Sunteți pe pagina 1din 32

ECOSISTE

ME

Notiuni introductive
Ecosistemesteonoiuneintrodus
n1935debotanistulArthur
Tansleyndomeniulecologiei,pentru
adesemnaounitatedefuncionare
iorganizareaecosfereialctuit
dinbiotopibiocenozaicapabil
deproductivitatebiologic.
Ecosistemulcuprindeirelaiile
dintrebiotopibiocenozirelaiile
dintreorganismelebiocenozei.
Pentrucaunecosistemsfie
funcionalestenecesarsconin
treielementedebaz:producenii,
consumeniiireducenii(cuunele
excepiiultimulelementpoates
lipseascnuneleecosisteme).

Tipuri de
Tipuri de
ecosisteme
ecosisteme

Tipuri de ecosisteme
Ecosisteme Acvatice
Ecosisteme Terestre
Inapoi

Ecosisteme acvatice
Se diferentiaza in functie de
caracteristicile mediului de viata,
apa, in ecosisteme de ape statatoare
(ecosisteme lentice) si curgatoare
(ecosisteme lotice).
Ecosisteme lentice
Ecosisteme lontice

Ecosisteme lentice
Sunt de mai multe tipuri in functie de
dimensiuni, evolutie, compozitia chimica a
apei. Astfel, dimensiunea determina impartirea
in ecosisteme de lac, mlastina si balta, iar
compozitia chimica a apei le diferentiaza in
functie de salinitate (de apa dulce si de apa
sarata) si aprovizionarea cu substante
nutritive (oligotrofe, mezotrofe si eutrofe).
Lacul

Balta

Mlastina

Marea
neagra

Lacul
A fost printre primele studiate
de ecologi datorita usurintei cu
care putea fi abordat.
Structura biotopului si
structura functionala sunt bine
individualizate, categoriile
identificate fiind utilizate si
pentru cercetarea celorlalte
tipuri de ecosisteme acvatice.
Structura spatiala este
determinata de distributia
temperaturii, luminii si
oxigenului in raport cu
adancimea.

Balea Lac

Balta
Are o adancime mai mica (3-5
m). In zona malurilor, apare
rogozul, pipirigul, stuful si
papura, iar in larg sunt
raspandite plante cu frunze
plutitoare ca broscarita,
plutnita, nufarul alb si galben,
lintita, cat si cele submerse ca
sarmulita apei, ciuma apei,
bradis etc. In structura
fitoplanctonului intra algele
albastre, algele verzi, algele
silicoase, iar a zooplanctonului
populatii de rotifere. Balta este
populata de crap, biban,
stiuca, salau, dar si de diferite
specii de broaste, pasari si
mamifere (guzgan, bizam,
vidra, nurca etc.).

Nufar alb
(Nymphaea alba)

Stanjenel de
balta
(Iris germanica
L.)

Mlastina
La nivelul Romaniei se
diferentiaza doua categorii:
mlastini eutrofe, cu vegetatie
caracteristica baltilor si
mlastini oligotrofe care se
intalnesc in regiunile cu climat
rece si umed, in zonele cu
sisturi cristaline, gresii, granite,
sedimentare sau in zonele
montane unde substantele
provin partial din mineralizarea
materiei organice animale si
vegetale. Aici este prezent
muschiul de turba (Sphagnum)
si alte specii vegetale
(bumbacarita, rogoz, roua
cerului).

Mlastina Satchinez Banat

Mlastina din Albena


(Bulgaria)

Marea Neagra

Se caracterizeaza prin existenta a doua straturi de apa:


a) la suprafata, un strat relativ mai dulce ( cu salinitate de 16- 17%) si mai
usor, oxigenat, in care se situeaza cea mai mare parte a biocenozei.
b) un strat de adancime (peste 180-200 m), mai sarat (salinitate 21-22%)
si mai greu, incarcat cu hidrogen sulfurat, lipsit de oxigen si, implicit, de
formele aerobe de viata.
Intre cele doua straturi nu exista schimb de ape, stratul superficial (mai
usor) plutind deasupra celui de adancime (mai greu).
Producatorii sunt reprezentati de algele planctonice, grupa consumatorilor
incluzand zooplanctonul, pesti obisnuiti (hamsii, stavrizi, guvizi); sturioni
(nisetru, morun, cega, pastruga) denumiti de Herodot pesti fara oase";
rechini; delfini si, pana in 1984, foci.
Pe plaja de la Mamaia, Costinesti, Navodari esueaza" in cantitati mari alge
verzi cu talul latit si marginile ondulate, denumite popular salatica de
mare, precum si alge brune si rosii, bogate in iod. In zona de litoral
cuibaresc specii de pescarus argintiu, chira
de mare, furtunar s.a. Printre dunele de nisip s-au identificat circa 120 de
specii de plante arenicole ca varza de nisip, carcelul, ridichea de nisip,
scaiul vanat, pelin de nisip, lucerna de nisip, castravetele de mare etc.

