Sunteți pe pagina 1din 28

POLUAREA APEI

O
ELEVI: CAZAN CRISTIAN
ILIESCU ALEXANDRA
CAZAN RODICA
DUMITRU CRISTINA
IVAN MIRELA
NITA MIHAELA
SCOALA CU CLASELE I-VIII MANESTI
SCOALA CU CLASELE I-VIII COCORASTII COLT
PROF. INDRUMATOR:GRIGORE LILIANA
SCOPUL LUCRĂRII

 Apa este o substanţa esenţiala vieţii.Fară apa nu


poate fi concepută nici o formă de viată. Ea este
necesară atât omului ,lumii animale cât si lumii
vegetale.
 Lucrarea de fata isi propune sa studieze
experimental unele proprietati fizice observabile
ale apei provenita din diferite surse si
dezvoltarea capacitatii de a constientiza si asuma
responsabilitatea protejarii mediului de catre
elevi.
LUCRAREA CUPRINDE:

 PARTE TEORETICĂ:  PARTE


EXPERIMETALĂ
 Introducere;
 Generalitati despre
apa;  Observarea tipurilor
de poluare a apelor
 Circuitul apei in natura;
din comunele Manesti
 Proprietati fizice ale si Cocorastii Colt;
apei pure;  Analiza diferitelor
 Proprietatile fizice ale probe de apa
apei potabile;
 Poluarea apei
“În natură nu există nici
recompense,nici pedepse ,numai
consecinţe”
(V. Prelog)
 “Apei i-a fost data
puterea magica de a
deveni seva vietii pe
Pamant.(Leonardo)
 “Nu mai privim raul ca
pe un izvor de visare, ci
ca pe un izvor de
energie”(I. Velican)
 Viata este imposibila
fara apa(V. Soran)
GENERALITAŢI DESPRE APĂ

 Multe secole apa a fost consideratã ca un


element.
 În 1781, fizicianul englez H. Cavendish a
arãtat cã apa se formeazã prin explozia unui
amestec de hidrogen si oxigen, cu ajutorul
scânteii electrice.
 În 1783, Lavoisier a repetat experienta,
realizând pentru prima oarã sinteza
cantitativã a apei. S-a stabilit atunci cã 2g de
hidrogen se combinã cu 16g oxigen pentru a
da 18g apã.
 În 1805, Humboldt si Gay-Lussac au arãtat
cã apa este formatã din douã volume de
hidrogen si un volum de oxigen.
 Apa naturalã constã în amestecul speciilor
de izotopi ai oxigenului: 16O, 17O, 18O, cu cei
trei izotopi ai hidrogenului: 1H, 2H, 3H.
Combinarea acestora genereazã 18 specii de
molecule de apã.
 Apa purã este întotdeauna un amestec de
apã usoarã (H2O) si de cantitãti extrem de
mici de apã grea (D2O) si apã hipergrea
(T2O).
(T2O).
STRUCTURA LEGĂTURII DIN
MOLECULA DE APA
In apa lichida moleculele sunt
asociate prin legaturi de
hidrogen;
Fiecare molecula de apa este
implicata in doua legaturi de
hidrogen;
In apa solida se gaseste un numar
de legaturi de hidrogen aproape
dublu decat in apa lichida;
Realizarea numarului dublu de
legaturi de hidrogen incepe de la
temperatura de+4 grade Celsius;
De aceea gheata are densitatea mai
mica decat a apei lichide si
pluteste deasupra apei.
Aceasta structura a ghetii explica si
punctul de topire ridicat al apei.
PROPRIETAŢILE FIZICE ALE APEI
PURE
CONSTANTA FIZICA VALOARE

Stare de agregare Lichid


Culoare Incolor in straturi
groase albastru

Gust Insipid
Miros Inodor
Punct de topire 0 grade C
Punct de fierbere 100 gradeC
Densitatea la 4 grade C 1g/
Conductibilitatea electrica izolator
CIRCUITUL APEI IN NATURĂ

 Caldura soarelui determina evaporarea


apei de suprafata
 Vaporii rezultati se ridica in atmosfera.
Daca in atmosfera saturata cu vapori de
apa apare o scadere a temperaturi , parte
din vaporii condensati iau forma de
nori,ceata,ploaie zapada sau grindina.
 In anotimpurile calde,dar cu nopti
racoroase se depune roua,iar daca
temperatura solului este sub zero grade
C,se depune bruma.
 Apele la nivelul solului sau cele ce rezulta
din topirea zapezilor, in parte umplu din
nou lacurile,râurile,fluviilor,mărilor si
oceanele.
 Alta parte strabate straturile de pamant,la
diferite adâncimi, formînd apele freatice
 Apa subterana poate reapărea la
suprafată,fie prin izvoare, fie extrasă prin
fântâni,puţuri sau sonde
CIRCUTUL APEI IN NATURA
DISTRIBUŢIA REZERVELOR DE APĂ

