Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ME
Notiuni introductive
Ecosistemesteonoiuneintrodus
n1935debotanistulArthur
Tansleyndomeniulecologiei,pentru
adesemnaounitatedefuncionare
iorganizareaecosfereialctuit
dinbiotopibiocenozaicapabil
deproductivitatebiologic.
Ecosistemulcuprindeirelaiile
dintrebiotopibiocenozirelaiile
dintreorganismelebiocenozei.
Pentrucaunecosistemsfie
funcionalestenecesarsconin
treielementedebaz:producenii,
consumeniiireducenii(cuunele
excepiiultimulelementpoates
lipseascnuneleecosisteme).
Tipuri de
Tipuri de
ecosisteme
ecosisteme
Tipuri de ecosisteme
Ecosisteme Acvatice
Ecosisteme Terestre
Inapoi
Ecosisteme acvatice
Se diferentiaza in functie de
caracteristicile mediului de viata,
apa, in ecosisteme de ape statatoare
(ecosisteme lentice) si curgatoare
(ecosisteme lotice).
Ecosisteme lentice
Ecosisteme lontice
Ecosisteme lentice
Sunt de mai multe tipuri in functie de
dimensiuni, evolutie, compozitia chimica a
apei. Astfel, dimensiunea determina impartirea
in ecosisteme de lac, mlastina si balta, iar
compozitia chimica a apei le diferentiaza in
functie de salinitate (de apa dulce si de apa
sarata) si aprovizionarea cu substante
nutritive (oligotrofe, mezotrofe si eutrofe).
Lacul
Balta
Mlastina
Marea
neagra
Lacul
A fost printre primele studiate
de ecologi datorita usurintei cu
care putea fi abordat.
Structura biotopului si
structura functionala sunt bine
individualizate, categoriile
identificate fiind utilizate si
pentru cercetarea celorlalte
tipuri de ecosisteme acvatice.
Structura spatiala este
determinata de distributia
temperaturii, luminii si
oxigenului in raport cu
adancimea.
Balea Lac
Balta
Are o adancime mai mica (3-5
m). In zona malurilor, apare
rogozul, pipirigul, stuful si
papura, iar in larg sunt
raspandite plante cu frunze
plutitoare ca broscarita,
plutnita, nufarul alb si galben,
lintita, cat si cele submerse ca
sarmulita apei, ciuma apei,
bradis etc. In structura
fitoplanctonului intra algele
albastre, algele verzi, algele
silicoase, iar a zooplanctonului
populatii de rotifere. Balta este
populata de crap, biban,
stiuca, salau, dar si de diferite
specii de broaste, pasari si
mamifere (guzgan, bizam,
vidra, nurca etc.).
Nufar alb
(Nymphaea alba)
Stanjenel de
balta
(Iris germanica
L.)
Mlastina
La nivelul Romaniei se
diferentiaza doua categorii:
mlastini eutrofe, cu vegetatie
caracteristica baltilor si
mlastini oligotrofe care se
intalnesc in regiunile cu climat
rece si umed, in zonele cu
sisturi cristaline, gresii, granite,
sedimentare sau in zonele
montane unde substantele
provin partial din mineralizarea
materiei organice animale si
vegetale. Aici este prezent
muschiul de turba (Sphagnum)
si alte specii vegetale
(bumbacarita, rogoz, roua
cerului).
Marea Neagra
Marea Neagra
Pescarus
argintiu
(Larus
argentatus)
Castravetele de mare
-Holothuria (Halodeima)
atra (Aspidochirotida)-
Ecosisteme lotice
Se diferentiaza in functie de
particularitatile reliefului strabatut in
paraie si rauri:
De munte
De zone deluroase
De munte
Molanul
(Barbatula
barbatula)
De zone deluroase
Fitoplancton permanent. Biocenoza saraca. Oxigenare
buna. Malurile sunt mai joase, albia este mai larga si
adanca, fiind marginita de bolovanisuri, pietris, nisip.
Pantele au inclinatii mai mici, determinand o viteza de
scurgere mai mica. In apa sunt prezente atat substante
in suspensie, cat si solvite (100-200 mg/l). Variatia
termica mai larga in cursul anului, de la anotimp la
anotimp favorizeaza prezenta planctonului, ca o
componenta biocenotica permanenta, formata dintr-un
numar mic de populatii diatomee, alge verzi si
albastre pentru fitoplancton si rotifere, cladocere,
copepode pentru zooplancton. In sectoarele cu viteza
redusa, algele si numerose speci...
