4.

PRINCIPII ŞI RAŢIONAMENTE
NECESARE PRACTICII NURSING
4.1. Aspecte generale
4.2. Aspecte privind culegerea de date
4.3. Principii legate de dietă
4.4. Aspecte privind tensiunea arterială
4.5. Aspecte privind perfuzia tisulară
4.6. Aspecte privind hipotensiunea arterială
4.7. Intervenţii nursing
 1. Aspecte generale

 Toate celulele organismului necesită oxigen.

Oxigenarea celulară depinde de funcţiile
inimii, plămânilor, sistemului circulator şi de
prezenţa adecvată a oxigenului în aerul
atmosferic.
 Debitul cardiac reprezintă produsul dintre
frecvenţa cardiacă şi volumul sistolic.
 Volumul sistolic reprezintă cantitatea de
sânge expulzată de ventricul la fiecare sistolă.
 Debitul cardiac este influenţat de frecvenţa cardiacă,
umplerea ventriculară, contractilitatea fibrelor
miocardice şi de rezistenţa periferică.
 Scăderea debitului cardiac afectează întregul
organism. Scăderea debitului cardiac determină,
compensator, vasoconstricţie selectivă (pentru
asigurarea oxigenului creierului şi inimii în
detrimentul organelor abdominale şi zonelor
periferice). Rezultatul şuntării sângelui spre organele
vitale este scăderea debitului urinar şi tegumente
reci.
 Inima reacţionează prin creşterea frecvenţei
(tahicardie), la fel şi sistemul respirator (tahipnee),
încercându-se astfel creşterea oxigenului din
circulaţie.
 Dacă debitul cardiac continuă să scadă, anoxia
cerebrală va produce pierderea cunoştinţei, apoi
comă, iar ischemia cardiacă va determina aritmii şi
angină pectorală.
 Hipoxia tisulară prelungită determină producerea de
acizi metabolici, rezultaţi din metabolismul anaerob,
care dacă nu este corectat este urmat de moarte.
2. Aspecte privind culegerea de date

La un bolnav cu o afecţiune cardiovasculară, interviul

trebuie să precizeze:
• antecedentele heredocolaterale: existenţa unor boli cu
răsunet cardiovascular la descendenţi - hipertensiune
arterială esenţială sau secundară, diabet zaharat,
accidente coronariene sau cerebrale, ateroscleroză,
arterite
• antecedentele personale patologice:
– reumatism articular acut,
– infecţii de focar - angine, sinuzite,
– diabet zaharat,
– bronşite cronice, astm, emfizem, pneumoconioze
– cauze frecvente de cord pulmonar cronic
– afecţiuni renale
• simptomele afecţiunii:
– DURERE PRECORDIALĂ
• localizare
• intensitate
• caracter
• iradiere
• durată
• factori declanşatori
• factori de ameliorare
• simptome de însoţire
– PALPITAŢII
• când apar ?
• la efort ?
• după abuz de alcool, cafea, tutun ?
• după medicamente ?
• în condiţii de stres ?
 – DISPNEE
• tipul dispneei: respiratorie sau expiratorie
• apare în repaus, la efort sau în condiţii de stres?
• ce poziţie o ameliorează ?
• când apare ziua sau noaptea ?
– CIANOZA
• localizare
• intensitate
– PALOARE
 – TURGESCENŢA VENELOR JUGULARE
– OBOSEALĂ LA MERS
– TUSE
• când a apărut ?
• cât de frecventă este ?
• este sau nu urmată de expectoraţie ?
• apare în anumite poziţii ?
• accesele survin ziua sau noaptea ?
– EDEMUL MEMBRELOR INFERIOARE
– DUREREA CU SEDIUL ÎN GAMBĂ
• este continuă sau intermitentă ?
• apare la efort ?
• este calmată de repaus ?
• este însoţită de impotenţă funcţională ?
• condiţii de viaţă şi de muncă
• fumat
– de când ?
– ce fel de ţigări ?
– câte ţigări pe zi ?
– alţi membri ai familiei fumează ?
• alcool
– cât bea. ?
– ce tip de alcool ?
– zilnic sau ocazional ?
– de cât timp ?
• sedentarism
– efectuaţi o muncă sedentară ?
– mergeţi pe jos la serviciu ?
– practicaţi vreun sport ?
– staţi timp îndelungat în picioare ?
• mediu - lucraţi sau locuiţi în mediu poluat ? (praf,
pulberi, umezeală, frig, etc.)
• stres, anxietate
• alimentaţia.
 3. Principii legate de dietă

• În funcţie de simptomele şi semnele prezente dieta

poate fi hipocaiorică şi cu restricţie de grăsimi (în
obezitate), deodată şi cu restricţie de lichide (în
edeme).
• Se monitorizează natremia în cazul insuficienţei renale
şi dietei
hiposodate. Hipokalemia poate rezulta în cazul
utilizării diureticelor.
• Restricţia de sodiu poate fi:
– severă ( 250 mg/zi)
– strictă ( 500 mg/zi)
– moderată (1000 mg/zi)
– uşoară ( 2000-3000 mg/zi).
• Ingestia crescută de sodiu determină retenţia apei.
 4. Aspecte privind tensiunea arterială

• Tensiunea arterială depinde de doi factori:

– debitul cardiac
– diametrul vaselor sanguine.
• Tensiunea arterială este influenţată de sistemul nervos
simpatic şi
parasimpatic.
• Tensiunea arterială depinde de volumul sanguin
circulant (ex. deshidratarea este însoţită de
hipotensiune).
• Contracţia vaselor sanguine determină creşterea
tensiunii, arteriale, în timp ce dilataţia vaselor sanguine
determină scăderea tensiunii arteriale.
• Tensiunea arterială sistolică depinde de volumul
cardiac.
• Tensiunea arterială diastolică depinde de rezistenţa
vasculară.
5. Aspecte privind perfuzia tisulară

