Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
DIGESTIV +
PROCES DE ÎNGRIJIRE
c
µUlcerul gastro-
gastro-duodenal
µCiroza hepatică
µColecistita acută
µPancreatita acută
µCancerul rectocolonic
ULCERUL GASTRIC ŞI DUODENAL
j
DEFINIŢIE
¯ Ulcerul este definit ca un defect al mucoasei gastrice care
depăşeşte musculatura mucoasei, zona respectivă fiind înconjurată
de un infiltrat înflamator.
¯ Ulcerul gastric este mai frecvent în decada a 5-
5-a şi în mediul rural,
iar cel duodenal în decada a 4-
4-a şi în mediul urban.
FIZIOPATOLOGIE
Ulcerul gastric şi duodenal apare prin dezechilibrul dintre factorii de
apărare ai mucoasei gastrice şi factorii ulcerogeni.
Principalii factori ulcerogeni sunt:
- acidul clorhidric,
- refluxul duodeno
duodeno--gastric.
Factorii de apărare sunt:
- mucusul - previne retrodifuzia ionilor de hidrogen şi a pepsinei,
- bicarbonatul,
- inhibiţia secreţiei gastrice de către grăsimile alimentare.
Alţi factori implicaţi în apariţia ulcerului sunt:
¯ factorul genetic - s-a observat o agregare familială, o
creştere a frecvenţei ulcerului la cei cu grupa sanguină
OI,
¯ infecţia cu Helicobacter pylori are un rol important în
apariţia ulcerului; este o bacterie spiralată şi ciliată care
posedă un bogat echipament enzimatic (urează,
fosfolipaza A, proteaza, citotoxina),
¯ fumatul,
¯ alcoolul,
¯ cafeaua,
¯ antiinflamatoarele steroidiene şi nesteroidiene (în
special aspirină).
~
TABLOU CLINIC
Alte simptome:
- vărsăturile sunt precedate de senzaţia de greaţă şi durere,
vărsăturile sunt alimentare, iar după vărsătură durerea dispare,
- scăderea ponderală datorită alimentaţiei deficitare,
- gust acru,
- pirozis.
{
EXAMINĂRI PARACLINICE
1) Examenul radiologic cu substanţă de contrast (Bariu pasaj) -
leziunea ulceroasă apare ca un "plus" de substanţă de contrast ce
iese din conturul gastric. Elementele care diferenţiază nişa benignă
de cea malignă sunt:
- margini regulate,
- net delimitată,
- pliurile converg şi se continuă până la craterul ulceros.
Semne indirecte de ulcer gastric: incizura sau pliul contralateral.
2) Fibroscopia are o acurateţe mai mare în stabilirea
diagnosticului.
Leziunea ulceroasă apare ca o lipsă a continuităţii mucoasei sub
forma unui crater acoperit de o membrană alb sidefie de fibrină,
margini net conturate.
3) Evidenţierea infecţiei cu Helicobacter pylori se poate face prin
metode:
- invazive: P testul rapid cu urează din mucoasa gastrică
recoltată prin biopsie
P cultura germenului
- neinvazive:
P evidenţierea anticorpilor IgG şi anti Helicobacter
pylori din serul sau saliva pacientului
P testul respirator cu uree marcată cu 13C sau 14C.×
Complicaţiile ulcerului gastric şi duodenal sunt:
1. hemoragia digestivă superioară,
2. perforaţia (mai ales cel situat pe faţa
anterioară),
3. penetraţia în organele vecine (ficat, căi
biliare, pancreas, colon şi mezocolon),
4. stenoza - mai ales în ulcerul duodenal,
5. malignizarea - în ulcerul gastric.
x
Tratament
Obiectivele tratamentului:
- dispariţia durerii,
- prevenirea complicaţiilor,
- tratamentul complicaţiilor,
- vindecarea ulcerului,
- prevenirea recidivelor.
Mijloace:
- regim igienodietetic:
- se va evita consumul de alcool,
antiinflamatoare nesteroidiene sau steroidiene,
condimente (piper, ardei, castraveţi, mere, muştar,
murături),
- renunţarea la fumat.
- tratament medicamentos.
Clasele de medicamente utilizate în tratamentul
ulcerului sunt:
P antiacidele - se dau la 1 şi 3 ore după masă
(ulcerotrat, dicarbocalm, trisilicalm, almagel, gelusil);
P antisecretorii:
- anticolinergice - neselective (atropina), selective
(pirenzepina),
- antagoniştii receptorilor H2 (cimetidina, axid,
quamatel, roxatidina)
- antigastrinice,
- - blocante (mai ales dacă ulcerul se asociază cu
HTA, ciroza hepatică).