 Totalitatea apei pe
pamant este de
aproximativ 1,46
miliarde de Km cubi
din care:
97% oceane si mari;
2% calote glaciale;
1%
rauri,lacuri,panze
subterane.
TIPURI DE POLUARE

 PLOAIA ACIDA;
 POLUARE CU PRODUSE PETROLIERE;
 POLUAREA CU REZIDUURI
ANIMALE,VEGETALE SI DESEURI INDUSTRIALE
PLOAIA ACIDĂ

 Ploaia acidă este o formă de poluare atât a


aerului cât şi a apei în care acizii din aer, produşi de
uzine de producere a energiei electrice şi alte surse,
cad pe Pământ în diferite regiuni. Acţiunea corosivă a
ploii acide provoacă pagube incomensurabile mediului
inconjurător. Problema începe cu producerea
dioxidului de sulf şi a oxizilor de azot produşi prin
arderea combustibilului fosil (cărbune, gaz natural şi
petrol). Dioxidul de sulf şi oxizii de azot reacţionează
cu apa, şi alte substanţe chimice din aer, pentru a
forma acidul sulfuric, acidul azotat şi alţi poluanţi.
Aceşti acizi poluanţi ajung până în atmosferă, unde
călătoresc sute de kilometri, şi, în cele din urmă, se
întorc pe pământ sub formă de ploaie, zăpadă sau
ceaţă.
EFECTE ALE PLOII ACIDE

 Prin îndepărtarea substanţelor


nutritive din sol, ploaia acidă
încetineşte creşterea plantelor, dar
mai ales a copacilor. De
asemenea, atacă copacii intr-un
mod mai aparte prin producerea
unor găuri în depozitele de amidon
ale frunzelor, rezultând pete
moarte, maronii. Dacă se formează
mai multe astfel de pete, un copac
îşi pierde abilitatea de a produce
hrană prin fotosinteză. De
asemenea, organismele pot infecta
copacul prin frunzele rănite. Odată
slăbiţi, copacii sunt mai vulnerabili
la alţi posibili factori cum sunt
infestarea cu insecte, temperaturi
scăzute sau secetă.
EFECTE ALE PLOII ACIDE

 Asupra suprafeţelor de apă


Ploaia acidă cade, de asemenea, şi în râuri, lacuri
si mlaştini. Acolo unde este zăpadă iarna, apele
locale cresc dintr-o dată mai acidice în momentul
în care zăpada se topeşte primăvara.. Marea
majoritate a apelor naturale sunt aproape de
neutrul chimic, nici acidice, nici alkaline: pH-ul
lor este undeva între 6 şi 8. În Munţii Adirondack
din SUA, o pătrime din lacuri şi iazuri sunt
acidice, şi multe dintre ele şi-au pierdut deja
peştii. Toate râurile majore ale Norvegiei au fost
scuturate de ploaia acidă, reducând drastic
populaţia de somon şi păstrăv.
EFECTE ALE PLOII ACIDE

 Asupra structurilor
construite de om
Ploaia acidă şi depoziţia de
acid „uscat” strică clădiri,
statui, automobile şi alte
structuri obţinute din
piatră, metal sau orice alt
material expus pentru o
perioadă îndelungată de
timp la capriciile vremii.
Paguba corozivă poate fi
foarte scumpă, iar în
oraşele cu clădiri istorice,
tragică. Atât Parthenon-ul
din Atena, Grecia, cât şi Taj
Mahal-ul din Agra, India se
deteriorează datorită ploii
acide.
POLUAREA APEI CU PETROL