• Perfuzia tisulară depinde de volumul sanguin

din microcirculaţie.
• Oxigenarea celulară este dependentă de
următoarele procese:
– schimburile gazoase (oxigen-dioxid de carbon) la
nivelul plămânilor
– schimburile gazoase la nivelul membranei alveolo-
capilare
– capacitatea hematiilor de transport a oxigenului
– capacitatea inimii de a pompa sânge în circulaţie
– capacitatea vaselor sanguine de transport a
sângelui spre periferie.
 6. Aspecte privind hipotensiunea
arterială

• Hipotensiunea arterială este urmată de

alterarea perfuziei tisulare în toate
organele.
• Extremităţile sunt mai puţin vulnerabile
la hipotensiune decât inima, creierul,
plămânii şi rinichii.
• Scăderea perfuziei tisulare determină
hipoxie celulară, ischemie, tumefierea
celulară şi în final moartea celulelor.
 7. Intervenţii nursing

Intervenţii nursing în cazul edemelor

• Restricţie de sodiu din dietă, restricţie de lichide,

repaus şi tratament diuretic.
• Se urmăreşte balanţa hidrică şi diureza. Pacientul va fi
cântărit zilnic, cu acelaşi cântar, la aceeaşi oră (de
obicei înainte de micul dejun) şi purtând aceleaşi haine.
• Se urmăresc apariţia unor semne de deshidratare:
modificări ale tensiunii arteriale, debitului urinar şi
turgorului. Pacientul cu edeme necesită îngrijiri
speciale ale tegumentului pentru că există riscul de
escare. Escarele pot fi prevenite prin schimbarea
frecventă a poziţiei pacientului.
 Intervenţii nursing în cazul sincopei

• Sincopa apare ca urmare a scăderii bruşte a

debitului cardiac în caz de tulburări de ritm.
• Se asociază cu paloare, tegumente reci.
• Se pune pacientul în decubit dorsal şi se ridică
membrele inferioare. Asistenta medicală va
măsura tensiunea arterială şi pulsul, pentru a
face diagnosticul diferenţial cu stopul cardiac
(în sincopă pulsul şi respiraţia sunt prezente).
 Suportul familiei

• Bolile cardiace pot determina anxietate şi teama în

rândul membrilor familiei pacientului. Adesea ei se simt
izolaţi, lipsiţi de ajutor, speriaţi şi adesea se simt
vinovaţi de apariţia bolii.
• Familia pacientului necesită informaţii şi sprijin.
• Familia va fi ajutată să-şi exprime sentimentele.
• Familia poate furniza informaţii despre obiceiurile
pacientului.
• Familia va fi implicată în procesul de îngrijire, de
educaţie şi recuperare.
 Recuperarea pacientului

• Pacienţii care au suferit un infarct miocardic sau

o intervenţie chirurgicală sunt incluşi într-un
program de recuperare.
• Recuperarea trebuie începută cât mai curând
posibil, din faza acută.
• Prima etapă a acestui proces începe cu
evaluarea nevoilor pacientului, stării fizice şi
psihice, nivelului de cunoştinţe.
• Trebuie identificate deficienţele pacientului
pentru a se lua măsurile corespunzătoare.
Pacientul şi familia trebuie informaţi despre:
• perioada spitalizării
• manifestările clinice ale bolii
• tratamentul medicamentos (doze, nume, efecte
adverse)
• factorii de risc cardiovasculari
• nivelul activităţii pe care îl poate desfăşura
• tratamentul de urgenţă
• activitatea sexuală
• modul de determinare a pulsului.
 5. BOLI ALE SISTEMULUI
CARDIOVASCULAR
5.1. Bolile arterelor
5.2. Bolile venelor
5.3. Boli cardiace congenitale
5.4. Valvulopatii
5.5. Endocardita
5.6. Pericardita
5.7. Miocardita
5.8. Cardiomiopatiile
5.9. Bolile coronariene
5.10. Tulburări de ritm şi de conducere
5.11. Hipertensiunea arterială
5.12. Hipotensiunea arterială
5.13. Hipertensiunea pulmonară
5.14. Insuficienţa cardiacă
5.15. Stopul cardio-respirator
5.1. Bolile arterelor
 5.1. Bolile arterelor

• Arterele sunt afectate de arterioscleroză,

ateroscleroză, tromboză şi embolism.
• Trombozele apar mai rar în artere
deoarece circulaţia arterială este mai
rapidă decât cea venoasă.
5.1.1. Ischemia acută periferică
• Ischemia acută periferică este cauzată de
suprimarea bruscă a circulaţiei printr-o arteră
principală, cu apariţia modificărilor ischemice la
nivelul ţesuturilor irigate de artera obstruată.
• Tratamentul trebuie instituit rapid în primele 6-
8 ore, după această perioadă amputaţia
membrului este obligatorie datorită apariţiei
necrozei.
 Etiopatogeneză

Ischemia acută periferică este determinată de:

– embolie
– tromboză
– traumatism.
 Tablou clinic

Manifestările clinice ale ischemiei acute

periferice constau în:
• durere
• paloare
• parestezia, sensibilitatea tactilă se pierde în
prima oră de evoluţie
• absenţa pulsului distal de locul obstrucţiei
• impotenţă funcţională
• răcirea tegumentelor.
 Importanţa stabilirii diagnosticului
diferenţial

