Sunteți pe pagina 1din 48

AFECŢIUNI ALE APARATULUI

DIGESTIV +
PROCES DE ÎNGRIJIRE

c
µUlcerul gastro-
gastro-duodenal
µCiroza hepatică
µColecistita acută
µPancreatita acută
µCancerul rectocolonic

‡
ULCERUL GASTRIC ŞI DUODENAL

j
DEFINIŢIE
¯ Ulcerul este definit ca un defect al mucoasei gastrice care
depăşeşte musculatura mucoasei, zona respectivă fiind înconjurată
de un infiltrat înflamator.
¯ Ulcerul gastric este mai frecvent în decada a 5-
5-a şi în mediul rural,
iar cel duodenal în decada a 4-
4-a şi în mediul urban.

FIZIOPATOLOGIE
Ulcerul gastric şi duodenal apare prin dezechilibrul dintre factorii de
apărare ai mucoasei gastrice şi factorii ulcerogeni.
Principalii factori ulcerogeni sunt:
- acidul clorhidric,
- refluxul duodeno
duodeno--gastric.
Factorii de apărare sunt:
- mucusul - previne retrodifuzia ionilor de hidrogen şi a pepsinei,
- bicarbonatul,
- inhibiţia secreţiei gastrice de către grăsimile alimentare.

˜
Alţi factori implicaţi în apariţia ulcerului sunt:
¯ factorul genetic - s-a observat o agregare familială, o
creştere a frecvenţei ulcerului la cei cu grupa sanguină
OI,
¯ infecţia cu Helicobacter pylori are un rol important în
apariţia ulcerului; este o bacterie spiralată şi ciliată care
posedă un bogat echipament enzimatic (urează,
fosfolipaza A, proteaza, citotoxina),
¯ fumatul,
¯ alcoolul,
¯ cafeaua,
¯ antiinflamatoarele steroidiene şi nesteroidiene (în
special aspirină).

~
TABLOU CLINIC

Principala manifestare clinică a ulcerului gastric şi duodenal este


durerea.
Caracteristicile durerii din ulcer:
- ritmicitate: la 30' - 1 oră postprandial în cel gastric sau tardiv
sau nocturn în cel duodenal,
- caracter: arsură, roadere, apăsare,
- durată: 30'
30'--1 oră, poate ceda după ingestia de alcaline,
- periodicitate: primăvara şi toamna.

Alte simptome:
- vărsăturile sunt precedate de senzaţia de greaţă şi durere,
vărsăturile sunt alimentare, iar după vărsătură durerea dispare,
- scăderea ponderală datorită alimentaţiei deficitare,
- gust acru,
- pirozis.

{
EXAMINĂRI PARACLINICE
1) Examenul radiologic cu substanţă de contrast (Bariu pasaj) -
leziunea ulceroasă apare ca un "plus" de substanţă de contrast ce
iese din conturul gastric. Elementele care diferenţiază nişa benignă
de cea malignă sunt:
- margini regulate,
- net delimitată,
- pliurile converg şi se continuă până la craterul ulceros.
Semne indirecte de ulcer gastric: incizura sau pliul contralateral.
2) Fibroscopia are o acurateţe mai mare în stabilirea
diagnosticului.
Leziunea ulceroasă apare ca o lipsă a continuităţii mucoasei sub
forma unui crater acoperit de o membrană alb sidefie de fibrină,
margini net conturate.
3) Evidenţierea infecţiei cu Helicobacter pylori se poate face prin
metode:
- invazive: P testul rapid cu urează din mucoasa gastrică
recoltată prin biopsie
P cultura germenului
- neinvazive:
P evidenţierea anticorpilor IgG şi anti Helicobacter
pylori din serul sau saliva pacientului
P testul respirator cu uree marcată cu 13C sau 14C.×
Complicaţiile ulcerului gastric şi duodenal sunt:
1. hemoragia digestivă superioară,
2. perforaţia (mai ales cel situat pe faţa
anterioară),
3. penetraţia în organele vecine (ficat, căi
biliare, pancreas, colon şi mezocolon),
4. stenoza - mai ales în ulcerul duodenal,
5. malignizarea - în ulcerul gastric.

