MORBIDITATEA

GENERALITATI
Definitie: fenomenul aparitiei si persistentei imbolnavirilor la
nivelul populatiei, masurat in special prin incidenta si
prevalenta.
Scop: cunoasterea frecventa bolii in populatie si tendintele
evolutive ale acesteia
Co-morbiditate - orice combinare a doua sau mai multe
boli/deficiente, aparute la acelasi individ
Utilizare:
controlul bolilor n populatie;
analiza factorilor socio-economici n corelatie cu starea de
sanatate a populatiei;
estimarea importantei economice a bolii;
studiul etiologiei si a tabloului clinic al bolii;
pentru comparari la nivel national si international privind
propagarea bolii n populatie.

TIPURI DE MORBIDITATE
Morbiditatea

reala - toate cazurile de mbolnvire existente n

colectivitate; este mai mare dect morbiditatea diagnosticata,
poate fi doar estimata. n morbiditatea reala este inclusa
morbiditatea diagnosticabila, diagnosticata si cea resimita;
tendina este de a cunoate ct mai exact ponderea acestui tip de
morbiditate.
Morbiditatea diagnosticabila cuprinde cazurile de boala
existente n colectivitate, dar tehnicile cunoscute nu permit
stabilirea diagnosticului
Morbiditatea diagnosticata se refer la toate cazurile ce pot
fi diagnosticate prin diferite tehnici existente n perioada de
referinta.
Morbiditatea resimtita cuprinde cele trei tipuri de
morbiditate amintite (reala, diagnosticabila si diagnosticata),
fiind reprezentata de mbolnavirile pe care le percepe populatia.

SURSE DE INFORMATII PENTRU

STUDIUL MORBIDITATII
documentatia

medicala (foi de
observatie, registru de consultatii)
registru de boala (cancer, BCV,
malformatii congenitale)
date obtinute prin screening
date furnizate de diferite tipuri de
chestionare
fisele de declarare a bolilor
transmisibile.

INDICATORI DE MASURARE AI
MORBIDITATII
rata

de incidenta
rata de prevalenta
morbiditatea spitalizata
morbiditatea individuala
morbiditatea prin incapacitate de
activitate

INCIDENTA
Frecventa

cazurilor noi (cazul de boala diagnosticat pentru

prima data de o unitate sanitara) aparute intr-o populatie
data intr-o perioada de timp
Valabila pentru boli acute
Rata de incidenta include notiunea de timp (zile, luni, ani).
Depinde de accesibilitate, adresabilitate, competenta
medicului, dotarea tehnica
Unitatea de observatie cazul nou de mbolnavire (de
boala), definit ca fiind cazul diagnosticat pentru prima
oara de reteaua sanitara, indiferent de data mbolnavirilor
sau aparitiei primelor semne clinice sau de laborator; se
codifica doar cazurile noi de mbolnvire, dupa lista de
baza OMS cu 566 cazuri si 999 boli.

INDICATORI DE MASURARE AI
INCIDENTEI
Incidenta generala (globala - numarul cazurilor noi de mbolnavire
dintr-o anumita perioada de timp) = Nr. cazuri noi de boala/ P la mijlocul
perioadei de timp x 1.000 (100.000)
2. Ponderea (structura) cazurilor noi de mbolnavire printr-o cauza = Nr.
cazuri noi anumita cauza/ Nr. cazuri noi de toate cauzele x 100
3. Incidenta specifica poate fi calculata pe:
.sexe
.medii de resedinta
.grupe de vrsta
.cauze de boala (grupe de boli) - Incidenta specifica pentru o anumita
boala = Nr. cazuri noi anumita boala/ P la mijlocul perioadei de timp x
100.000
4. Densitatea incidentei (viteza de propagare a bolii in populatie) = Nr.
cazuri noi de boala in perioada studiata/ Nr. persoane-ani expunere
(observare) x 1.000 (100.000)
5. Incidenta cumulativa = Nr. cazuri noi de imbolnavire in perioada
studiata/ Nr. persoane fara boala din populatia la risc la inceputul
studiului x 1.000
1.

PREVALENTA
Frecventa

cazurilor de boala existente (cazuri noi si vechi dintro populatie) din populatia examinata = Nr. cazuri noi + vechi/
Nr. persoane examinate x 100
Populatia definita la un moment dat - prevalenta de moment
Populatia definita ntr-o anumita perioada de timp - prevalenta
de perioada
Unitatea de observatie este cazul nou si vechi de mbolnavire
(adica cel existent) si nu bolnavul.
Prevalenta specifica poate fi calculata pe:
o sexe
o medii de resedinta
o grupe de vrsta
o cauze de boala (grupe de boli) - Prevalenta specifica pentru o
anumita boala = Nr. cazuri noi + vechi anumita boala/ Nr.
persoane examinate x 100.000

VARIATIILE PREVALENTEI
Prevalenta creste prin:
imigrarea bolnavilor
aparitia n teritoriu a noi cazuri de
boala
numar mic de vindecari
durata mare a bolii
plecarea persoanelor sanatoase
mortalitate si letalitate scazuta.

ECHILIBRUL EPIDEMIOLOGIC
NTRE INCIDENTA SI PREVALENTA
Atunci cnd incidenta si durata bolii
sunt relativ stabile n timp, se
stabileste urmatoarea relatie:
Prevalenta = Incidenta x Durata medie
a bolii

MORBIDITATEA SPITALIZATA
Alta

metoda de masurare a bolii ntr-o populatie si se refera la

persoanele internate.
Morbiditatea spitalizata nu este sugestiva pentru morbiditatea din
teritoriul arondat spitalului (dup J. Berkson) pentru ca internarile
depind de:
o dotarea spitalului
o numarul de paturi
o dorinta bolnavului de a se interna
o pregatirea si comportamentul personalului medical
o n spital se interneaza si bolnavii din alte teritorii
o n spital ajung cel mai frecvent, formele grave de boala
o exista o frecventa mai mare a internarilor la persoanele de sex
feminin.
Utilizarea numai a morbiditatii spitalizate pentru caracterizarea
unei populatii conduce la rezultate eronate, cunoscute sub numele
de paralogismul lui Berkson.

MORBIDITATEA INDIVIDUALA (PE

CONTINGENTE)
Unitatea

de observatie este
persoana bolnava care poate
prezenta una sau mai multe boli.
Pentru morbiditatea individuala,
datele se obtin prin anchete
medicale.

CONSECINTELE
MORBIDITATII
Deficienta:

devierea de la normalitate prin orice

pierdere sau anormalitate a structurii sau functiei
anatomice, fiziologice si psihologice
Incapacitatea: orice restrictie sau lipsa posibilitatii de a
desfasura o activitate ntr-o maniera considerata ca fiind
normala pentru un individ. Incapacitatea reprezinta o
deviere de la normele performantei obisnuite a individului,
caracterizata prin deficiente ale comportamentului sau
activitatilor considerate ca fiind socialmente
corespunzatoare
Handicap: inegalitate socio-profesionala a unei
persoane, care limiteaza ndeplinirea rolului acestuia n
societate (n functie de vrsta, sex, categorie socioprofesionala, nivel de educatie).