• Este necesar ca asistenta medicală să cunoască

simptomele şi semnele ischemiei acute şi să
supravegheze atent pacienţii care au riscul
dezvoltării ischemiei acute (pacienţi cu aparat
gipsat, în timpul cateterizării cardiace sau
arieriografiei).
• Orice modificare trebuie raportată prompt şi se
va interveni rapid pentru salvarea membrului
afectat.
 Examinări paraclinice

1) Ultrasonografia Doppler
• metodă neinvazivă, pune în evidenţă sediul
obstacolului
• pacientul nu necesită o pregătire specială
• în ischemia acută stabileşte prezenţa/absenţa fluxului
sanguin şi diferenţiază ocluzia venoasă de cea
arterială.
2) Arteriografia - localizează sediul ocluziei, dă date
despre circulaţia colaterală şi axul arterial principal şi
tendinţa de extindere a trombozei.
3) Alte examinări: pletismografie, tomografie
computerizată, tomografie cu substanţă de contrast,
teste de coagulare (TQ, TH), număr de trombocite,
fibrinogen.
 Tratament

a) chirurgical
• embolectomie dacă ischemia acută este
produsă de un embol
• grefa în cazul ischemiei acute produse prin
traumatism
• by-pass în cazul ischemiei acute produse prin
tromb ocluziv
b) medicamentos - heparină, iar în continuare
anticoagulante orale 3 luni pentru prevenirea
complicaţiilor tromboembolice.
 Plan de îngrijire

PROBLEMA SCOP INTERVENŢII NURSING RAŢIONAMENT

Risc de hemoragie Depistarea - determinarea TA, pulsului - hemoragia poate fi

în timpul intervenţiei rapidă a - urmărirea aspectului depistată prin scăderea
şi tratamentului sângerârii tegumentului (tegumente reci, palide TA şi accelerarea
anticoagulant şi uscate) pulsului
- se urmăreşte locul puncţiei pentru - modificările de la
a observa dacă există sângerări sau nivelul tegumentului
s-a format un hematom poate indica prezenţa
- se urmăresc alte sângerări: şocului
epistaxis, hematurie

Risc de trom- Prevenirea - se urmăresc sensibilitatea şi - prin urmărirea culorii

boembolism tromboem- circulaţia în ambele membre şi temperaturii
postoperator bolismului tegumentului se poate
depista rapid o
reocluzie
Principiile tratamentului cu anticoagulante
orale

• anticoagulantele se administrează în doza prescrisă de

medic.
• utilizarea concomitentă cu anticoagulante a aspirinei,
vitaminelor, antibioticelor şi antiinflamatoareior se
face numai în acordul medicului.
• întreruperea tratamentului nu se face brusc deoarece
există riscul formării de trombi.
• efectuarea la intervale regulate de timp a testelor de
coagulare (TQ, TH).
• informarea medicului stomatolog asupra tratamentului
anticoagulant.
• pacientul să cunoască reacţiile adverse ale
tratamentului anticoagulant: hematurie, sângerare
care nu se opreşte, melenă, cefalee, vertij,
hematemeză, dureri epigastrice.
 5.1.2. Arteriopatia periferică

• Arteriopatia periferică sau arteriopatia

cronică obliterantă are ca substrat
etiopatogenic ateroscleroza cu factorii de risc
cunoscuţi: fumat, hiperlipoproteinemia şi mai
puţin diabet zaharat şi HTA.
• Este localizată mai frecvent la membrele
inferioare şi apare mai frecvent la bărbaţii
peste 50 ani.
 Tablou clinic
• tegumente reci, modificări de culoare ale tegumentului
(paloare,
lividitate, marmorare) datorită reducerii aportului
sanguin,
• reducerea sau absenţa pulsului distal de obstrucţie.
• durerile de repaus sunt mai accentuate noaptea,
diminua în poziţie declivă,
• claudicaţia intermitentă este simptomul caracteristic,
are caracter de crampă musculară, apare la efort, cel
mai frecvent cu localizare în molet, dispare la scurt timp
după oprirea efortului.
• tegumente uscate, lipsa pilozităţii la nivelul membrului
afectat, unghii friabile - datorită scăderii aportului de
oxigen şi substanţe nutritive la nivelul ţesuturilor.
• gangrena apare când aportul sanguin este insuficient
pentru menţinerea viabilităţii tegumentului.
 Examinări paraclinice

• Examenul Doppler - localizează obstrucţia,

evaluează importanţa circulaţiei colaterale.
• Angiografia cu substanţă de contrast - este
rezervată pacienţilor care vor beneficia de
intervenţie de revascularizare.
• Oscilometria evidenţiază o scădere a pulsaţiilor
arteriale.
 Tratament

