,
mărimea sa fiind dată de diferenţa dintre
acestea.

Excedentul brut de exploatare = Valoarea adăugată +

Venituri din subvenţii de exploatare – Cheltuieli cu
impozite, taxe şi vărsăminte asimilate – Cheltuieli
cu remuneraţiile personalului – Cheltuieli privind
asigurările sociale şi protecţia socială
 Rezultatul din
exploatare (RE)
Reprezintă diferenţa existentă între veniturile şi
cheltuielile totale implicate de activitatea de
exploatare.

Rezultatul din exploatare =EBE + Venituri din

provizioane privind activitatea de exploatare +
Alte venituri de exploatare – Cheltuieli cu
amortizările şi provizioanele de exploatare – Alte
cheltuieli de exploatare
 Rezultatul financiar
Reprezintă diferenţa între veniturile şi
cheltuielile financiare.

Rezultatul financiar = venituri

financiare – cheltuieli financiare
 Rezultatul curent
Este rezultatul activităţii de expoatare
şi financiară

Rezultatul curent = rezultatul din

exploatare + rezultatul financiar
 Rezultatul brut

Rezultatul brut = rezultatul curent +

venituri excepţionale – cheltuieli
excepţionale
 Rezultatul net

Rezultatul net = rezultatul brut –

impozitul pe profit
Capacitatea
Capacitatea de
de
autofinantare
autofinantare
 Capacitatea de
autofinantare

Capacitatea de autofinanţare exprimă

capacitatea firmei de a îşi putea
asigura dezvoltarea prin proprii
mijloace financiare, în termeni
monetari (de încasări şi de plăţi).
 Capacitatea de
autofinantare

Metode de calcul:

- metoda substractivă
- metoda adiţională.
 Capacitatea de
autofinantare
Metoda substractivă (a scăderii)

CAF = Venituri încasabile – Cheltuieli plătibile

Sau

CAF = EBE + Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli din exploatare + Venituri
financiare[1] - Cheltuieli financiare[2] + Venituri excepţionale[3] - Cheltuieli
excepţionale[4] – Impozit pe profit

[1] cu excepţia veniturilor din provizioane.

• [2] cu excepţia cheltuielilor financiare de natura amortizărilor şi provizioanelor.
• [3] cu excepţia: veniturilor excepţionale din vânzarea imobilizărilor; cotei-părţi a
subvenţiilor pentru investiţii virate la venituri; venituri excepţionale din provizioane.
• [4] cu excepţia: valorii nete contabile a imobilizărilor cedate; cheltuieli excepţionale
privind amortizările şi provizioanele.
 Capacitatea de
autofinantare
Metoda adiţională

CAF = Profit net – Venituri calculate + Cheltuieli calculate

sau

CAF = Rezultatul exerciţiului + Cheltuielile cu amortizările +

Cheltuielile cu provizioanele (din exploatare, financiare şi
excepţionale) – Venituri din provizioane (din exploatare,
financiare şi excepţionale) + Valoarea netă contabilă a
imobilizărilor cedate – Venituri excepţionale din vânzarea
imobilizărilor – Cota-parte a subvenţiilor pentru investiţii
virate la venituri
 Capacitatea de
autofinantare

Autofinanţarea = CAF – Dividende –

Cota managerului – Participarea
salariaţilor la profit
Pragul
Pragul de
de rentabilitate
rentabilitate
 Pragul de rentabilitate
Pragul de rentabilitate reprezintă cantitatea de
produse ce trebuie realizată de întreprindere
astfel încât încasările obţinute din vânzarea lor să
acopere atât cheltuielile variabile implicate de
procesul de producţie, cât şi cheltuielile fixe ale
acestuia.

La nivelul pragului de rentabilitate profitul obţinut

de întreprindere este nul.
 Pragul de rentabilitate

Ch .F
CA PR =
1−v
CA = cifra de afaceri ce trebuie realizată astfel încât întreprinderea să obţină
PR

un profit nul;

Ch.F = mărimea cheltuielilor fixe implicate de procesul de producţie al

întreprinderii;

v = ponderea cheltuielilor variabile (CV) în cifra de afaceri (= CV/CA).