x
Tratament
Obiectivele tratamentului:
- dispariţia durerii,
- prevenirea complicaţiilor,
- tratamentul complicaţiilor,
- vindecarea ulcerului,
- prevenirea recidivelor.
Mijloace:
- regim igienodietetic:
- se va evita consumul de alcool,
antiinflamatoare nesteroidiene sau steroidiene,
condimente (piper, ardei, castraveţi, mere, muştar,
murături),
- renunţarea la fumat.
- tratament medicamentos.

Clasele de medicamente utilizate în tratamentul
ulcerului sunt:
P antiacidele - se dau la 1 şi 3 ore după masă
(ulcerotrat, dicarbocalm, trisilicalm, almagel, gelusil);
P antisecretorii:
- anticolinergice - neselective (atropina), selective
(pirenzepina),
- antagoniştii receptorilor H2 (cimetidina, axid,
quamatel, roxatidina)
- antigastrinice,
- - blocante (mai ales dacă ulcerul se asociază cu
HTA, ciroza hepatică).
P medicaţie antienzimatică:
- blocante ale anhidrazei carbonice (acetazolamidă),
- inhibitori ai H+ / K+ ATP
ATP--azei (pompa de
protoni)-- Losec, Omeran, Lansoprazol, Pantoprazol.
protoni) c
P medicaţie protectoare a epiteliului mucos:
- prostaglandine (Cytotec, Euprostil, Rioprostil),
- sucralfat,
- bismut coloidal (De
(De--Nol).
P medicaţie antibacteriană-
antibacteriană- pentru eradicarea infecţiei
cu Helicobacter pylori - tratamentul durează 7 zile.

Tratamentul chirurgical al ulcerului gastric şi duodenal


este indicat în:
- prezenţa complicaţiilor (hemoragie, perforaţie,
stenoză),
- rezistenţa la tratament medical corect condus,
- recidive frecvente, ulcere endocrine.

cc
PLAN DE ÎNGRIJIRE PENTRU UN PACIENT CU ULCER
GASTRO--DUODENAL
GASTRO
a     
 
  

  
 
a     
   '')
 !" 
')
 #$ 

%& #" #$ %

 !  )
 '' ))
( 
 )  (')
  %
 ()

)%
*("+  $)
 $ ()-"
 ',)
 , 

 ('  $./


0    -1    $ 
 0) 
. 0  "  (/'' $ 
/).  -$ )  - 
)  0  ) $  
()    0) .  

 .   #')  .)
    .
 (/'' (
 1    
( ( )  . ( 
   
 (   

a(    !
!    
)        
 )      
     $  "  '  "
  , -     -
     ) 
   /  -
-  
  " 0
    
0 , )
cj
 %
„   #')
#') /.)     
.)  ./)   
( .)  .)    
/.  (() #  " 
   ! /  0 .
$ /.  (/$ $/) 
 -)   /'  
$   -/)   (/''
,   .)
#.  (/'' (
()   . 
  .  
 &23
&23 423
 . 
( $
()


PLAN DE INGRIJIRE PENTRU UN PACIENT CU
INTERVENŢIE CHIRURGICALĂ PE STOMAC
Preoperator
a     
 
 
  

 
„   #')
#') (   ! !  .)  -
.) .)(    )    
( /)  )  $       .
/) #.     
#.   
  ')      )   $   
  ( ' * ') 
 /  )  -
 56+   /) # .
   ) (  0)  -   
 ) ( -   ') 56 (/''
  1  . 0'
   ,   $
    /  ) 
*#   +  1   (
(
 #   (    1 )
  . -    -  7& 
    /     #
    $ # 
 ) $'  - - # 
    1 . /
     
) / .
) /  
 / ' /c~ .
$($
Postoperator
a     (  
. #$  / (/
(/
')  (/ ')"  (' . ''  
  / ) 
  '   
   
    #"  / 
, . '    . 