• medicamentos: vasodilatatoare
• chirurgical:
– angioplastie percutană transluminală - dilatarea cu
balonaş urmăreşte distrugerea plăcii de aterom şi
creşterea lumenului vascular
– trombendarterectomia - dislocarea zonei stenozate
împreună cu peretele intern arterial
– by-pass cu autogrefă venoasă (vena safenă) sau
materiale sintetice - Dacron
– Simpatectomia.
Plan de îngrijire a unui pacient cu
arteriopatie periferică
PROBLEMA SCOP INTERVENŢII RAŢIONAMENT
Scăderea - ameliorarea - se explică pacientului - fumatul accelerează
aportului sanguin circulaţiei şi necesitatea evoluţia bolii
în extremităţi prevenirea de a renunţa la fumat - leziunile cutanate se
tulburărilor - se evită ortostatismul vindecă mai greu la
trofice prelungit în timpul pacienţii cu
mobilizării sau arteriopatie periferică
transportului pacientului - băile fierbinţi sau
- tăierea unghiilor se face reci nu sunt dureroase
cu atenţie pentru pacient, dar
- se urmăreşte aspectul pot duce la necroze
tegumentelor pentru
depistarea rapidă a
eventualelor modificări
- se evită băile cu apă rece
sau fierbinte
- se pudrează pielea cu
Teama de a se - mobilizarea - pacientul este încurajat - exerciţiile favorizează
mobiliza datorită să se facă în să se mobilizeze, iar în circulaţia sanguină şi
apariţiei durerii limitele cazul apariţiei durerii se dezvoltarea circulaţiei
posibilităţii indică repausul colaterale
- se efectuează exerciţii - pantofii strâmţi
active izometrice îngreunează circulaţia
- se administrează arterială şi venoasă
analgezicele prescrise de
medic
- evitarea purtării de
pantofi strâmţi
- se evită poziţia cu
picioarele ridicate şi picior
peste picior
Obezitate şi dietă - educarea - reducerea grăsimilor din - dieta joacă un rol
bogată în grăsimi pacientului dietă important în procesul
pentru o - aport hidric corespun- de atero scleroză
alimentaţie zător (1-2 l/zi) - lipsa aportului lichi-
raţională dian duce la deshidra­
tare cu creşterea vâs-
cozităţii sanguine şi
reducerea aportului
sanguin în extremităţi
 Recomandări la externare:

• pacientul să cunoască riscul continuării fumatului.

• pacientul să evite folosirea de săpun care usucă pielea.
• pacientul să evite purtarea de îmbrăcăminte şi
încălţăminte strâmtă.
• să evite băi foarte reci sau fierbinţi.
• să evite poziţia picior peste picior.
• alimentaţia să fie echilibrată în glucide, lipide, proteine.
• examinarea la intervale regulate de timp a
tegumentelor picioarelor pentru depistarea rapidă a
leziunilor.
• efectuarea de controale medicale periodice.
5.2. Bolile venelor
 Tromboza venoasă
Cauzele trombozei venoase:
• Leziunea peretelui venos - după administrarea i.v. de
substanţe iritante, traumatisme, intervenţii chirurgicale,
inflamaţii.
• Hipercoagulabilitatea sângelui.
– Deshidratarea şi policiternia pot duce la creşterea vâscozităţii
sanguine. De asemenea, întreruperea bruscă a tratamentului
anticoagulant, utilizarea de anticoncepţionale orale, infarctul
miocardic, naşterea pot duce la o creştere a coagulabilităţii
sanguine.
• Staza venoasă - în cazul imobilizării prelungite, paraliziei.
– Apare în 25 - 35% postoperator şi la 20 - 50% din pacienţi cu
infarct miocardic sau accident vascular cerebral.
– Tromboza venoasă este localizată mai frecvent la membrul
inferior.
 Tablou clinic

• În tromboza venoasă profundă apare edemul

care împiedică drenajul venos. Tegumentele
supraiacente sunt calde, roşii, iar venele
superficiale apar proeminente. Pacienţii pot
prezenta febră. În 50% din cazuri pacienţii
pot fi asimptomatici.
• Principala complicaţie este embolia
pulmonară, care poate fi fatală uneori.
 Examinări paraclinice

• Venografia - constă în injectarea unei

substanţe de contrast radioopace şi
efectuarea de radiografii succesive. Dă
relaţii asupra localizării şi extinderii
trombozei şi asupra circulaţiei
colaterale.
• Ecografia Doppler - permite localizarea
trombozelor în vena iliacă şi femurală.
 Tratament:

a) profilactic
• administrarea de doze mici de heparină la
pacienţi cu risc
• compresie externă (ciorapi elastici)
b) curativ
• heparinoterapie, continuată apoi cu terapie
anticoagulantă orală (8-12 săptămâni)
• în caz de tromboze extinse streptokinază
sau alţi agenţi trombolitic
 Plan de îngrijire a unui pacient cu tromboză venoasă profundă