 Pragul de rentabilitate

Ch .F
Q PR =
p u −cv u

p = preţul mediu unitar de vânzare al produselor firmei;

u

cv = cheltuiala variabilă unitară pentru produselor realizate.

u
 Pragul de rentabilitate
Analiza pragului de rentabilitate se poate
realiza:

- la nivelul activităţii de exploatare (când se

iau în calcul cheltuielile fixe de exploatare)

- la nivelul activităţii curente (când se iau în

calcul cheltuielile fixe de exploatare şi cele
financiare).
 Pragul de rentabilitate
Analiza pragului de rentabilitate poate fi completată
cu studiul variabilităţii nivelului profitului
întreprinderii determinat de evoluţia producţiei
sau cifrei de afaceri realizate.

Astfel se face analiza efectului de levier al

exploatării, concretizat prin existenţa:
- levierului operaţional
- levierului financiar
 Pragul de rentabilitate
Levierul operaţional

∆RE
RE 0 CA 0
lo = =
∆CA CA 0 − CA PR
CA 0

CA0 = cifra de afaceri iniţială (sau anterioară creşterii înregistrate);

RE0 = rezultatul din exploatare corespunzător nivelulului CA0;

∆ CA = variaţia absolută a mărimii cifrei de afaceri;

∆ RE = variaţia absolută a rezultatului din exploatare ca efect al modificării cifrei de afaceri;

CAPR = cifra de afaceri pentru care rezultatul din exploatare realizat de întreprindere este nul.
 Pragul de rentabilitate
Levierul financiar
∆RC
RC 0 CA 0
lf = =
∆CA CA 0 −CA ′PR
CA 0
CA0 = cifra de afaceri iniţială (sau anterioară creşterii înregistrate);

RC0 = rezultatul din exploatare corespunzător lui CA0;

∆ CA = variaţia absolută a mărimii cifrei de afaceri;

∆ RC = variaţia absolută a rezultatului din exploatare ca efect al modificării cifrei de afaceri;

CAPR’ = cifra de afaceri pentru care rezultatul curent realizat de întreprindere este nul;
 Diagnosticul
Diagnosticul
rrentabilit
entabilităţii
ăţii
Urmăreşte compararea capitalurilor
investite cu rezultatul investirii
acestor capitaluri.

- Capitalurile investite de acţionari

- Capitalurile investite de creditori
Rate de rentabilitate:

- Rata de rentabilitate globală a ansamblului

capitalurilor investite

- Rata de rentabilitate a capitalurlor investite de

proprietari (rentabilitatea financiară)

- Rata de rentabilitate a capitalurilor investite de

creditori
 Rata de rentabilitate a capitalurilor
investite de proprietari

Rentabilitatea financiară = profitul ce

revine acţionarilor / capitalurile
investite de acţionari

Rfin = PN / CPR
 Rata de rentabilitate a capitalurilor
investite de creditori

Rata de rentabilitate a capitalurilor

investite de creditori = cheltuieli
privind dobânzile / datorii financiare

Rd = DOB / DATfin
 Rata de rentabilitate globală

Rentabilitatea economică = rezultatul din

exploatare net de impozit / activul
economic

Rentabilitatea economică = (profit net +

dobânzi) / (capitaluri proprii + datorii
financiare)
Rentabilitatea economică

Determinată ca medie ponderată a

rentabilităţii capitalurilor investite

Rec = Rfin x (CPR / AE) + Rd x (DATfin / AE)

 Efectul de levier

Rfin = Rec + (Rec - Rd) x (DATfin / CPR)

Efectul de levier - (Rec - Rd) x (DATfin / CPR)

Ana
Analiza
liza fluxurilor
fluxurilor de
de
numerar
numerar
Căi de transformare a numerarului în cadrul întreprinderii:

- circuitul capitalului de lucru

- circuitul activelor imobilizate

Căi de atragere/realocare a numerarului în cadrul

întreprinderii:

- circuitul atragerii/realocării numerarului (politica de

finanţare)
Circuitul capitalului de
lucru

Materii prime

Servicii
Numerar Stocuri Creante Numerar
Salarii de produse finite

Impozite, taxe
 Circuitul activelor
imobilizate

Numerar Mijloace fixe Stocuri Creante Numerar

de produse finite
 Circuitul de atragere/realocare a
numerarului

Emisiune de actiuni Rascumparare de actiuni

Numerar Rambursare datorii financiare

Contractare de datorii Achitare datorii de exploatare

 Determinarea CF-ului prin metoda
indirecta (formule simplificate)

