TUMORILE MALIGNE

EPITELIALE SECRETORII:
adenocarcinom (AK)
TUMORILE MALIGNE EPITELIALE
SECRETORII: adenocarcinom
(AK)
 T. B. ALE TES. CONJUNCTIV
• Histiocitom fibros = tb
• Fibromul = tb • M = γ in derm, dar si in tes
ubicv: profund. Recidiv
• M: nodular, bine daca=excizate inadecvat
delim, incaps., alb • µ: la MO si ME, din cel tip
- roscat, sidefiu histiocite (mononucleate
sticlos cu ∅= n-mm spumoase )si fibroblasti in
⇒l0 - 15cm; la sect vartej (storiform).
Histiocitomul fibros este
= vartej/ fascic, impartit histologic in:
consist variabil • - xantom fibros: γ cel
• µ: fibrocite, fibre spumoase in travee sau
conj= tes conj dens benzi;
≠ f moale=tes conj • - tum cu celule gigante a tecii
imatur cu dispozitie tendoan= multe cel gigante,
laxa + tesut gras. caracteristic la mana si
degete;
• Dg dif cu • - hemangiom sclerozant -
pseudotum
T. B. ALE TES.
CONJUNCTIV
 Pseudotumori - procese reparative sau reactive
(fibromatoze)
• Xantogranulomul. µ=din lipide si multe histocite M = in retroperitoneu
(↑↑) dar si in rinichi. pulmon, mediastin sau mezenter: Dg dif: sarcom;
malakoplakia = xantogranulom ca raspuns la infectii; pot fi inconjurate de
saruri de Ca, corpi Michaelis - Gutmann. Dg dif: necroza grasa.
• Mixomul =tb/masa gelatinoasa, albicioasa, lucioasa ce afecteaza
mandibula, reg intramusc a coapsei si umarului: cresc ↑↑ ( mai mari de 10
cm ) si pot mima sarcoame. µ subst"mucin-like" cu cel imprastiate,
alungite; 25% dintre bolnavi au in antecedente un traumatism.
• Fasciita nodulara (pseudosarcomatoasa) M= partea sup a corpului /
antebrat si trunchi; rar pe extrem inf. la orice varsta, la adultii tineri,
ambele sexe; nodul subcutanat (rar mai profund ); rar > 3 cm, de obicei in
tensiune, descoperit recent (1 sapt - 2 luni). Aprox 30-50% din bolnavi isi
amintesc de un traumatism. µ densa celularitate cu mitoze  confuzii cu
sarecoamele Dg. dif = sarcoame; miozita proliferativa si osifianta (pe
zonare, componenta inflamatorie).
• Miozita proliferativa = proces de fasciita-like in m scheletic obisnuit la
bn > 50 de ani. Degen si regen cel m striat = configuratii bizare 
confuzii cu rabdomiosarcomul Miozita osificanta  trauma directa pe m
striati cu aparitia de os, cartilaj sau ambele intedigitand cu fibrele musc la
periferie = raspuns reparator exagerat, in organizarea unui hematom care
s-a dezvoltat in muschi; bn >30 ani si calcif apare intre 4 si 6 saptamani.
• µ: model de crestere = zonal: ariile bogat celulare, nonosificate tind sa fie
plasate central in timp ce osificarca = grd de maturit=la periferie. γ sunt
ariile de hemorag.
Pseudotumori - procese reparative sau
reactive (fibromatoze)
 Pseudotumori - procese reparative sau reactive
(fibromatoze) / leziuni local agresive
• grup de neopl neincaps=invadeaza tes. extensia lez > excizie
inadecvata. Tendinte la recidiva locala. Tum nu Mz, dar moartea
= invazie str vitale.
• Tumora desmoida (fibromatoza): apare din fascia profunda, la
niv umar, pelvis, gat sau peretele abdominal ant. M: tum = cu o
cicatrice alba. Interesant ca lez din per abdom apar mai ales la
femei tinere; contin receptori pt estr  terapia cu tamoxifen.
• Contractura Dupuytren (in palma si planta) = fibromatoza 
deformari nodulare, locale, de obicei la cei cu ciroza hepatica
postetanolica.
• Boala Peyronie (afecteaza penisul) tes colagenic este
predominant si fibrocitele (~ cu o cicatrice prolif), infiltreaza m si
tes moale depasind limitele M; excizia  obisnuit recurente.
• Dermatofibrosarcomul protuberans = localiz pe piele si
subcutanat.
• M: tum=protuberanta, creste lent in derm si poate deveni destul
de mare. Initial se prezinta ca o placa indurata din care apar noduli
multipli, rosii sau albastrii.
• µ = fibroblasti atipici de grade diterite si mitozele aranjati
neregulat la periferie si centru storiform, patrund in grasimea
subcutanata, uneori fascia si m subiacenti. Epidermul poate fi
atrofic, ulcerat, fara acantoza.
 T.M. MEZENCHIMALE (SARCOAMELE)
• Def =tm solid ped si 5% din tm adulti; lez invad tes si au capacit
de Mz.
• M: solitare, localiz profund,> Localiz = extremit si
retroperit;~carne de peste
• Criterii de malignitate: locul de origine, varsta bolnavilor, locul
de origine a tumorii si histologia = fact predictivi. Criterii pt tm
variaza: de exp t.uterine de mn = sarcoame: rata mitotica este de
10/10 campuri mari (x400)µscopice.
• Evaluarea sarcoamelor
• Grading: gradul de diferentiere , rata mitotica si, de necroza-
hemoragie. Tm de grd ▼ (bine diferentiate, cresc lent),au o
evolutie mai buna decat tm grad ▲ (inalt mitotice).
Rabdomiosarcoamele, angiosarcomul , sarcomul sinovial =
considerate de gradul III
• Staging: 4 stadii legate de grading (stadiul I, II si III) si Mz (stadiul
IV).
• Talia: de regula, tumorile mici (sub 5 cm) sunt mai favorabile.
• Sarcoamele, tipic, Mz omogen, cel mai γ in plaman si ficat
• Progn: subtip µ, profunzime, talie si grading. T.superf si mici
=progn bun.
• Rata de suprav=▲: suprav peste 5 ani, se apropie de 70% dat
terapiei.
 Fibrosarcom / Histocitom fibros
• = cel mai γ sarcom al adultului, mai γ
malign (HFM)
la barbati la orice varsta.
• apare la copii si este • M: pe extremit (coapsa), cap, gat,
neobisnuit la adulti. retroperitoneal de obicei mare (10
Are o celularitate cm). Pe supraf de sectiune= alb-brun-
inalta, celulele inchis. Necr si hemorag = obisnuite.
tumorale sunt • µ: amestec de “fibroblasti” (aranjati in
fuziforme; uniforme model stonform sau in spite de roata)
fara pleomorfism, dar si histocite; γ miofibroblasti. Cel
cu o moderata spre maligne = pleomorfe, nuclei
inalta rata mitotica; hipercromi, mitoze anormale si cel
este capabil de gigante bizare; este, cel mai polimorf
metastaze sarcom.
hematogene;
• Dg.dif Arii ~ pot fi ocazional in alte
• Dg dif: histocitomul sarcoame (condrosarcomul
fibros malign prin dediferentiat are o suprafata de
absenta secretie translucida cu arii mai putin
pleomorfismului; de cartilaginoase, dar tumorale) Tumora
fibromatoze prin isi pierde diferentierea in procese de
celularitatea bogata progresie tumorala. Acest fenomen
si rata mitozelor. poate insemna ca HFM este un tip de
patologie finala comuna in histologia
sarcoamelor.
Fibrosarcom / Histocitom fibros
malign (HFM)
 TUMORILE TESUTULUI ADIPOS / TB
• Lipomul = este cea mai obisnuita tum de parti moi, ~ cu tes
adipos, incaps cu mici invaginatii in tes vecin; lipseste lobulatia
normala.
• γ pe extremit, spate, poate fi mic sau poate avea talii
considerabile; degenerarea in liposarcom nu este clar
documentata.