PROBLEMA SCOP INTERVENŢII RAŢIONAMENT

1. Pacienţii cu risc de - prevenirea *pacientul va fi încurajat să se *o cauză a trombozei
dezvoltare a trombozei venoase mobilizeze precoce postoperator, venoase profunde este staza
trombozei venoase profunde prin să evite imobilizarea prelungită venoasă; mobilizarea precoce
profunde asigurarea unei *dacă imobilizarea este necesară o previne
întoarceri venoase efectuarea de exerciţii active şi *mişcările active şi pasive
normale pasive; se fac mişcări de flexie- prin contracţia musculară
extensie din articulaţia asigură, întoarcerea venoasă
tibiotarsiană (mişcări active) şi şi. previne staza
din articulaţia genunchiului - respiraţiile profunde cresc
(mişcări pasive) presiunea negativă
*nu se vor pune perne sub intratoracică favorizând
genunchi sau gambă, astfel întoarcerea venoasă
postoperator - adoptarea unor poziţii
*pacientul trebuie avertizat să nu necorespunzătoare împiedică
stea picior peste picior sau pe un întoarcerea venoasă. cu
scaun care comprimă spaţiul apariţia stazei
popliteu - ciorapii elastici comprimă
*utilizarea de ciorapi elastici venele superficiale şi cresc
*să se evite purtarea de ciorapi fluxul sanguin spre venele
elastici prea lungi sau prea scurţi profunde
*ciorapii se dau jos de două ori - în perioada în care ciorapii
pe zi pentru o scurtă perioadă de elastici sunt daţi jos, se
timp inspectează tegumentele
pentru
depistarea unor eventuale
leziuni
2. Pacient cu - prevenirea - repaus la pat 5-zile - repausul de 7 zile
tromboză extensiei - menţinerea unei poziţii este necesar pentru
venoasă trombozei şi cu picioarele ca inflamaţia şi
profundă emboliei deasupra planului simptomele asociate
pulmonare patului să se remită
- prevenirea complica- - poziţia cu picioarele
ţiilor repausului la pat: ridicate deasupra
infecţii respiratorii, patului favorizează
urinare şi constipaţiei întoarcerea venoasă
- administrarea analge- - reducerea durerii
zicelor prescrise de prin administrarea
medic analgezicelor asigură
- utilizarea ciorapilor confortul pacientului
elastici la indicaţia - deshidratarea creşte
medicului vâscozitatea sanguină
- pacientul este încurajat care duce la
să efectueze exerciţii formarea de trombi
active în pat pentru
prevenirea trombozei
venoase în celălalt
membru
- prevenirea deshidra-
tării prin consum crescut
de lichide
3.Urmărirea - recunoaşterea - verificarea dozei - în cazul apariţiei
pacienţilor cu reacţiilor administrate reacţiilor adverse se
tratament adverse ale - urmărirea apariţiei intervine prompt
anticoagulant tratamentului unor reacţii, adverse: prin administrarea
anticoagulant şi hematurie, melenă, de sulfat de
intervenţia epistaxis, hematemeză protamină
promptă
4. Îngrijirea - asigurarea - pacientul trebuie - purtarea de ciorapi
după tromboză unei întoarceri avertizat că mobilizarea elastici previne
venoasă venoase co- se face cu ciorapi staza
profundă respunzătoare elastici - ortostatismul
- pacientului i se va prelungit şi poziţia
explica că nu este şezândă favorizează
benefică poziţia şezândă staza venoasă
şi ortostatismuî prelun- - fumatul creşte
git agregarea trom-
- evitarea fumatului bocitară şi astfel
- efectuarea de exerciţii riscul formării de
la intervale regulate de trombi
timp
Bolile coronariene
• Principala afecţiune a arterelor coronare este
ateroscleroza, proces patologic care afectează
intima vaselor sanguine.
• Se consideră că peste 40 de ani aproape toţi
indivizii prezintă ateroscleroza, iar din punct de
vedere clinic unii sunt asimptomatici, dar cei
mai mulţi prezintă cardiopatie ischemică prin
reducerea sau obstrucţia totală a lumenului
vascular.
• Bolile coronariene reprezintă o problemă de
sănătate publică în multe ţări. Scoţia are una
din cele mai ridicate rate de mortalitate prin
boli coronariene.
 Factorii de risc cardiovascular:
a) majori:
• hipercolesterolemia (HDL - high density component of cholesterol)
are rol protector, LDL - low density component of cholesterol -
intervine în ateroscleroza
• fumatul - fumătorii au un risc de 2-3 ori mai mare decât
nefumătorii de dezvoltare a bolii coronariene
• HTA riscul de apariţie a bolii coronariene este de 2-3 ori mai mare
dacă TA sistolică este peste 150 mmHg, iar TA distolică peste 95
mmHg
b) alţi factori de risc:
• vârsta
• sexul (rata mortalităţii este mai mare la bărbaţi)
• antecedente heredeocolaterale
• diabet zaharat
• obezitate
• sedentarism
• stresul şi tipul de personalitate
• factori socio-economici şi geografici
• consum de contraceptive orale, alcoolism şi acid uric crescut
 Angina pectorală

Principala cauză a anginei pectorale este

ateroscleroza, alte tulburări ca spasmul
arterelor coronare, anemie severă şi
tahicardia pot fi incriminate.
 Tablou clinic
• sediul durerii: retrosternal, mai rar precordial sau predominant
epigastrică, interscapular
• iradierea durerii: cel mai frecvent umăr stâng şi pe faţa internă a
braţului, antebraţului şi ultimele două degete ale mâinii stângi
sau baza gâtului, mai rar în tot toracele anterior, dinţii, uneori,
intercapsular, laterocervical stâng în mandibulă, dinţi, epigastru.
• senzaţia dureroasă anginoasă este de constricţie sau presiune
retrosternală precordială
• durata şi intensitatea durerii: relativ tipic accesul dureros
durează 3-5 minute
• condiţiile de apariţie a durerii anginoase: efort fizic, expunere la
frig, frica, emoţiile intense pozitive sau negative
• frecvenţa acceselor anginoase poate ţine de prezenţa condiţiilor
care declanşează durerea
• condiţii de încetare a accesului anginos - spontan, după încetarea
efortului sau după administrarea perlingual de nitroglicerină în
1-3 minute
• simptome asociate: transpiraţii, anxietate, dispnee, greţuri
 Examinări paraclinice

• Electrocardiograma poate fi normală sau evidenţiază modificări

ale segmentului ST şi undei T.
• Electrocardiograma de efort este folosită pentru obiectivarea
ischemiei miocardice.
• Ecografia cardiacă pune în evidenţă modificări de cinetică ale
pereţilor cordului.
• Scintigrama de perfuzie miocardică cu Taliu-201 constituie
metoda neinvazivă cea mai bună pentru identificarea ischemiei
miocardice.
• Examenul radiologic oferă date privind dimensiunile şi silueta
inimii sau aortei toracice, precum şi elemente privind funcţia VS
(stază venoasă pulmonară).
• Arteriografia coronară este metoda cea mai bună pentru
aprecierea extensiei şi severităţii bolii coronariene.
 Tratament
Măsuri generale:
• întreruperea fumatului
• tratamentul HTA
• reducerea greutăţii corporale la obezi
• tratamentul corect şi echilibrarea DZ
• stabilirea pragului de efort
• evitarea stresului emoţional şi a factorilor psihogeni care
influenţează tonusul vegetativ
• exerciţii fizice regulate
Tratament medical:
• nitraţi
• ß-biocante
• blocante ale canalului de calciu
• în cazurile rezistente la tratament by-pass coronarian,
angioplastie transluminală percutană coronară.
 Plan de îngrijire a unui pacient cu angină pectorală
PROBLEMA SCOP INTERVENŢII NURSING RAŢIONAMENT