CF = ΔTN = CFop + CFinv + CF fin

CFop fluxul de numerar din activitatea de exploatare

CFinv fluxul de numerar din activitatea de investitii

CF fin fluxul de numerar din activitatea de finantare

CFop = PN – Rezultatul financiar + AMO – ΔNFR

CFinv = (IMO0 – AMO) – IMO1 + Rezultatul aferent

vanzarii activelor imobilizate

CFfin = ΔCPR + ΔDATfin – Dividende + rezultat financiar

 Analiza fluxurilor de numerar din
perspectiva evaluarii intreprinderii

CDF – fluxul de numerar ramas la

dispozitia societatii comerciale
pentru remunerarea investitorilor in
capitalurile intreprinderii: actionari si
creditorii
 CFD = EBE x (1 - τ) + Dob x τ – ΔInv – ΔACRnete

CFD – cash-flowul disponibil

EBE – excedentul brut de exploatare
Τ – cota de impozitare a profitului
Dob – cheltuielile cu dobanzile
Inv – investitii in active imobilizate
ACRnete activele circulante nete
Determinarea CFD in cascada:

- Daca majoritatea intrarilor si iesirilor de numerar sunt mplicate de

activitatea de exploatare:

CFexpl = RE + Amo – Imp pe profit

- Daca si activitatea de finantare sau de investitii genereaza fluxuri de

numerar importante:

CFgest = PN + Dob + Amo

CFD = CFgest – ΔIMO – ΔACR nete

Din perspectiva actionarilor si creditorilor:

CFD = CFDact + CFDcr

CFDact = Dividende – ΔCPR

CFDcr = Dob - ΔDATfin

 Valoarea actuala a
capitalului investit
- Pentru actionari

V (CPR ) = CFD + CPR

act 1
0
1+k c

- Pentru creditori

V ( DAT ) = CFD + DAT

cr fin1
0 fin
1+ k d
Elemente
Elemente financiare
financiare
ale
ale unei
unei investitii
investitii in
in
mediu
mediu cert
cert
Investiţiile pot fi privite ca “un schimb
între o cheltuială monetară prezentă,
certă şi o speranţă de încasare în
viitor a unui flux de sume”. (I Stancu,
Finante, Ed. Economica, 2000)
 n
CFD t VR n
VAN = VA(CFD) − VA(investitie) = − I0 + ∑ +
t =1 ( 1 + k ) t
( 1 + k ) n

I0 = investiţia iniţială;
CFDt = cash flow-ul disponibil generat de investiţie la
momentul t;
VRn = valoarea reziduală a proiectului de investiţii la momentul
n;
n = durata de funcţionare a proiectului de investiţii;
k = rata de actualizare.
 I 0

Cheltuielile de investiţie

- reprezintă suma costurilor legate de

darea în funcţiune a proiectului
 CFD
Cash flow-urile disponibile

CFD = PN + AMO + DOB - CrEc

PN = CA - CV - CF - AMO - DOB - IP
 CFD
Observatii

1. În toate calculele nu se va ţine cont decât de variabilele conectate

cu proiectul de investiţii analizat.

2. Previziunile trebuie să fie coerente în ceea ce priveşte

comparabilitatea indicatorilor; astfel, se va opta fie pentru
exprimarea indicatorilor în termeni reali, fie în termeni nominali

3. În cazul în care în evoluţia viitoare a firmei se pot identifica

elemente ce vor modifica nivelul încasărilor şi al plăţilor ce pot fi
atribuite proiectului de investiţii analizat, acestea vor fi incluse în
calculele de previziune (de ex, eventuale subventii).
 CFD
4. Exprimarea cheltuielilor cheltuielilor fixe, variabile si semivariabile in
cheltuieli fixe si cheltuieli variabile

cheltuieli fixe, ce evoluează independent de cifra de afaceri:

CF1 = a1, CF2 = a2 , …, CFn=an, cu a1, a2,…, an constante (nu depind de CA).

cheltuieli variabile, ce se modifică în acelaşi ritm cu cifra de afaceri, deci

evoluează după o lege de forma:
CV1 = b1⋅ CA, CV2 = b2⋅ CA, …, CVn = bn⋅ CA, cu b1, b2,…, bn constante.