Ecosisteme terestre
Stepa
Padurea
Pajisti
alpine
Padurea
Prototipul structural si functional al ecosistemelor naturale l constituie
padurea, fiindca nici o alta unitate de lucru din ecosfera (biosfera) nu
ntruneste, n aceeasi masura, toate elementele alcatuitoare ntr-o
stare de maxima stabilitate, n pofida extremei complexitati si
diversitati. n interiorul padurii pot fi identificate diverse laturi ale
complicatei arhitecturi pe care o nfatiseaza un ecosistem natural,
fiindca padurea este, nainte de toate, o fiinta colectiva, cea mai
grandioasa din cte exista, nviorata de viata proprie, nchegata, la
rndu-i, din milioane de vitei individuale, ct se poate de diverse, care
impresioneaza coplesitor si ntr-un fel unic spiritul omenesc.
La nivelul Romniei, n categoria padurilor se deosebesc mai multe
grupe de ecosisteme. Dintre acestea, cele mai importante sunt
padurile de molid, fag si stejar.
Padurea
de molid
Padurea
de fag
Efectul
purificat
or
Padurea
de stejar
Padurea de molid
Se situeaza n
etajul bioclimatic
boreal, la
altitudinea de 1
200-1 700m,
cobornd pna la
700 m n
depresiunile
intracarpatice din
Carpatii Orientali.
Padurea de fag
Apartine etajului
nemoral, la 600-1
300 m, putnd
cobor sau urca n
functie de
topoclima (vai
adnci 100 m;
versanti nsoriti 1
650m).
Padurea de stejar
Semnifica, n Romnia,
padurile formate din specii
apartinnd genului Quercus
(paduri de cvercinee). Cea
mai mare ntindere o au
padurile de gorun, urmate de
cele de stejar si apoi cele de
cer si grnita,predominarea
speciilor permitnd
delimitarea subzonelor
mentionate. n aceeasi ordine
cresc exigentele manifestate
fata de temperatura si
rezistenta la seceta.
Stepa
Este un ecosistem natural care a fost nlocuit n cea mai mare
parte prin ecosisteme amenajate (n special agricole). Totusi,
apare ca formatiune secundara n zonele defrisate, unde
disparitia vegetatiei arborescente a dus la accentuarea
deficitului hidric. n Romnia, ocupa cmpiile si podisurile joase
(Baragan, Podisul Dobrogei, sudul Moldovei), unde temperatura
medie anuala depaseste 10C, iar cantitatea de precipitatii
este mai mica de 500 mm/an, cu un accentuat deficit spre
sfrsitul verii. Structura trofica cuprinde pe primul nivel
numeroase specii de insecte (cosasi, greieri, calugarita), pasari
si mamifere, din care multe carnivore (dropie, prepelita,
hrciog, popndau, soareci de cmp). Consumatorii secundari
sunt reprezentati de insecte, pasari insectivore (graur) sau
rapitoare (soim, erete, soricar), al treilea nivel fiind dominat de
specii parazite.
INSECTE
Cosasul de
stepa
(Saga pedo)
Greiere
(Acheta
domesticus)
Calugarita
(Mantis
Pasari si mamifere
Dropie
(Otis
Tarda)
Popandau
(Spermophilus
Prepelita
(Coturnix
coturnix)
Harciog
(Cricetus
Pasari insectivore
Pasari rapitoare
Graur
(Sturnus
vulgaris)
Soim
(Falco
peregrinus)
Pajisti alpine
Se ntlnesc n continuarea tufarisurilor subalpine de jneapan si
ienupar sau direct n continuarea padurilor de molid. Diversitatea
ecologica este mult diminuata ntruct conditiile de biotop sunt
nefavorabile (temperaturi coborte, vnturi puternice, perioada
scurta de vegetatie). Prin urmare, covorul vegetal este dominat
de 2-3 specii de graminee, prezenta exclusiva a unei sau alteia
dintre ele fiind legata de conditiile locale (aciditatea solului, exces
permanent de apa, profunzimea stratului de sol, intensitatea
gleizarii sau pseudogleizarii etc.). Alaturi de numerosi
consumatori primari din clasa Insecta, cea a mamiferelor este
reprezentata de capra neagra (specie ocrotita), marmote, soareci
etc. consumatorii de ordinul al II-lea fiind insecte, soprle, pasari
insectivore sau de prada (de exemplu, acvila de munte),
mamifere.
Mamifere
Pasari de prada
Capra neagra
(specie ocrotita)
(Rupicapra
Rupicapra L.)
Acvila de
munte
(Aquila
Chrysaetos)
Marmote
(Marmota
marmota)
Guster
(Lacertaviri
dis)