1. Durere - prevenirea - încurajarea pacientului pentru a - efortul fizic exagerat

identifica factorii declanşatori ai creşte necesarul de oxigen
retrosternală durerii anginei pectorale al inimii
- pacientul va fi sfătuit să-şi - repausul după masă
schimbe stilul de viaţă permite un flux sanguin
- limitarea plimbărilor la urcatul adecvat îa nivelul tractului
câtorva scări sau o pantă digestiv
- evitarea efortului fizic sau - exerciţiile izometrice
stresurilor psihice după masă cresc frecvenţa cardiacă şi
- evitarea exerciţiilor izometrice TA
- efectuarea unor activităţi care nu - obezitatea, creşte lucrul
determină angină, dispnee sau mecanic al inimii
astenie - fumatul creşte lucrul
- alternarea perioadelor de efort cu mecanic al inimii şi scade
cele de repaus aportul de oxigen
- pacientul va fi încurajat să se
odihnească după mese, să evite
mesele copioase, să-şi menţină
greutatea corporală, să evite excesul
de cafea, să nu mai fumeze,
să evite expunerea la temperaturi
extreme, evitarea situaţiilor
conflictuale
- pacientul va fi încurajat să ducă o
viaţă normală din toate punctele de
vedere
PROBLEMA SCOP INTERVENŢIINURSING RAŢIONAMENT
1. Durere - ameliorarea - pacientul va fi sfătuit să ia
retrosternală durerii nitroglicerină profilactic
- pacientul va fi sfătuit să
poarte nitroglicerina tot
timpul la el
- când durerea apare,
pacientul va fi sfătuit să se
oprească din efort şi să se
odihnească, să ia
nitroglicerină tablete sau
spray la fiecare 3-5 minute
până se obţine
ameliorare a durerii.
- dacă durerea persistă mai
mult de 15 minute să se
prezinte la medic
- pacientul trebuie sfătuit
asupra dozei corecte şi
modului de administrare
- evitarea apariţiei
durerii în timpul
desfăşurării
activităţii
- repausul scade
necesarul de oxigen
- scăderea consu-
mului de oxigen
ameliorează
ischemia miocardică
şi previne angina
o - obţinerea efectului
dorit
2. Anxietate, - reducerea - evaluarea prezenţei - anxietatea poate
teama apariţia anxietăţii anxietăţii predispune sau
infarctului - discuţii cu pacientul agrava angina
miocardic (IMA) - furnizarea de informaţii pectorală.
despre boală, tratament,
complicaţii

3. Deficit de - furnizarea de informaţii - fumatul este o

cunoştinţe despre astfel ca pacientul să cauză
boală şi înţeleagă majoră a bolii
complicaţiile -uneori se pot da informaţii coronariene
posibile scrise - exerciţiile fizice
- furnizarea de informaţii regulate
despre: îmbunătăţesc fluxul
- modul de alimentare sanguin coronarian
- exerciţii şi asigură o stare de
- consum de alcool bine
- repaus - alcoolul în
- renunţarea la fumat cantitate
moderată previne
angina în timp ce
consumul crescut
determină HTA şi
hipercolesterolemie
 Infarctul miocardic acut (IMA)

• Infarctul miocardic acut reprezintă necroza

zonală a muşchiului cardiac datorată ischemiei
acute a teritoriului respectiv,
• IMA este produs de obstrucţia trombotică a
arterei coronare, ca urmare a fisurii plăcii de
aterom. Localizarea şi întinderea zonei de
necroză depinde de aria musculară irigată de
artera obstruată şi de circulaţia colaterală.
 Tablou clinic
Caracteristicile durerii din IMA sunt:
• localizare: retrosternală, cu extensie precordială
• iradiere: în umăr şi membrul superior stâng pe latura cubitală sau
la baza gâtului, în epigastru, mandibulă, interscapulo-vertebrală
• caracterul durerii: de constricţie, strivire, apăsare
• intensitatea durerii: foarte mare
• durata durerii: de zeci de minute - 1 oră
• durerea nu cedează la nitroglicerină şi nici la analgezicele uzuale
• de obicei nu există factori declanşatori evidenţi şi constanţi ai
durerii din infarct, cel mai frecvent incriminaţi au fost efortul fizic
deosebit, stresul psihic intens,
Simptome asociate:
• anxietate, uneori extremă
• tegumente palide şi transpirate
• greţuri, vărsături
• dispnee
• palpitaţii.
 Examinări paraclinice

• Electrocardiograma - evidenţiază cele trei tipuri

principale de modificări funcţionale: ischemia, leziunea
şi necroza.
• Ecografia - evidenţiază tulburări de cinetică, prezenţa
trombilor intraventriculari şi/sau atriaii, rupturi de sept,
plieri, cordaje.
• Radiografia toracică arată silueta cardiacă şi starea
circulaţiei pulmonare.
• Scintigrafia miocardică pune în evidenţă fixarea
radioizotopuiui în zona de necroză,
• Date biologice - enzimele miocardice crescute -
creatinfosfokinaza (CK), lactico-dehidrogenaza (LDH),
transaminaza glutamoxalică (TGO).
 Tratament:
• repaus la pat
• prinderea unei linii venoase
• monitorizare ECG şi TA
• oxigenoterapie pe sondă nazală sau pe mască
• se administrează analgezice, nitraţi, antiaritmice,
sedative
• tratament trombolitic - se face în primele 6 ore de la
debutul IMA; principalii agenţi trombolitici sunt
streptokinaza, urokinaza, activatorul tisular al
plasminogenului, anistreptlaza; tratamentul trombolitic
trebuie continuat cu cel anticoagulant pentru
prevenirea reocluziei; se vor urmări apariţia unor reacţii
adverse: sângerare, durere, anxietate, modificări ale
debitului cardiac, reacţii alergice, aritmii
• asistenta medicală trebuie să explice pacientului
necesitatea tratamentului, reacţiile adverse
 Plan de îngrijire a unui pacient cu IMA