P medicaţie antienzimatică:
- blocante ale anhidrazei carbonice (acetazolamidă),
- inhibitori ai H+ / K+ ATP
ATP--azei (pompa de
protoni)-- Losec, Omeran, Lansoprazol, Pantoprazol.
protoni) c
P medicaţie protectoare a epiteliului mucos:
- prostaglandine (Cytotec, Euprostil, Rioprostil),
- sucralfat,
- bismut coloidal (De
(De--Nol).
P medicaţie antibacteriană-
antibacteriană- pentru eradicarea infecţiei
cu Helicobacter pylori - tratamentul durează 7 zile.
cc
PLAN DE ÎNGRIJIRE PENTRU UN PACIENT CU ULCER
GASTRO--DUODENAL
GASTRO
a
a
'')
!"
')
#$
%& #" #$ %
! )
'' ))
(
) (')
%
()
)%
*("+ $)
$ ()-"
',)
,
(' $./
c
0 -1 $
0)
. 0 " (/'' $
/). -$ ) -
) 0 ) $
() 0) .
. #') .)
.
(/'' (
1
( ( ) . (
(
a( !
!
)
)
$ " ' "
, - -
)
/ -
-
" 0
0 , )
cj
%
#')
#') /.)
.) ./)
( .) .)
/. (() # "
! / 0 .
$ /. (/$ $/)
-) /'
$ -/) (/''
, .)
#. (/'' (
() .
.
&23
&23 423
.
( $
()
c
PLAN DE INGRIJIRE PENTRU UN PACIENT CU
INTERVENŢIE CHIRURGICALĂ PE STOMAC
Preoperator
a
#')
#') ( ! ! .) -
.) .)( )
( /) ) $ .
/) #.
#.
') ) $
( ' * ')
/ ) -
56+ /) # .
) ( 0) -
) ( - ') 56 (/''
1 . 0'
, $
/ )
*# + 1 (
(
# ( 1 )
. - - 7&
/ #
$ #
) $' - - #
1 . /
) / .
) /
/ ' /c~ .
$($
Postoperator
a (
. #$ / (/
(/
') (/ ')" (' . ''
/ )
'
#" /
, . ' .
( # / /# $
$
/ # ' )
. # .!!
. . # /
"
" ) #
) / . #
1 / , #
#
''
) $/
/
#!!
#
0 # (
1
" )"
/ ('
#
/) # c{
a() )
/) ) )
# # /
) . . )
' #$
) #
. '
/
) )
. (/''
/
' (/''
$
. /
#
) )
)
/ )
#
0 -
c×
() / () 0 '.
' # . ()!
()! "
.)" ()" " ) )
" ($ #
() /" - / &8
* & + )
#$ 0
, ')()
0 $ /
/()
*" " /)
+ #
$
- (
/()
1 .
) % .
(' 1
0 0 '
1 ' '#
'#
) '
"0
#
/
('
/
cx
% ( $/ .
# 1 0/ , (
" )" 423423 - $ )
& " 923
923 - 8
& - & # . -
-
$/
#
!!
, /'$
#
$ $
#
.
c
DEFINIŢIE
¯ Ciroza hepatică este o afecţiune cronică a ficatului care
constă în distrugerea şi restructurarea arhitecturii
normale a ficatului, cu prezenţa fibrozei extinse şi a
nodulilor de regenerare.
ETIOLOGIE
Principalii factori implicaţi în apariţia cirozei hepatice
sunt:
¯ alcoolul,
¯ virusurile hepatice: B, C, D, alte virusuri non A-A-E.
Alţi factori etiologici:
¯ hepatita autoimună,
¯ ciroza biliară primitivă şi secundară,
¯ medicamente: metotrexat, izoniazidă, tetraclorura de
carbon, alfametildopa,
¯ hemocromatoza, deficitul de 1- antitripsină,
¯ obstacol în drenajul sângelui venos al ficatului
(pericardita constrictivă, insuficienţa cardiacă).
TABLOU CLINIC
Ciroza hepatică poate fi:
- compensată,
- decompensată.
¯ În ciroza hepatică ficatul este mic, uneori nepalpabil
sau palpabil cu marginea inferioară ascuţită, dur,
nedureros. De asemenea, la examenul obiectiv se
constată prezenţa splenomegaliei, reducerea maselor
musculare şi a ţesutului adipos mai ales la nivelul
membrelor, abdomen mărit de volum (datorită ascitei) -
abdomen de batracian.