cheltuieli semi-variabile, ce evoluează după o lege de forma:

CSV1 = c1 + d1⋅ CA, …, CSVn = cn + dn⋅ CA, cu c1, ..., cn, d1, …, dn
constante.
 CFD
Cheltuielile implicate de adoptarea proiectului de
investiţii vor putea fi formalizate printr-o relaţie
de forma:

Chtotale = A + B ⋅ CA
unde:
A = a1 + a2 + … + an + c1 + c2 + … + cn;
B = b1 + b2 + … + bn + d1 + d2 + … + dn.
 CFD
În previziunea amortizării se va ţine cont în
primul rând de regimul de calcul al
amortizării – respectiv liniară, degresivă
sau accelerată.

În previziunea cheltuielilor cu dobânzile,

trebuie să se ţină cont numai de dobânzile
aferente creditelor contractate pentru
finanţarea proiectului de investiţii analizat.
 CFD
Previziunea impozitului pe profit se va realiza pe baza ratei de impozitare
(actuală sau prognozată) şi de profitul impozabil previzionat

În ceea ce priveşte determinarea impozitului pe profit aferent unui rezultat

impozabil negativ (pierdere), există două posibilităţi:
• aplicarea cotei de impozitare asupra pierderii, ceea ce va genera un impozit
negativ – reprezentând o economie de impozit prezentă – în cadrul acestei
abordări se presupune că proiectul de investiţii este parte componentă a
portofoliului de investiţii al firmei, astfel încât pierderea va genera, la nivel
global, un profit impozabil mai mic, deci şi un impozit pe profit mai scăzut în
raport cu impozitul care s-ar fi plătit dacă nu s-ar fi realizat investiţia;
• considerarea impozitului pe profit egal cu zero, dar reportarea pierderii
actuale în anul următor, astfel încât impozitul pe profit viitor va fi mai
scăzut – echivalent cu o economie de impozit viitoare; această variantă
presupune că proiectul de investiţii este considerat independent de
activitatea firmei sau că firma are portofoliul de investiţii format doar din
acest proiect.
CFD
 CFD
Creşterea economică generată de proiectul de investiţii
cuprinde investiţiile adiţionale, precum şi modificarea
nivelului activelor circulante nete de exploatare
implicate de adoptarea acestuia.

În previziunea tuturor indicatorilor trebuie să se ţină cont

de fluxurile reale de intrări şi, respectiv, ieşiri de cash
generate de proiectul de investiţii respectiv.
 VR

Valoarea reziduală reprezintă fluxul

net generat de operaţiunea de
dezinvestire (scoaterea din
exploatare a investiţiei în anul n).
 k

Rata de actualizare reprezintă rata de

rentabilitate cerută de investitori
 k

Tehnici de determinare a ratei de

actualizare a proiectelor de investiţii, care
au în vedere factori diferiţi:
• costul de oportunitate;
• rata fără risc şi o serie de prime de risc;
• costul mediu ponderat al capitalului.
 Criterii
Criterii de
de evaluare
evaluare aa
proiectelor
proiectelor de
de investiţii
investiţii
în
în mediul
mediul cert
cert
 Criteriul valorii
actualizate nete (VAN)

n
CFDt VRn
VAN = − I 0 + ∑ + >0
t =1 (1 + k ) t
(1 + k ) n
 Criteriul ratei interne
de rentabilitate (RIR)

RIR este soluţia ecuaţiei VAN = 0 cu necunoscuta k

Rezolvarea ecuaţiei

- în Excell – funcţia IRR

- prin interpolare
Figura nr.16.2. VAN=f(k)

RIR
4 0 0 .0 0

3 0 0 .0 0

VAN(kmin )
VAN

2 0 0 .0 0

1 0 0 .0 0

kmax
0

0
.0

% 5
0

1 % 1 0 % 2 5 2 0 % % 3 5 3 0 % % 4 5
k 4 0 % % 5 %

-1 0 0

kmin.0 0

-2 0 0 .0 0

VAN(kmax)
  VAN(k min ) 
RIR = k min +   ( k max − k min )
 VAN(k min ) − VAN(k max ) 