Marea Neagra

Pescarus
argintiu
(Larus
argentatus)

Castravetele de mare
-Holothuria (Halodeima)
atra (Aspidochirotida)-

Ecosisteme lotice
Se diferentiaza in functie de
particularitatile reliefului strabatut in
paraie si rauri:
De munte
De zone deluroase

De munte

In albia putin adanca si ingusta a


raurilor si paraielor substratul
este neuniform format din
bolovanisuri, pietrisuri, nisip.
Pantele mari, uneori discontinue,
determina o viteza de scurgere
mare apei si formarea de
cascade. Debitele sunt relativ
mici, temperatura apei coborata,
variabila de la anotimp la
anotimp. Transparenta apelor este
mare (anulandu-se insa in
perioadele de torentialitate ploi
puternice, topirea zapezilor), iar
concentratia de saruri dizolvate
este scazuta. Plantele (muschi,
alge) si animalele (rotifere,
cladocere) prezente aici au
cerinte mari fata de oxigen,
manifestand diferite
adaptari morfologice pentru a
evita antrenarea de curentii
puternici. Dintre vertebrate,

Molanul
(Barbatula
barbatula)

Pastravul de munte (pastravul


cafeniu)
(Salmo trutta fario)

De zone deluroase
Fitoplancton permanent. Biocenoza saraca. Oxigenare
buna. Malurile sunt mai joase, albia este mai larga si
adanca, fiind marginita de bolovanisuri, pietris, nisip.
Pantele au inclinatii mai mici, determinand o viteza de
scurgere mai mica. In apa sunt prezente atat substante
in suspensie, cat si solvite (100-200 mg/l). Variatia
termica mai larga in cursul anului, de la anotimp la
anotimp favorizeaza prezenta planctonului, ca o
componenta biocenotica permanenta, formata dintr-un
numar mic de populatii diatomee, alge verzi si
albastre pentru fitoplancton si rotifere, cladocere,
copepode pentru zooplancton. In sectoarele cu viteza
redusa, algele si numerose speci...

Ecosisteme terestre

Prezenta substratului solid si disponibilitatea pentru organismele autotrofe,


mediul fluid format de aer, caracterizat de un regim specific al temperaturii
si umiditatii, sunt elemente care diferentiaza categoria ecosistemelor
terestre. Subtipurile identificate n aceasta categorie s-au delimitat plecnd
de la asociatia de specii vegetale, ntruct aceasta este aparenta si
contribuie la edificarea peisajelor specifice. n acest context, prezenta
speciilor lemnoase este un indicator important de diferentiere, care mparte
categoria n paduri, tufarisuri si pajisti. Formarea unor asociatii de arbori
(alcatuite din plante lemnoase cu tulpina unica) este conditionata de
disponibilitatea unor resurse, dar si de anumite conditii. Primul factor care
conditioneaza raspndirea padurii este temperatura, iar apoi resursele de
umiditate. Astfel, padurile se pot forma ncepnd cu zonele unde se
nregistreaza cel putin 60 de zile pe an cu temperaturi medii zilnice mai
mari de 10C. ntre aceste limite, repartizarea padurilor depinde de bilantul
hidric din sol, respectiv de repartizarea cantitatii anuale a precipitatiilor. De
exemplu, n conditiile climatului temperat-continental din Romnia,
raspndirea padurilor va urmari izohietele anuale de 500 mm.

Stepa

Padurea

Pajisti
alpine

Padurea
Prototipul structural si functional al ecosistemelor naturale l constituie
padurea, fiindca nici o alta unitate de lucru din ecosfera (biosfera) nu
ntruneste, n aceeasi masura, toate elementele alcatuitoare ntr-o
stare de maxima stabilitate, n pofida extremei complexitati si
diversitati. n interiorul padurii pot fi identificate diverse laturi ale
complicatei arhitecturi pe care o nfatiseaza un ecosistem natural,
fiindca padurea este, nainte de toate, o fiinta colectiva, cea mai
grandioasa din cte exista, nviorata de viata proprie, nchegata, la
rndu-i, din milioane de vitei individuale, ct se poate de diverse, care
impresioneaza coplesitor si ntr-un fel unic spiritul omenesc.
La nivelul Romniei, n categoria padurilor se deosebesc mai multe
grupe de ecosisteme. Dintre acestea, cele mai importante sunt
padurile de molid, fag si stejar.

Padurea
de molid

Padurea
de fag

Efectul
purificat
or

Padurea
de stejar

Padurea de molid
Se situeaza n
etajul bioclimatic
boreal, la
altitudinea de 1
200-1 700m,
cobornd pna la
700 m n
depresiunile
intracarpatice din
Carpatii Orientali.

Padurea de fag
Apartine etajului
nemoral, la 600-1
300 m, putnd
cobor sau urca n
functie de
topoclima (vai
adnci 100 m;
versanti nsoriti 1
650m).