¯ Ascita este consecinţa decompensării vasculare şi
parenchimatoase. Mecanismele implicate în apariţia
ascitei sunt:
- retenţia de sodiu şi apă la nivel renal,
- hipoalbuminemia,
- hipertensiunea portală,
- hiperproducţia de limfă în ficat.
¯ Ascita se însoţeşte de edeme ale membrelor înferioare
şi de edem scrotal. Ascita precede apariţia edemelor.
~
Examinări paraclinice
{
{. Tomografia computerizată şi rezonanţa magnetică
nucleară - oferă informaţii despre densitatea parenchimului
hepatic, dimensiunea ficatului şi splinei.
7. Paracenteza este utilă pentru depistarea peritonitei bacteriene
spontane şi a celulelor maligne.
8. Puncţia biopsică hepatică (PBH) permite examinarea
histologică a ţesutului hepatic. PBH confirmă diagnosticul şi arată
date sugestive pentru etiologie:
- corpii Mallory în ciroza hepatică alcoolică,
- încărcare grasă în ciroza hepatică de etiologie etanolică şi
virusală C,
- distrucţii de căi biliare în ciroza biliară primitivă şi cea
virusală C.
9. Examenele sanguine evidenţiază:
- citoliză (TGO, TGP crescute),
- colestază (FAS, gamaGT şi bilirubina crescute),
- hipoalbuminemie, hipergamaglobulinemie cu inversarea
raportului A/G,
- hipersplenism pe linia trombocitară, leucocitară şi eritrocitară,
- TQ prelungit,
- colinesterază serică scăzută,
- prezenţa markerilor virali (AgHBs, Ac anti HVC). ×
Complicaţiile cirozei hepatice sunt:
1. Hemoragia digestivă superioară cea mai
frecventă complicaţie, datorată rupturii
varicelor esofagiene.
2. Encefalopatia hepatică
3. Peritonita bacteriană
4. Sindromul hepatorenal
5. Necroza tubulară acută
{.Sindromul hepato-
hepato-pulmonar
7. Carcinom hepatic
x
Tratament
OBIECTIVE:
- oprirea evoluţiei,
- îndepărtarea agentului etiologic (alcool/virus),
- menţinerea stării de inactivitate şi compensare,
- prevenirea decompensărilor, complicaţiilor şi tratamentul lor.
MIJLOACE:
- repaus la pat 14 - 16 ore;
- regim igienodietetic bogat în vitamine cu restricţie de alcool,
evitarea condimentelor, prăjelilor;
- tratament etiologic: - sevraj (în ciroza hepatică alcoolică),
- antivirale (în ciroza hepatică de etiologie
virală);
- tratament patogenic: - corticoterapie,
- acizi biliari;
- tratament antifibrotic, diuretic, hepatoprotector;
- tratament chirurgical (anastomoze porto-porto-cave, ligatură de varice
esofagiene).
PLAN DE ÎNGRIJIRE PENTRU UN PACIENT CU CIROZĂ
HEPATICĂ
a
) . ) ( ('
/ /) $ - . ( /
$"$ (''
)
/!! " :"
/ ( ()
( !
!
' 0) ('
/ / . . )
(
( 0)
% )
($ .
') - / /)
( ( '
# )
($ '
$ (
) )
/0 () $
( - ()
- ($
() '
.
.
$ j
$
/ '
) ) (
') . #$ ')
1 $) # " (/''
) ( .
) / ) (' /
#$ # .
) #
/ )
(/''
j
COLECISTITA ACUTĂ
j~
DEFINIŢIE
¯ Colecistita acută reprezintă inflamaţia acută a veziculei biliare
manifestată prin dureri abdominale, mai ales în hipocondrul drept,
uneori şi apărare musculară asociată cu febră şi leucocitoză.
ETIOPATOGENIE
¯ Principala cauză a colecistitei acute este litiaza biliară care poate
determina obstrucţia canalului cistic şi secundar stază biliară
(colecistita acută litiazică).
¯ Colecistitele acute nelitiazice apar în corelaţie cu staza, infecţia
bacteriană şi ischemia peretelui vascular.
TABLOU CLINIC
¯ Debutul colecistitei acute este brusc, prin durere localizată în
epigastru şi tendinţă de iradiere spre hipocondrul drept, dureri care
cresc treptat în intensitate şi nu răspund la tratamentul medical
simptomatic.