Dacă RIR este superioară ratei de

rentabilitate cerute de investitorul ce
decide să finanţeze proiectul de investiţii,
proiectul poate fi adoptat
 Rata interne de rentabilitate
modificată (RIRM)
Conform RIR

n
I 0 (1 + RIR ) = ∑CFD t (1 + RIR )
n n −t
+ VR
t =1

Conform RIRM se presupune că toate cash flow-urile disponibile degajate de

investiţie sunt fructificate la rata de rentabilitate caracteristică firmei
(care reprezintă rentabilitatea medie a portofoliului de investiţii al firmei,
rata de rentabilitate economică)

n
I0 (1 + RIRM ) = ∑CFD t (1 + η)
n n −t
+ VR n
t =1
  n 
 ∑ CFD (1 + η) + VR n 
n −t
t
n 
RIRM =  t =1
 −1
I0
 
 
 
 Termenul de recuperare
(TR)

durata în care se recuperează fondurile investite

 Indicele de
profitabilitate

VAN + I0 VAN
IP = =1+
I0 I0
 Criterii
Criterii de
de evaluare
evaluare aa
proiectelor
proiectelor de
de investiţii
investiţii
în
în mediul
mediul in
incert
cert

ANALIZA
ANALIZA DE
DE
SENZITIVITATE
SENZITIVITATE
 Analiza de senzitivitate

Analiza de senzitivitate ia în
considerare faptul că valoarea
indicatorilor de performanţă ai unui
proiect de investiţii este determinată
de mai mulţi factori
 n
CFDt VRn
VAN = − I 0 + ∑ +
t =1 (1 + k ) (1 + k ) n
t

VAN = VAN(I 0 , n, k , CFD t , t =1...n , VR n )

VAN = VAN ( I0 , n , k , CA t , t =1... n , CVt , t =1... n , CFt , t =1... n , AMO t , t =1... n , DOB t , t =1... n , IPt , t =1... n , VR n )
Analiza de senzitivitate constă în parcurgerea etapelor:

• previziunea factorilor determinanţi ai performanţelor proiectului într-un scenariu

normal (situaţie considerată de bază) – considerându-se ca fiind “cea mai probabilă”
situaţie;

• identificarea factorilor care s-ar putea modifica, stabilindu-se intervalul de variaţie;

• construirea a două scenarii posibile pentru fiecare dintre factori – scenariul favorabil
(optimist) şi nefavorabil (pesimist);

• analiza impactului fiecărui factor prin recalcularea indicatorilor de performanţă

aferenţi proiectului în condiţiile în care respectivul factor se află în scenariul
favorabil / nefavorabil, toţi ceilalţi factori menţinându-se la nivelul din scenariul
scenariul normal;
 ∆ indicator ∆ var iabila i
elasticita te indicator / var iabila i = ÷
indicator ins cenariul de baza var iabila iin scenariul de baza
În funcţie de valoarea elasticităţii, se poate analiza influenţa
modificării variabilei i asupra indicatorului respectiv:

• dacă elasticitatea este pozitivă (negativă), înseamnă că

modificarea variabilei determină o modificare în acelaşi sens
(în sens invers) a indicatorului;

• dacă elasticitatea este supraunitară (subunitară), semnifică

o amplitudine a modificării indicatorului mai mare (mică)
faţă de amplitudinea modificării variabilei.
 Criterii
Criterii de
de evaluare
evaluare aa
proiectelor
proiectelor de
de investiţii
investiţii
în
în mediul
mediul in
incert
cert

ARBORELE
ARBORELE DE
DE DECIZIE
DECIZIE
Arborele de decizie constituie o metodă de management care
ţine cont atât de impactul factorilor de risc asupra
proiectului de investiţii, cât şi de reacţiile de răspuns la
acestea ce pot fi avute în vedere de managerii firmei.

În principiu, pentru fiecare dintre evenimentele viitoare se pot

asocia diferite probabilităţi de apariţie.

Procesul de decizie referitor la modul de evoluţie a proiectului

de investiţii este analizat ca o succesiune de decizii, apărute
ca răspuns la diferite scenarii de evoluţie viitoare a
fenomenelor
Suportul de curs a fost realizat pe
baza:

- V. Dragotă şi colectiv, Management

financiar, vol I şi vol II, Ed.
Economică, 2003