PROBLEMA SCOP INTERVENŢII NURSING RAŢIONAMENT

1. Durere - ameliora- - evaluarea durerii şi dis- - reducerea durerii, anxietăţii,

toracică şi rea confortului fricii şi
disconfort durerii şi - se administrează analgezice asigurarea somnului
disconfor- prescrise - anxietatea creşte efortul cardiac
tului - se observă apariţia efectelor şi accentuează durerea
- reducerea adverse, de ex: hTA, deprimarea - prin oxigenoterapie creşte
anxietăţii respiraţiei aportul sanguin la nivelul zonei de
- se asigură un climat de linişte necroză
- oxigenoterapie pe sondă nazală - sonda nazala nu împiedică
- evitarea efortului fizic mâncatul, băutul şi comunicarea
- asigurarea unei poziţii con- - efortul fizic creşte consumul de
fortabile pentru pacient oxigen şi determină durerea
- asigurarea unei poziţii
confortabile reduce durerea şi
disconfortul
2. Risc de - limitarea - repaus la pat - mai ales în - repausul, scade consumul de
extindere zonei primele 24 ore când există oxigen permiţând refacerea zonei
a necrozate riscul apariţiei de complicaţii de necroză
infarctului
miocardic şi
- se asigură o temperatură şi - consumul de oxigen este mai.
apariţie umiditate ambientală cores- mare în timpul duşului
a punzătoare, se evită zgomote- - agenţii trombolitici determină
complicaţiilor le, se asigură confortul revascularizarea arterei coronare
pacientului pentru a se odihni obstruate şi reperfuzia zonei
- se reduce la minim efortul în
primele 24-48 de ore (se serveşte
pacientul la pat cu plosca)
- când pacientul se poate
mobiliza se indică baia şi nu
duşul
- reducerea anxietăţii
- se administrează tratamentul
trombolitic şi se urmăresc
reacţiile adverse: sângerare sau
hipersensibilitate
3. Risc de - absenta - mobilizare precoce în limita - mobilizarea, reduce riscul
complicaţii complicaţiilor posibilităţilor complicaţiilor şi tromboza venoasă
datorită - se efectuează exerciţii active şi pasive profundă, embolia, pulmonară
imobilizării - se încurajează efectuarea de - prin menţinerea integrităţii
la pat respiraţii profunde tegumentelor se previn escarele
- tegumentele se menţin uscate şi
curate
- lenjeria de pat. să fie întinsă, să nu
facă
cute
- administrarea de lichide în cantitate
corespunzătoare
- administrarea de laxative pentru
preveni rea constipaţi ei
4. Risc de - stabilitate - monitorizare cardiacă - depistarea şi tratamentul precoce al
instabilitate hemodinamică - în cazul apariţiei aritmiilor trebuie aritmiilor
Hemodinami- raportat imediat - depistarea precoce a. oricărei
că - se urmăreşte apariţia simptomelor şi anomalii, şi tratamentul rapid poate
semnelor scăderii debitului cardiac scădea riscul apariţiei complicaţiilor:
- se măsoară TA, pulsul, respiraţiile şi insuficienţă cardiacă stângă, şoc
temperatura la 1-4 ore cardiogen
- se urmăreşte apariţia dispneei,
cianozei, edemului pulmonar
- se urmăreşte culoarea şi
temperatura
extremităţilor
- se stabileşte bilanţul lichidian
5. Teama, - reducerea - ascultarea pacientului - pacientul are nevoie de a-şi exprima
anxietate, anxietăţii şi fricii - se asigură o supraveghere sentimentele
nelinişte - schimbarea permanentă - se evită izolarea pacientului
concepţiei despre - se permite vizita rudelor - educaţia pacientului poate influenţa
viaţă - se adoptă o atitudine empatică faţă de evoluţia afecţiunii
pacient
- se dă informaţii despre toate tehnicile
de îngrijire şi explorările la care va fi
supus
- se identifică împreună cu pacientul
factorii de risc şi se încearcă găsirea de
soluţii pentru reducerea lor
- se oferă pacientului reviste, broşuri
despre boala lui

6. Deficit - pacientul şi - se poartă discuţii cu familia, şi - informarea pacientului reduce

de cunoştinţe familia să pacientul anxietatea şi stresul, asigură
referitoare înţeleagă ce s-a - se vor da explicaţii clare despre toate complianţa pacientului la tratament
la tratament întâmplat şi cum intervenţiile
şi - se explică ce înseamnă un atac
simptome cardiac
în termeni accesibili pacientului şi
familiei
- se furnizează materiale scrise şi
audiovizuale
7. Pierderea - refacerea şi - pacientul va fi încurajat să - se asigură creşterea
independenţei păstrarea desfăşoare activităţile curente încrederii în forţele proprii şi
pacientului independen- în limita posibilităţilor recâştigarea independenţei
ţei - se asigură implicarea
pacientului în luarea deciziilor
- se asigură intimitatea
pacientului în timpul toaletei,
vizitei familiei
STOPUL CARDIORESPIRATOR
• Stopul cardiac reprezintă încetarea
bruscă a activităţii cardiace, urmată
invariabil şi de stopul respirator.
• Creierul este cel mai sensibil la lipsa de
oxigen, de aceea circulaţia trebuie
restabilită în 4-6 minute pentru a
preveni leziunile ireversibile.
Asistenta medicală trebuie să ştie:
– cum să recunoască stopul cardiac
– cum să acorde primul ajutor
– cum să iniţieze resuscitarea
cardiorespiratorie
– unde găseşte materiale necesare.
Stopul cardiac se caracterizează prin:
– pierderea bruscă a stării de conştientă
– absenţa pulsului carotidian
– absenţa respiraţiilor.
Manevrele de reanimare încep cu:
• eliberarea căilor respiratorii superioare, prin
hiperextensia capului şi luxaţia anterioară a
mandibulei, cu o mână aşezată pe frunte se
împinge capul spre spate, iar cu două degete
de la cealaltă mână se luxează mandibula.
• se verifică respiraţiile prin urmărirea mişcărilor
cutiei toracice, zgomotele respiratorii timp de
5 secunde
• se verifică circulaţia prin palparea pulsului
carotidian timp de 5 secunde.
 INTERVENŢII NURSING:

Dacă pulsul şi respiraţia sunt prezente şi pacientul nu

răspunde:
• se tratează orice cauză care poate ameninţa viaţa
• se pune pacientul în poziţie corespunzătoare
• se cheamă ajutoare
Dacă pacientul nu răspunde, nu respiră dar pulsul este
prezent:
• se fac 10 respiraţii artificiale
• se cheamă ajutoare
Dacă pacientul nu răspunde, nu respiră, nu are puls:
• se cheamă ajutoare
• se începe ventilaţia artificială şi masajul cardiac
Complicaţiile resuscitării cardio-respiratorii:
• aerul insuflat poate ajunge în tubul digestiv,
provocând dilatarea stomacului, cu riscul
apariţiei de vărsături şi aspirarea lor în căile
aeriene
• fracturi costale, ale sternului
• hemotorax, pneumotorax
• căderea limbii şi ineficacitatea insuflaţiilor.
 Semnele sigure de moarte:

• absenţa activităţii electrice a inimii pe o

perioadă de 60 minute (traseu izoelectric
pe ECG)
• midriază fixă
• opacitatea corneei
• apariţia cianozei şi lividităţii
 Educaţia pentru sănătate

• Asistenta medicală joacă un rol important în

prevenirea bolilor cardiace şi în special al bolilor
coronariene.
• Diferenţele existente în ceea ce priveşte
incidenţa bolilor cardiace între diferite ţări sau
între regiuni diferite ale aceleiaşi ţări,
sugerează importanţa factorilor de risc în
apariţia bolii.
• Educaţia pentru sănătate permite schimbarea
stilului de viaţă pentru menţinerea stării de
sănătate.
 Prevenirea bolilor coronariene

• Este o preocupare majoră a personalului medical.

• Ideal, acesta ar trebui să se înceapă în copilărie când
placa de aterom începe să se dezvolte.
• Un număr mare de oameni încep să fumeze din
adolescenţă, de aceea educaţia pentru sănătate trebuie
să înceapă din şcoală şi din perioada prenatală când
mamele sunt foarte receptive la informaţii despre
sănătate.
• Modificarea stilului de viaţă este un proces dificil şi care
se desfăşoară pe o perioadă lungă de timp.
Factorii de risc cardiovasculari
Măsuri care pot influenţa factorii de risc

Dacă unii factori de risc nu pot fi

influenţaţi, de ex: antecedentele
heredocolaterale, sexul şi rasa, altele ca:
hipercolesterolemia, fumatul HTA pot fi
modificaţi, astfel împiedicând evoluţia
sau apariţia bolilor coronariene.
1. Dieta
• Deşi încă există controverse referitoare la beneficiile
reducerii colesterolului din dietă, în general se
recomandă ca grăsimile totale să reprezinte 35% din
dietă, iar grăsimile saturate (animale) 11%.
• Carnea ar trebui pregătită la grătar; se recomandă mai
ales carnea slabă.
• Sarea trebuie redusă din alimentaţie.
• Se recomandă creşterea fibrelor vegetale din dieta, care
reduc absorbţia colesterolului din intestin.
• În caz de colesterolemii severe se recomandă tratament
medicamentos.
2. Alcoolul
• Alcoolul în cantitate moderată nu este
dăunător.
• Consumul de alcool în cantitate crescută
duce la creşterea TA, creşterea în
greutate şi dislipidemii.
3. Greutatea corporală

• Obezitatea predispune la
HTA, creşterea efortului
inimii.
• De aceea, se recomandă
menţinerea unei greutăţi
corespunzătoare înălţimii,
vârstei şi sexului.
 4. Fumatul

• Există o corelaţie strânsă între

fumatul de ţigarete şi boala
coronariană.
• Se recomandă oprirea fumatului.
Fumatul contribuie la apariţia
HTA.
 5. HTA

• S-a observat că reducerea valorilor TA la

pacienţi hipertensivi a dus la scăderea
mortalităţii şi morbidităţii.
• Se recomandă efectuarea regulată de exerciţii
fizice, păstrarea ritmului somn-veghe şi
păstrarea unei greutăţi corporale
corespunzătoare vârstei, sexului şi înălţimii.
6. Activitatea fizică
• Efectuarea regulată de exerciţii
fizice este elementul esenţial în
prevenirea bolilor coronariene.
• Exerciţiile fizice la pacienţii cu
boli coronariene trebuiesc
monitorizate.
 7. Stresul
Pentru reducerea stresului se folosesc
tehnici de relaxare ca yoga, meditaţia,
ascultarea de muzică, exerciţii fizice.