Padurea de stejar
Semnifica, n Romnia,
padurile formate din specii
apartinnd genului Quercus
(paduri de cvercinee). Cea
mai mare ntindere o au
padurile de gorun, urmate de
cele de stejar si apoi cele de
cer si grnita,predominarea
speciilor permitnd
delimitarea subzonelor
mentionate. n aceeasi ordine
cresc exigentele manifestate
fata de temperatura si
rezistenta la seceta.

Efectul purificator al vegetatiei


forestiere
Efectul purificator al vegetatiei forestiere :
Un hectar de padure produce anual aproximativ 30 de tone oxigen, din care
aceasta consuma circa 13 tone n procesul de respiratie al arborilor sai. Vegetatia
arborescenta a padurii pe suprafata de un hectar consuma, n procesul de
fotosinteza, circa 16 tone de dioxid de carbon. Un curent de aer poluat cu dioxid
de sulf n concentratie de 0.1 mg/m3 poate fi complet depoluat prin traversarea sa
lenta peste un hectar de padure. Prin reducerea, pe cale mecanica, a vitezei
vntului, un hectar de padure poate retine o cantitate de 60-70 t/an de praf, ceea
ce reprezinta de 6-7 ori mai mult fata de cantitatea retinuta de vegetatia ierboasa.
Prin emanarea fitoncidelor volatile, n cantitate de 5-30 kg/ha, padurea realizeaza
o epurare microbiana foarte eficienta, evidenta n special n padurea de conifere.
De exemplu, n timp ce pe bulevardele din Paris s-au nregistrat 570 mii
bacterii/m3, iar n unele magazine chiar 4-8 milioane bacterii/m3, n padurea
Fontainbleu din apropiere, ncarcatura microbiana era de numai 50-55
bacterii/m.ntruct modifica semnificativ suprafata activa, ca factor genetic al
climei, prezenta ecosistemului de padure induce un topoclimat specific. Acesta
este determinat de influenta exercitata asupra radiatiei solare, circulatiei maselor
de aer si proceselor de evaporare. Topoclima padurii se diferentiaza prin
moderarea extremelor de temperatura, intensitate scazuta a radiatiei solare,
cresterea umezelii relative a aerului, cresterea frecventei calmului atmosferic si
viteze mai mici ale vntului, repartizarea mai uniforma a precipitatiilor si cresterea
cantitatii acestora.

Stepa
Este un ecosistem natural care a fost nlocuit n cea mai mare
parte prin ecosisteme amenajate (n special agricole). Totusi,
apare ca formatiune secundara n zonele defrisate, unde
disparitia vegetatiei arborescente a dus la accentuarea
deficitului hidric. n Romnia, ocupa cmpiile si podisurile joase
(Baragan, Podisul Dobrogei, sudul Moldovei), unde temperatura
medie anuala depaseste 10C, iar cantitatea de precipitatii
este mai mica de 500 mm/an, cu un accentuat deficit spre
sfrsitul verii. Structura trofica cuprinde pe primul nivel
numeroase specii de insecte (cosasi, greieri, calugarita), pasari
si mamifere, din care multe carnivore (dropie, prepelita,
hrciog, popndau, soareci de cmp). Consumatorii secundari
sunt reprezentati de insecte, pasari insectivore (graur) sau
rapitoare (soim, erete, soricar), al treilea nivel fiind dominat de
specii parazite.

INSECTE

Cosasul de
stepa
(Saga pedo)

Greiere
(Acheta
domesticus)

Calugarita
(Mantis

Pasari si mamifere

Dropie
(Otis
Tarda)

Popandau
(Spermophilus

Prepelita
(Coturnix
coturnix)

Harciog
(Cricetus

Pasari insectivore

Pasari rapitoare

Graur
(Sturnus
vulgaris)

Soim
(Falco
peregrinus)

Pajisti alpine
Se ntlnesc n continuarea tufarisurilor subalpine de jneapan si
ienupar sau direct n continuarea padurilor de molid. Diversitatea
ecologica este mult diminuata ntruct conditiile de biotop sunt
nefavorabile (temperaturi coborte, vnturi puternice, perioada
scurta de vegetatie). Prin urmare, covorul vegetal este dominat
de 2-3 specii de graminee, prezenta exclusiva a unei sau alteia
dintre ele fiind legata de conditiile locale (aciditatea solului, exces
permanent de apa, profunzimea stratului de sol, intensitatea
gleizarii sau pseudogleizarii etc.). Alaturi de numerosi
consumatori primari din clasa Insecta, cea a mamiferelor este
reprezentata de capra neagra (specie ocrotita), marmote, soareci
etc. consumatorii de ordinul al II-lea fiind insecte, soprle, pasari
insectivore sau de prada (de exemplu, acvila de munte),
mamifere.

Mamifere
Pasari de prada

Capra neagra
(specie ocrotita)
(Rupicapra
Rupicapra L.)

Acvila de
munte
(Aquila
Chrysaetos)

Marmote
(Marmota
marmota)

Guster
(Lacertaviri
dis)