   (    # /  /#    $
$
 / #    '  )     
  .  # .!!
. . # /
  "  "  )   # 
  ) /  . # 
 1 / , #
 #   
   ''
 )   $/
/  
#!!
#
 0 #  (
 1
  "  )"

    
/ ('
  #  

   
/) # c{
a()     )   

/) )   )   

#    #   /
     ) . . ) 
'  #$
   ) #
 .      ' 

 /   
    
 
  ) )   

   .   (/''
 

    
/   
' (/''
$ 
. / 
  #  
) )
)
 
/ )
  #
0 -
 



  ()    / ()  0     '.
' #  .   ()!
()! "
.)" ()" " ) )
" ($ # 
  () /" - / &8
     * & +   )
 #$     0 
,     ')()
 0 $   / 
    /()
*"  "   /)
+ # 
  $   
 -  ( 
 /()

       1     .
     )  % .
('       1
 0 0 '
 1  '  '#
'#
) '  
 
"0
#  
 /
('
   /
    
   
cx
%  (   $/    .     
# 1 0/  , (
   "  )"   423423 - $ ) 

 & "  923
923 -  8      
   & - &  # . -
-
 $/    
  #
!!

 , /'$
 #
  $ $
 #  


 
  
. 

)" /  /  /  #    $) 



')  ,   ) '   

)   )" /
  )      
   #
  ) ' *#  )  . (  
+ 
  )
)
  

' )" /
0  

   



  /  #$ ')  &  4   / )
$) '  $/   
 
$)  -  0    (
 )  ' 1  
  $
 )    *  + 
$)  -1     
  , 0 
 -1   
(' .  $  (/''
. 
. #$ ') -  0 
 -1 $'  " 

   #   / )
)  ()
 / )
$'/

   1   1  -   (


( --1 ( -1   .
  (  /)  
$  &  8  ,  ()  /
( )  #   
      (
.  


‡
CIROZA HEPATICĂ

‡c
DEFINIŢIE
¯ Ciroza hepatică este o afecţiune cronică a ficatului care
constă în distrugerea şi restructurarea arhitecturii
normale a ficatului, cu prezenţa fibrozei extinse şi a
nodulilor de regenerare.

ETIOLOGIE
Principalii factori implicaţi în apariţia cirozei hepatice
sunt:
¯ alcoolul,
¯ virusurile hepatice: B, C, D, alte virusuri non A-A-E.
Alţi factori etiologici:
¯ hepatita autoimună,
¯ ciroza biliară primitivă şi secundară,
¯ medicamente: metotrexat, izoniazidă, tetraclorura de
carbon, alfametildopa,
¯ hemocromatoza, deficitul de 1- antitripsină,
¯ obstacol în drenajul sângelui venos al ficatului
(pericardita constrictivă, insuficienţa cardiacă). ‡‡
TABLOU CLINIC
Ciroza hepatică poate fi:
- compensată,
- decompensată.

În ciroza hepatică compensată apare un sindrom dispeptic nespecific


(flatulenţă, meteorism abdominal), astenie, anorexie, fatigabilitate,
scădere ponderală, hepatomegalie de efort, epistaxis, gingivoragii.
Decompensarea cirozei hepatice poate fi:
- parenchimatoasă (metabolică),
- vasculară (hipertensiune portală).
Ascita şi encefalopatia hepatică (fetor hepatic, confuzie, comă) sunt
expresia decompensării parenchimatoase şi vasculare.
În decompensarea parenchimatoasă apare:
- febră,
- icter,
- sindrom hemoragipar (epistaxis, gingivoragii, echimoze, peteşii),
- semne vasculare (eritem palmar şi plantar, steluţe vasculare
localizate pe toracele superior, umeri, faţă, frunte, membre superioare),
- semne de feminizare (reducerea până la dispariţie a pilozităţii
axilare şi pubiene; la bărbat se reduce pilozitatea facială; ginecomastie,
atrofie testiculară; scăderea libidoului şi potenţei).
‡j
¯ În cirozele hepatice de etiologie etanolică poate să apară
contractura Dupuytren, hipertrofia parotidiană şi lacrimală.
¯ Alte manifestări întâlnite în ciroza hepatică decompensată:
- afectare renală (scleroză glomerulară cirotică, nefropatia cu
IgA, glomerulonefrită crioglobulinemică),
- hipertensiune pulmonară,
- hipocratism digital şi osteopatia hipertrofică,
- anemie (de obicei este normocromă, normocitară; mai rar
macrocitară sau hemolitică),
- dureri abdominale, steatoree,
- litiază biliară,
- crampe musculare.
¯ În ciroza hepatică decompensată vascular apare:
- splenomegalia - este semnul cel mai important de hipertensiune
portală,
- circulaţia colaterală abdominală,
- varice esofagiene, gastrice, colonice, ano
ano--rectale,
- gastropatia portal
portal--hipertensivă.

‡˜
¯ În ciroza hepatică ficatul este mic, uneori nepalpabil
sau palpabil cu marginea inferioară ascuţită, dur,
nedureros. De asemenea, la examenul obiectiv se
constată prezenţa splenomegaliei, reducerea maselor
musculare şi a ţesutului adipos mai ales la nivelul
membrelor, abdomen mărit de volum (datorită ascitei) -
abdomen de batracian.
¯ Ascita este consecinţa decompensării vasculare şi
parenchimatoase. Mecanismele implicate în apariţia
ascitei sunt:
- retenţia de sodiu şi apă la nivel renal,
- hipoalbuminemia,
- hipertensiunea portală,
- hiperproducţia de limfă în ficat.
¯ Ascita se însoţeşte de edeme ale membrelor înferioare
şi de edem scrotal. Ascita precede apariţia edemelor.
‡~
Examinări paraclinice

1. Endoscopia digestivă superioară evidenţiază prezenţa varicelor


esofagiene, gastrice, duodenale şi a gastropatiei portal
hipertensivă.
2. Ecografia abdominală - metodă neinvazivă care permite
vizualizarea ficatului, splinei, venei porte, căi biliare principale şi
lichidului de ascită.
În ciroza hepatică ficatul are un aspect neomogen, splina apare
mărită în volum.
Tromboza de venă portă sau venă splenică, circulaţia colaterală se
evidenţiază prin ecografie Doppler.
3. Examenul radiologic baritat pune în evidenţă prezenţa varicelor
esofagiene.
4. Scintigrafia hepatică evidenţiază o scădere a captării hepatice,
cu captare splenică şi extrahepatosplenică.
5. Angiografia şi splenoportografia - nu este utilă pentru
diagnosticul pozitiv al cirozei hepatice ci pentru diagnosticul unor
hemoragii digestive superioare.

‡{
{. Tomografia computerizată şi rezonanţa magnetică
nucleară - oferă informaţii despre densitatea parenchimului
hepatic, dimensiunea ficatului şi splinei.
7. Paracenteza este utilă pentru depistarea peritonitei bacteriene
spontane şi a celulelor maligne.
8. Puncţia biopsică hepatică (PBH) permite examinarea
histologică a ţesutului hepatic. PBH confirmă diagnosticul şi arată
date sugestive pentru etiologie:
- corpii Mallory în ciroza hepatică alcoolică,
- încărcare grasă în ciroza hepatică de etiologie etanolică şi
virusală C,
- distrucţii de căi biliare în ciroza biliară primitivă şi cea
virusală C.
9. Examenele sanguine evidenţiază:
- citoliză (TGO, TGP crescute),
- colestază (FAS, gamaGT şi bilirubina crescute),
- hipoalbuminemie, hipergamaglobulinemie cu inversarea
raportului A/G,
- hipersplenism pe linia trombocitară, leucocitară şi eritrocitară,
- TQ prelungit,
- colinesterază serică scăzută,
- prezenţa markerilor virali (AgHBs, Ac anti HVC). ‡×
Complicaţiile cirozei hepatice sunt:
1. Hemoragia digestivă superioară cea mai
frecventă complicaţie, datorată rupturii
varicelor esofagiene.
2. Encefalopatia hepatică
3. Peritonita bacteriană
4. Sindromul hepatorenal
5. Necroza tubulară acută
{.Sindromul hepato-
hepato-pulmonar
7. Carcinom hepatic
‡x
Tratament
OBIECTIVE:
- oprirea evoluţiei,
- îndepărtarea agentului etiologic (alcool/virus),
- menţinerea stării de inactivitate şi compensare,
- prevenirea decompensărilor, complicaţiilor şi tratamentul lor.

MIJLOACE:
- repaus la pat 14 - 16 ore;
- regim igienodietetic bogat în vitamine cu restricţie de alcool,
evitarea condimentelor, prăjelilor;
- tratament etiologic: - sevraj (în ciroza hepatică alcoolică),
- antivirale (în ciroza hepatică de etiologie
virală);
- tratament patogenic: - corticoterapie,
- acizi biliari;
- tratament antifibrotic, diuretic, hepatoprotector;
- tratament chirurgical (anastomoze porto-porto-cave, ligatură de varice
esofagiene). ‡
PLAN DE ÎNGRIJIRE PENTRU UN PACIENT CU CIROZĂ
HEPATICĂ
a     
 
 
  

 
)  . )   (    ('  
/ /) $ -  . (  /
$"$   (''   
      )
/!! " :"
/   ( ()
 ( !
!   
  '   0) ('
/       / . . ) 
    (
  ( 0)
%   )  
      ($ .
')     -    / /)
(   (    ' 
 #   )
      ($ '
 $ (
)  )  
 /0 () $  
 ( -   ()
 -  ($    
 () '
  .   
 . 
$ j
  $
         /  '
)    )  ( 
 ') .  #$ ')    
 1  $) # " (/''
)  ( .   
) /  )  (' /
#$ # . 
)  # 
/ )
 (/'' 


a()    (   - )    $ 


0.    '  
$ )    (  / ) 
$ -     -  '$
      / $ .
  /) $ '  
      
 $ ')    
)"  /"    '  
 ) 
 - '   )   (/''  
   # .   " 
 $'' (/ $ $
 $/     
     /
# 
jc

    $/      
 )  ) *" " 
 #
#  )+ .  / 
  $/      
$     
 ( #!
#! 
  0" ." #'   
  /#  )  
-   (' ('
   /   
 / (/    #  
 . " /    .
      ##
      . ( 
       
/  
 
     )
   $ .  ' . #
$ -
-    
-   / "  # .
  /# 
    
#    )
   ) ( 
 
!! /(
/(
 /$)"  
( j‡
a.(  (
(  (    -   / $
# (. "$   -      . 1'
$(. $ (
')     .   $
/  " 

  /#   
 '  .  
 (
      .    
# - ()   ) $   -
   .
  '
/)
 -  ( 
0  /  #         .   $
   ) /# # (  )   (  . 
 .      (/'' 0) 
   " #" ) 
 .    #$ #
 
 $) # *;+     ( (
  () $$ )  .
 $   
   ( #  '
  )    ( ()  
. #   # .
( 
   
-) )
 ) . 
$' -  
jj
              
/   ) 
()            
'     
(..  1   ()     .
      
  / $
  1'  - '
  /#      #   '
  -  .  ) //
   
 "   
'    
('
    
 . /
  .)

 )(     ') .',"     


 ')  ) .', (" 
"  $' (/  
 0  "
 (/'' /)
.     
 ' $   (/'' 0 
" ' *$   . 0
$.  / #    /)"
')#- +    
/ 


COLECISTITA ACUTĂ

j~
DEFINIŢIE
¯ Colecistita acută reprezintă inflamaţia acută a veziculei biliare
manifestată prin dureri abdominale, mai ales în hipocondrul drept,
uneori şi apărare musculară asociată cu febră şi leucocitoză.

ETIOPATOGENIE
¯ Principala cauză a colecistitei acute este litiaza biliară care poate
determina obstrucţia canalului cistic şi secundar stază biliară
(colecistita acută litiazică).
¯ Colecistitele acute nelitiazice apar în corelaţie cu staza, infecţia
bacteriană şi ischemia peretelui vascular.

TABLOU CLINIC
¯ Debutul colecistitei acute este brusc, prin durere localizată în
epigastru şi tendinţă de iradiere spre hipocondrul drept, dureri care
cresc treptat în intensitate şi nu răspund la tratamentul medical
simptomatic.
¯ Asociat mai apar greţuri şi vărsături, temperatură (sub 380C). La
examenul obiectiv manevra Murphy este pozitivă; apare contracţia
şi apărarea musculară limitată la hipocondrul drept.

j{
Examinări paraclinice
1. Ecografie abdominală - metodă noninvazivă care trebuie efectuată de
urgenţă. Poate da relaţii despre prezenţa litiazei biliare şi a elementelor
sugestive de colecistită:
- îngroşarea peretelui (3 mm) şi dedublarea peretelui vezicular,
- distensia colecistului (peste 40 mm diametrul transversal),
- durere la trecerea sondei ecografice,
- colecţii periveziculare în peritonita localizată,
- prezenţa de gaz în peretele colecistului în colecistita gangrenoasă.
2. Radiografia abdominală simplă poate releva:
- prezenţa calculilor biliari,
- conţinut gazos al colecistului (în colecistita emfizematoasă).
3. Scintigrafia biliară - metodă invazivă care nu se efectuează de rutină. În
colecistita acută vezicula biliară este exclusă scintigrafic, iar căile biliare
sunt vizibile.
4. Tomografia computerizată şi rezonanţa magnetică nucleară - sunt utile
în ghidarea unei puncţii aspirative percutane transhepatice a colecistului
în scop diagnostic - bilicultură sau terapeutic - drenaj.
5. Examene biologice:
- leucocitoză cu neutrofilie,
- transaminaze şi amilaze uşor crescute,
- bilirubina şi fosfatază alcalină uşor crescute în colecistita
gangrenoasă. j×
Complicaţii
¯ hidropsul vezicular;
¯ piocolecistul (empiem) apare prin suprainfecţia bilei
datorită persistenţei obstrucţiei canalului cistic;
¯ perforaţia colecistului cu două forme:
P perforaţia localizată (abces pericolecistic),
P perforaţia liberă,
¯ fistulele biliare - internă ( biliobiliară sau bilio-
bilio-
digestivă);
¯ ileusul biliar apare la persoanele cu litiază şi fistulă
colecistoenterică.

jx
Tratament
Colecistita acută este o urgenţă medico-
medico-chirurgicală care
se tratează în spital.
OBIECTIVELE tratamentului:
- eliminarea procesului inflamator colecistic,
- prevenirea şi tratamentul complicaţiilor,
- îndepărtarea cauzei generatoare de colecistită
acută.
MIJLOACE:
P tratament medical:
- reechilibrare hidroelectrolitică (glucoză, ser
fiziologic, electroliţi) cu asigurarea diurezei,
- repaus digestiv în primele zile,
- antibioterapie (Ampicilină, Gentamicină,
cefalosporine de generaţia a 3- 3-a),
- antispastice, antialgice,
- pungă cu gheaţă în regiunea colecistică. j
P tratament chirurgical:
- de urgenţă în cazul unor complicaţii majore
(colecistită emfizematoasă, gangrenă,
perforaţie, ileus biliar);
- colecistectomia precoce (după 72 ore de la
internare) când diagnosticul nu a fost cert
sau tratamentul medical nu a avut
rezultate favorabile;
- colecistectomia întârziată la 4 - 8
săptămâni de la rezolvarea puseului acut.
Metoda chirurgicală de elecţie este
colecistectomia deschisă sau laparoscopică.
˜
PLAN DE ÎNGRIJIRE PENTRU UN PACIENT CU
COLECISTITÃ
a     
 
 
  

 
a    '(   
.(  )
).  /;        '
/ ')   ." ( " -1 )
).   #      ') $)
/    $ / )"
 1 '   / /   
 /   (
 $) # <
      - ')      

  /
   )
#$ #
#

    
$  )
 )  / )  1   . #$  /  ) 
$)  ) ')  &  8    0   
$'  -1      0" /
( () 
 -1   ('  /  ) $
$
.  $"   $'' ' / ˜c
a(-    1 -(  /'("
(  . 
-1  ' /)$  '

a(-  1  (* "  (.
(   + 
/   (   
 /  $)#
 )  $/ 
 ' 
.(  
')$)
$

()  (  ()/!  0.;#


0.;#
')()  " 8  ')
()
 *  (  $/.   ' 

0 $) .  /
$+ ' 

=    "'  ' "
  " (

 ˜‡
PLAN DE ÎNGRIJIRE PENTRU UN PACIENT CU
COLECISTECTOMIE
a     
 
 
  

 
a    '  
.  )8> ( #
(    .
   /) 
 -1    '
').',)".',.   

, $ $
 ) -  1
') ) 
 0  "  0"
( $)   
-$".0 0
-$" " /'
  /#$ ( #
0  $$
  $  
$$)  $
1  
 /$  $ 
 " . '
 /
  )
˜j
()
=)  (  $/ "1    
#    . 0/,(
  $/ $)
#     
#.-

 #
!
 ,/'$
 #
 $$
 # 

 
 .

=)      '  ) 
# # #"   '# 
  )' 
);  /;  /#   
/   , # -
')  $) 
)   /
);/
 /'(

˜˜
()  /   )  / 
* )+ ()"  -( 
( -1*- --1  0
 -'  + ')()
')()   *&#
  "/
(8-
+

=)  /  1 


.#$  / )
 ) ' ')& 8
')& 
 $)  -1    0 
$  ) ( 0"
 )  -1 (' /()
.$" 
$''  / )
$'/
(

˜~
     1 -  /'
.(
  ( ("
  '
' ./)$  '
'
  

   1  1 ''  (


 - " 
. (  '   8>
8> ?&
 /  (
 $'

=  )  )  /


). ).    - ''
    (-1. $ )
 ' 

 .
.


˜{
˜×
¯ Pacient în vârstă de 28 ani, cu grupa sanguină O I, de
profesie inginer, fumător a 30 ţigări pe zi se prezintă la
medicul de familie pentru dureri epigastrice, sub formă
de arsură apărute la 2 ore postprandial asociate cu
greţuri, vărsături.
¯ De menţionat că pacientul a urmat tratament cu
Diclofenac pentru o discopatie lombară, timp de 3
săptămâni şi mănâncă la ore neregulate.
¯ Medicul de familie îi recomandă efectuarea
următoarelor investigaţii:
- examen radiologic cu substanţă de contrast
(bariu pasaj)
- ecografie abdominală
- analize de laborator
- examen de scaun (reacţie Addler)
- endoscopie digestivă superioară

Stabiliţi planul de îngrijire


˜x