 Poluarea apei cu reziduuri petroliere reprezinta o


problema deosebit de importanta si greu de prevenit
si remediat . Afecteaza atat apele de suprafata , cat
si pe cele subterane . In prezent , acest gen de
poluare a devenit ubicvitar , iar consecintele ei
asupra proprietatilor organoleptice ale apei , faunei
si florei acvatice sunt deosebit de nocive si
durabile .
 Reziduurile de petrol ajung in bazinele
naturale de apa prin deversarea de ape reziduale
rezultate de la rafinarii , uzini de cracare si alte
instalatii de prelucrare a titeilui . Aceste reziduuri
conduc la cresterea temperaturii si turbiditatii , la
formarea unei pelicule de petrol la suprafata apei
sau a unor emulsii ( apa- petrol sau petrol-apa ) si la
schimbarea compozitiei apei , prin dizolvarea in
aceasta a substantelor petroliere solubile , toxice in
anumite concentratii , pentru organismele acvatice ,
om si animale .
 Indicatorii de poluare cu reziduuri
petroliere sunt substantele extractibile, ca indicatori
chimic global, ce evidentiaza totalitatea reziduurilor
si germenii petrol oxidanti , ca indicator
bacteriologic care, folosind pentru dezvoltarea lor
substantele petroliere , se inmultesc cu atat mai
puternic, cu cat acest substrat este in cantitate mai
mare. Germenii petrol-oxidanti sunt in acelasi timp
si indicatori de autopurificare de reziduuri
petroliere .
 Concentratiile admise in apele de
suprafata sunt de 0,1 mg /dm3 .
PARTEA EXPERIMENTALA

 CUPRINDE:
- observarea tipurilor de poluare din
localitatile Manesti si Cocorastii Colt:
- analiza diferitelor probe de apa;
- determinarea culorii;
- determinarea mirosului;
- determinarea pH-ului;
- determinarea ionilor de clor;
- determinarea ionilor sulfat;
Poluarea cu resturi menajere a raului
CRICOVUL DULCE care apartine
comunei MANESTI

 Datorita ploilor abundente in aceasta primavara s-


au produs inundatii astfel debitul raului a crescut
astfel ca au fost antrenate cantitati de resturi
menajere aruncate de catre semenii nostri
ATENTIE : Nu folositi apa dupa
inundatii!

 Apa provenita dupa inundatii poate fi


contaminata cu substante chimice,alte
substante toxice sau cu diverse deseuri.
 Daca a-ti venit in contact cu apa provenita
din inundatii,spalati-va pe maini cu apa si
sapun si apa dezinfectata.
DETERMINAREA CULORII

Mod de lucru:
In 3 eprubete perfect
curate se introduc trei
probe diferite pe care
elevii le analizeaza;
Concluzii: in eprubeta
nr.3 se observa
culoarea galbena ceea
ce indica prezenta
ionilor de fier.
REZULTATE EXPERIMENTALE

Nr. PROVENIENTA CULOARE, COMPOZITIA


probei OBSERVATII

1 Com.Cocorastii Colt Fara culoare -

2 Com.Manesti Fara culoare -

3 Raul Cricov Dulce Galbena Probabil exista


ioni de fier
DETERMINAREA MIROSULUI

Nr. probei Proveninta probei Mirosul identificat Intensitatea Gradul

1 Com. Manesti Fara miros Inodor 0

2 Com. Cocorastii Colt Fara miros Inodor 0

3 Apa din Cricovul Dulce Perceptibil slab 2

 MOD DE LUCRU
In 3 baloane cotate de 200ml se introduc probe egale de apa provenite din trei
surse diferite,se acopera cu capacul de sticla, se agita ,se aduc la
temperatura de 18grade C,se agita balonul si se inspira in aer.
 CONCLUZIE:
In urma cresterii debitului si aparitia inundatiilor apa din raul Cricovul Dulce a fost
impurificata cu organisme vegetale si animale precum si cu deseuri menajere.
DETERMINAREA pH-ului

MOD DE LUCRU:
Ph-ul celor 3 probe au
fost identificate cu
ajutorul hartiei
indicatoare de pH.
REZULTATE
EXPERIMENTALE:
Toate cele 3 probe au
pH cuprins intre 7-8 ,
au caracter neutru.
DETERMINAREA IONILOR SULFAT

MOD DE LUCRU:
In cele trei eprubete care contin probe diferite de apa se introduce
clorura de bariu (BaCl2);
OBSERVATII:
Se observa aparitia unui precipitat alb in toate cele trei eprubete;
CONCLUZIE:
Toate probele contin ioni sulfat.
DETERMINAREA IONILOR DE CLOR

MOD DE LUCRU:
In cele trei eprubete care contin probe diferite de apa se introduce
azotat de argint (AgNO3);
OBSERVATII:
Se observa aparitia unui precipitat alb care se innegreste la lumina
in toate cele trei eprubete;
CONCLUZIE: toate probele contin ioni de clor;
ACESTE IMAGINI TREBUIE
PASTRATE
“Protejati mediul inconjurator”
NU VREM CA CEEA CE NE
INCONJOARA SA ARATE ASTFEL: