Sunteți pe pagina 1din 15

SCHIMBATOARE DE CALDURA CU

TEVI SI MANTA (TUBULARE)


Calculul constructiv:

Clasificarea constructiva → TEMA


(Tubular Exchanger Manufacturers Asociation)

Clasificare cu litere, functie de trei criterii:


 Constructia capacului de distributie fix al
aparatului;
 Constructia si modul de circulatie al
agentului termic in spatiul dintre tevi si manta
(tipul mantalei);
 Tipul capacului de capat
Clasificarea constructiva
Alegerea principalelor elemente constructive
 Alegerea tipului de manta (TEMAE, TEMAF, ...);
 Alegerea capacului de distribuţie (tubular
fix/demontabil, elipsoidal, ...);
 Alegerea capacului de capăt;
 Alegerea şicanelor;
 Alegerea ţevilor:
 Aşezarea ţevilor pe placa tubulară;

 Pasul dintre ţevi ;

 Intrarea fluidului în manta;


 Alegerea numărului de treceri;
 Alegerea fluidului care va curge prin ţevi.
Alegerea tipului de manta
 Cel mai utilizat: cu o trecere (TEMAE) → F=max. → ∆ T=max.;

 Schimbător cu două treceri prin manta (TEMAF) → şicană longitudinală → scurgeri importante
de fluid → α zonă scade; ∆ p2treceri ≈ 8. ∆ p1trecere → schemele cu curgere separată simplă sau dublă
(TEMA G şi H), cu reducerea însă a factorului de corecţie al diferenţei medii de temperatură F;

 Dacă pierderea de presiune pe partea mantalei trebuie redusă se poate utiliza o manta cu curgere
dirijată (TEMAJ), la care pierderile de presiune sunt de circa 8 ori mai mici decât la o manta tip
TEMAE, reducându-se însă eficienţa termică a aparatului;

 În cazul curgerii încrucişate fără şicane interioare (TEMAX) se pot obţine cele mai mici pierderi
de presiune. Acest tip de manta se poate utiliza pentru condensarea vaporilor. cu presiune
coborâtă;

 Diametrul mantalei Dn=150…1200 mm (grosimea peretelui δ p = 4…12 mm).


Alegerea capacului de distributie
 Principalul criteriu de alegere : uşurinţa accesului la placa tubulară, în vederea curăţării sale ;
 Cel mai simplu acces (fiind recomandată în cazul fluidelor cu depuneri) : capac tubular
demontabil (TEMA A) ;

 Pierderi de presiune locale mai mici (în special la un număr mai mare de treceri prin ţevi) : cu
capac elipsoidal (TEMA B) ;

 Construcţii speciale destinate presiunilor ridicate ale fluidului (TEMA D), fie realizează o
reducere a numărului de flanşe şi corespunzător a greutăţii aparatului (TEMA C şi N).
Alegerea capacului de capat
 Soluţiile identice cu capacul de distribuţie (L, M, N) - sunt construcţii rigide care
nu permit preluarea dilatărilor diferite ale mantalei şi ţevilor (max. 55°C, sau
80°C dacă se prevede o liră de dilatare pe manta ;

 Ţevi în formă de U, ceea ce reprezintă cea mai simplă soluţie, însă cu mari
dificultăţi de înlocuire şi curăţire interioară a ţevilor ;

 Soluţiile cu cap mobil, (P, S, T, W), cu o complicare a soluţiei constructive însă cu


o rezolvare a problemei preluării dilataţiilor diferite ale ţevilor şi mantalei.
Alegerea şicanelor
 Rolul: susţinerea ţevilor, prevenirea vibraţiilor acestora si mai ales al măririi vitezei de curgere a
fluidului peste ţevi, însoţită de intensificarea transferului de căldură convectiv.
 Cele mai folosite: şicanele simplu segment (a) (distanţă minimă = 0,1.D, dar nu mai puţin de 50
mm, iar distanţa maximă dintre ele nu trebuie să depăşească 1.D). La alegerea distanţei între
şicane trebuie să se ţină seama şi că pentru prevenirea vibraţiilor ţevilor distanţa între două
susţineri succesive ale acestora trebuie să fie între (50…80).de ;

 Dacă pierderile de presiune sunt prea mari sau sunt necesare mai multe suporturi pentru ţevi se
pot utiliza şicanele dublu (b) sau triplu segment (c) sau să se elimine ţevile din fereastra şicanei,
cu mărirea corespunzătoare a diametrului mantalei.

 Alegerea corectă a mărimii părţii decupate a şicanei, pentru realizarea unei curgeri cât mai
uniforme peste fasciculul de ţevi : se recomandă între 0,2.D dacă distanţa dintre şicane este 0,2.D
şi 0,33.D, dacă această distanţă este 1.D (intre aceste limite - variaţie linera)
Alegerea ţevilor
 Diametrul exterior, de=6…51 mm (grosimea peretelui δ p = 0,5…2,5 mm); d.p.d.v. al
transferului de căldură se indică utilizarea unor ţevi cu diametre mici, însă în multe cazuri
diametrul minim al ţevilor este impus, pentru a putea realiza curăţarea mecanică a lor, la circa
20 mm, din aceleaşi considerente lungimea ţevilor limitându-se la 5 m (de/D)min=15);