• Lipoblastomul = lobulat, incapsulat, apare exclusiv la sugari si

copii; are o evolutie benigna cu o scazuta rata a recidivelor dupa
excizia chirurgicala.

• Hibernomul= rar; ~ grasimea bruna a anim care hiberneaza;

apare din grasimea multivacuolata, de la spate, sold sau de la gat
la adulti / la copii.

• Tumora invaziva local:

• Liposarcomul bine diferentiat = agresiv local. µ: ~ cu un lipom cu
celule atipice imprastiate. Excizia tumorii de pe
extremitati=curativa, dar extirparea chirurgicala completa a
tumorilor retro-peritoneale nu se poate realiza:▲ gradat local si.
TUMORILE TESUTULUI ADIPOS /
TB
 TUMORILE TESUTULUI ADIPOS / TM
• Liposarcomul
• =sarcom γ la adulti; tum=mare, bombata, cel γ la coapsa sau
retroperitoneal.
• µ: mixoid=cel mai obisnuit sau nemixoid: cu cel rotunde si tipul
pleomorfic.

• Liposarcl mixoid = prolif lipoblasti, vasc proeminenta cu aranjam

plexiform al capilarelor, tip intestin de pui si matrice bogata in
MPZ; de obicei hipocel;
• Progn: bn cu tm nemixoide (grad mai mare de agresiv) = au Mz
mai γ decat cei cu liposarcoam mixoid (grad scazut).
• Trat in functie de tipul histologic si extinderea tumorii.
Liposarcomul mixoid infiltreaza local, desi M = incapsulata 
excizia chir = larga este tratamentul de ales (daca se-face o
simpla excizie, sansele de recurenta sunt inalte). Amputatia unei
extremitati se poate face cand excizia locala nu se poate realiza
sau leziunea recidiveaza.
• Irad = folosita ca terap adjuvanta: se fac iradieri postop pt a ▼
recurenta loc.
TUMORILE TESUTULUI ADIPOS /
TM
 TUMORILE MUSCULARE /
Benigne
• Leiomiomul = tb a mn si apare oriunde in partile moi cu muschi neted
sau in peretii vaselor.
• Leiomiomul uterin (cunoscut ca "fibrom") = la autopsie cu o γ = 30-60%;
multipla, de 2-3 mm zeci de cm, bine incapsulat, subseros, intramiom,
submuc; in vaitejuri. Clinic= asimpt, durere, menometroragii Tum=
hormonodep:▲repede in t sarcinii sau in t utilizi de contraceptice
• Leiomiomul gastric: cea mai γ t mezenchim; mult mai γ = tum
stromala benigna, la ME si IHC: histogenetic s-au identif fibrocite,
fibrohistocite, de teaca nervoasa periferica, musculare, lipidice; apar la
orice varsta dar tipic intre 30-70 ani; tum = identif incidental; peste 3 cm,
pot da sangerari durere sau alte simptome. Talia = intre 1-20 cm (peste 6
cm in diametru este leiomioarcom); de obicei intramurala; uneori este
atasata la mm prin pedicul care proiecteaza spre oment.
• In piele, leiomiomul=identif dupa excluderea altor origini a unor noduli
durerosi.
• µ: benzi de celule eozinof, alungite, cu citopl fibrilara asemeni mn.
Mitozele = rare.