Aşezare ţevilor


Aşezare în triu
Pasul dintre ţevi : s = (1,2…1,5).d; Spaţiul minim dintre diametrele exterioare ale ţevilor > 6
mm, pentru a permite curăţirea mecanică a acestora.
α , Q, ∆ p ~ s (valoarea optimă a acestuia este o problemă tehnico-economică).
Intrarea fluidului în manta
 Intrarea fluidului în manta se face prin ştuţuri speciale sudate pe aceasta. Dacă viteza fluidului este mare la impactul cu
ţevile se poate produce o eroziune a acestora sau vibraţia lor. Pentru a se preveni acest efect se utilizează: plăci de
protecţie (a şi c), ţevi de protecţie (b) sau un distribuitor inelar cu fereastră (d):
Alegerea numărului de treceri
 ntr = f (debitul care circulă prin ţevi şi viteza acestuia) → L/D <15;

 Pentru un debit şi o viteză dată prin ţevi, dacă ntr ↑ → ntevi , D, ∆ p ↑, iar ε ↓

D [mm] 200 400…800 800…1200 > 1200

ntr,max 2 4…6 6…8 8…10

Alegerea fluidului care curge prin tevi


 Gradul de murdărire;
 Coroziunea;
 Presiunea;
 Temperatura;
 Toxicitatea;
 Debit;
 Viscozitate;
 Pierderile de presiune.
Calculul constructiv
Schimbatoare de caldura teava in teava:

S = ntr ⋅ π ⋅ d med ⋅ ltr [m ]


2
ntr = 1

S
ltr = [ m]
π ⋅ d m ed ⋅ ntr

ntr = ntr + 1 ltr


< 30
NU D

DA

ltr , ntr , d i , d e
Calculul constructiv
Schimbatoare de caldura cu tevi si manta:

S = ntr ⋅ nt1 ⋅ π ⋅ d med ⋅ ltr [m ]2

Dispoziţia ţevilor pe placa tubulară:

Aşezare în triunghi Aşezare în coridor Aşezare în şah


sau în pătrate
D’
k
D
90º
60º 90º D = D '+ d e + 2 ⋅ k
s
k ≥ 15 mm
s s
C1 ⋅ ntot 2
D' = ⋅s
0,78
s = (1,25 ÷ 1,5) ⋅ d e C1 =
0,78 pentru aşezarea în triunghi
C1 =
1 pentru aşezarea în pătrate sau şah
Calculul constructiv
Schimbatoare de caldura cu tevi si manta:

S , di , d e , 1
w1 , w2 , m 1 , m 2 C1 ⋅ ntot 2
D' = ⋅s
4 ⋅ m 1 0,78
nt1 =
π ⋅ d i2 ⋅ ρ1 ⋅ w1 D = D '+d e + 2 ⋅ k

ntr = 1
NU ltr
< 15
ntot = ntr ⋅ nt1 ntr = ntr + 1 D

d + de DA
d med = i Rezultate
2

S
ltr =
π ⋅ d med ⋅ ntot

s = (1,25 ÷1,5) ⋅ d e

1
Calculul hidraulic
• Pierderile de presiune totale: • Pierderile de presiune locale:
N  w2 N 
∆ptot = ∆plin + ∆ploc + ∆pacc + ∆p g  m 2  ∆ploc =ζ ⋅ ⋅ρ
2  m 2 

• Pierderile de presiune lineare: • Pierderile de presiune prin accelerare:


l w2 N  N 
∆plin = f⋅ ⋅ ⋅ρ ∆pacc = ρ1 ⋅ w12 − ρ 2 ⋅ w22  m 2 
d 2  m 2 
• Pierderile de presiune geodezice
64
o Regim laminar ( Re <2320 ) : f = (Stokes) (hidrostatice):
Re
 10 560 k N 
o Regim turbulent  Re > 2320; Re1 = ; Re 2 = ; ε=  ∆ p g = ρ ⋅ g ⋅ h  m 2 
 ε ε d
- Pereţi netezi hidraulic ( Re < Re1; f = f(Re ))
:
f = 0,3164 ⋅Re − 0, 25
(Blasius, 4000 < Re < 105)
- Pereţi semirugoşi hidraulic ( Re1 < Re <Re 2 ; f =f( ε
Re, ) ):

ε
0, 25
68 
f = 0,11 ⋅ + (Altşul)
Re 
- Pereţi rugoşi hidraulic (Re > f ()
Re 2 ; f = )ε
:
f = ε
0,11 ⋅0, 25 (Sifrinson)
Calculul izolatiei termice
S , d i , d e , α1 , α 2 ,
1
δ sp , λ p , λiz , λsp Rl 5 =
π ⋅ ( d e + 2 ⋅ δ iz + 2 ⋅ δ sp ) ⋅α 2

q l = impus 5
Rl = ∑ Rli
δiz = ales i =1

1 t1 − t2
Rl1 = qlc = ql
π ⋅ d i ⋅ α1 Rl
δiz = δiz ±1 mm
1 d di
Rl 2 = ⋅ ln e NU ql − qlc de
2 ⋅π ⋅ λp di ⋅100 < 1
ql diz
1 d + 2 ⋅ δ iz dsp
Rl 3 = ⋅ ln e t1 λ
2 ⋅ π ⋅ λiz
DA λ s
de α i
p
Rezultate tp1 tp2 z
1
1 d e + 2 ⋅ δ iz + 2 ⋅ δ sp
Rl 4 = ⋅ ln λ tp3 tp4
2 ⋅ π ⋅ λsp d e + 2 ⋅ δ iz α
p
t22