• Rabdomiomul tb f rara, care imita musc striata scheletica; apare in limba

sau venticuli, la sugari si copii (reprezinta 40% din toate tumorile de la
aceasta varsta = hamartoame fetale derivate din mioblasti cardici
embrionari; 1/3 din bolnavi au si scleroza tuberoasa: tumora este de obicei
TUMORILE MUSCULARE /
Benigne
 TUMORILE MUSCULARE /
Maligne
• Leiomiosarcoamele gastrice (1% din malignitati)
pun probleme dificile in diferentierea in
leiomiosarcoame: simpt=~, histogenetic = tum strom
g ma
• µ = rata mitozelor, peste 2/10 cp µ scopice cu ob
mare) si talia >6 cm = cele mai bune elem pt dg
malign. Mz hematogena in ficat si pulmon,=γ.
Rezectia chirurgicala completa este de electie.
• Leiomiosarcomul subcutanat sau al extremit=orig:
per musc al v mari.
• M: talie variabilamoale, carnos, alb pe suprafata de
sectiune.
• µ: din cel musc netede alungite, roz cu citoplfibrilara;
modelul de crestere, specific: benzi si fascicule
alternante de celule intersectandu-se chiar in unghi
drept pe suprafata de secretie; prezenta de mitoze
este: 3 pe 50 de cp cu ob maremai multe pe un
TUMORILE MUSCULARE /
Maligne
 TUMORILE MUSCULARE /
• Maligne
Rabdomiosarcomul recapit miogeneza embrion cu model dezorg; exista
forme adulte si juvenile. Clinic: mase nedureroase, ▲ f.repede. Alte
acuze=legate de localiz tum.
• A. ~ juvenil: 1. ~ embrionar : la copii< 6 ani; fibre musc ~ embrion de
7-10 sapt.M: tum localiz la cap (in orbita, nazofaringe, ureche medie);
retroperit sau pe tractul urogenital.µ : plaje de cel rotunde, mici cu nuclei
ovali uniformi. Unele cel au citopl eozimorfa, ▼IHC +la desmina.Dg dif:
alte tum cu cel mici ale copil: limfoame, leucemii, sarcom Ewing si
neuroblast.
• 2. ~ botrioid: embrionar in tract genitourinar, biliar, resp sup la copii f mici;
"botrioid“= "strugure-like" il ia tum din vecinatate mucoasa: tum =
polipoida, moale, gelatinoasa. µ :mucoasa = pastrata; zona densa de
rabdomioblasti nedif = vazuta in str dermic reticulat. La perif
tum=mixoida, putin celulara cu mitoze γ.
• 3. ~ alveolar: cel musc fetale de stadiu tardiv fata de ~ embrionar :
apare la 10-25 de ani, la niv extremit preferand aria flexorilor de pe
antebrat si mana pana la eminenta hipotenara. µ cel nedif (rabdo
mioblasti) = asezati neregulat, in insule, separate prin septuri fibroase
dense, din care 1 singur str de cel tum = asezate ferm  aspect alveolar
sau pseudogl; rare cel gigante
• B.~ adult: rar; apare intre 40-70 de ani; µ : ~ polimorf (exclusiv la adulti)
mai ales la extremit (70%) in special pe coapsa. M: profund in m striati
forme variate, talie variabila, consistenta este moale, carnoasa, culoarea
rosu-maroniu.µ : variaza in aspect si dif, dar toate = rabdomiobl> cu
citopl abundenta, eozimorfa cu miofibrile. Progn: gradul III, chimioterapia
= impact major; prognosticul=+ in tm periorbitala sau paratesticulara si –
Rabdomiosarcom alveolar
 Tumori vasculare benigne
• Hemangiom:din
canale sg nou
formate, la sugari,
γ dispar spontan.
• µ 2 tipuri: capilar si
cavernos, in fct de
talia can vasc din
tum. Capilarele
mici si mari
(cavernoase)=
limitate de cel
endot turtite.
Sangerarea da
probl clinic.
• ~ care ▲ rapid in
dimens (la nou
nascuti) pot da
trombocitoperii
(sindrom Kasabach-
 Tumori vasculare
maligne
• Hemangiosarcom=tm rara din cel endot; apar tipic
in piele la varstnici, in san si rar in tes moale.
• ~ cutanat apare la fata si scalp, mai frecvent la ♀
varstnice; initial, tum= albastru-rosu lucioasa / o
placa purpurie / multinodul chistica-spongioasa.
• M, tum=hemorag, necrot albastrui-rosie; talii mari si
Mz in ficat si pulmon.
• µ = bine dif  forme anapl=solide fara a forma vase
notabile. Cutan=prolif de can vasc anastomozate care
diseca fibrele de colagen din derm. Cel= nuclei
Hcrom, in tufe care proemina in lumen; infiltr limfoide
parcelere +
• Progn: rezervat; moartea apare in doi ani, prin
exanghinare; chemoter nu are efect. Rezect chir
completa = de ales. Iradierea si chemoterapia singure
sau in combinatie sunt terapie adjuvanta. Recurentele
sunt obisnuite si metastazele apar la 40% din bolnavi.
Tumori vasculare
maligne
 Sarcomul Kaposi
• Apare in 4 forme clinice specifice, legate de deficit
imun; tm=multicentrica, simetrica si rar ▼ spontan.
• Kaposi clasic: rar, bn varstnici, din bazin medit si
evrei est-europ necas; M=noduli mici albastr/placi, bilat
pe deg Mz viscer=silentios clinic,la autops in 10% din
caz asoc cu limfoame si leucemii
Progn=f bun cu suprav: 8-13ani la un nivel scazut de
chemoterapie.
• Kaposi african: endemic in Africa: afecteaza ambele
sexe egal, la tineri; formele: varietatea
limfodenopatica si varietatea fungiforma (tumori mari).
• Kaposi la imunosupresati: rar la bn cu terapie
imunosupres pt transplanutul renal sau in b inflam ale
tub dig; trat=oprit, tum ▼
• Kaposi asociat la AIDS epidem la bn cu AIDS, mai ales
homos Tumora nu apare in urma actiunii directe
retrovirusului ADN
• µ, toate formele similare: celule fuziforme, relativ
Sarcomul Kaposi