¯ Asociat mai apar greţuri şi vărsături, temperatură (sub 380C). La
examenul obiectiv manevra Murphy este pozitivă; apare contracţia
şi apărarea musculară limitată la hipocondrul drept.
j{
Examinări paraclinice
1. Ecografie abdominală - metodă noninvazivă care trebuie efectuată de
urgenţă. Poate da relaţii despre prezenţa litiazei biliare şi a elementelor
sugestive de colecistită:
- îngroşarea peretelui (3 mm) şi dedublarea peretelui vezicular,
- distensia colecistului (peste 40 mm diametrul transversal),
- durere la trecerea sondei ecografice,
- colecţii periveziculare în peritonita localizată,
- prezenţa de gaz în peretele colecistului în colecistita gangrenoasă.
2. Radiografia abdominală simplă poate releva:
- prezenţa calculilor biliari,
- conţinut gazos al colecistului (în colecistita emfizematoasă).
3. Scintigrafia biliară - metodă invazivă care nu se efectuează de rutină. În
colecistita acută vezicula biliară este exclusă scintigrafic, iar căile biliare
sunt vizibile.
4. Tomografia computerizată şi rezonanţa magnetică nucleară - sunt utile
în ghidarea unei puncţii aspirative percutane transhepatice a colecistului
în scop diagnostic - bilicultură sau terapeutic - drenaj.
5. Examene biologice:
- leucocitoză cu neutrofilie,
- transaminaze şi amilaze uşor crescute,
- bilirubina şi fosfatază alcalină uşor crescute în colecistita
gangrenoasă. j×
Complicaţii
¯ hidropsul vezicular;
¯ piocolecistul (empiem) apare prin suprainfecţia bilei
datorită persistenţei obstrucţiei canalului cistic;
¯ perforaţia colecistului cu două forme:
P perforaţia localizată (abces pericolecistic),
P perforaţia liberă,
¯ fistulele biliare - internă ( biliobiliară sau bilio-
bilio-
digestivă);
¯ ileusul biliar apare la persoanele cu litiază şi fistulă
colecistoenterică.
jx
Tratament
Colecistita acută este o urgenţă medico-
medico-chirurgicală care
se tratează în spital.
OBIECTIVELE tratamentului:
- eliminarea procesului inflamator colecistic,
- prevenirea şi tratamentul complicaţiilor,
- îndepărtarea cauzei generatoare de colecistită
acută.
MIJLOACE:
P tratament medical:
- reechilibrare hidroelectrolitică (glucoză, ser
fiziologic, electroliţi) cu asigurarea diurezei,
- repaus digestiv în primele zile,
- antibioterapie (Ampicilină, Gentamicină,
cefalosporine de generaţia a 3- 3-a),
- antispastice, antialgice,
- pungă cu gheaţă în regiunea colecistică. j
P tratament chirurgical:
- de urgenţă în cazul unor complicaţii majore
(colecistită emfizematoasă, gangrenă,
perforaţie, ileus biliar);
- colecistectomia precoce (după 72 ore de la
internare) când diagnosticul nu a fost cert
sau tratamentul medical nu a avut
rezultate favorabile;
- colecistectomia întârziată la 4 - 8
săptămâni de la rezolvarea puseului acut.
Metoda chirurgicală de elecţie este
colecistectomia deschisă sau laparoscopică.
PLAN DE ÎNGRIJIRE PENTRU UN PACIENT CU
COLECISTITÃ
a
a '(
.( )
). /; '
/ ') ." ( " -1 )
). # ') $)
/ $ / )"
1 ' / /
/ (
$) # <
- ')
/
)
#$ #
#
$ )
) / ) 1 . #$ / )
$) ) ') & 8 0
$' -1 0" /
( ()
-1 (' / ) $
$
. $" $'' ' / c
a(- 1 -( /'("
( .
-1 ' /)$ '
a(- 1 (* " (.
( +
/ (
/ $)#
) $/
'
.(
')$)
$
~
1 - /'
.(
( ("
'
' ./)$ '
'
{
×
¯ Pacient în vârstă de 28 ani, cu grupa sanguină O I, de
profesie inginer, fumător a 30 ţigări pe zi se prezintă la
medicul de familie pentru dureri epigastrice, sub formă
de arsură apărute la 2 ore postprandial asociate cu
greţuri, vărsături.
¯ De menţionat că pacientul a urmat tratament cu
Diclofenac pentru o discopatie lombară, timp de 3
săptămâni şi mănâncă la ore neregulate.
¯ Medicul de familie îi recomandă efectuarea
următoarelor investigaţii:
- examen radiologic cu substanţă de contrast
(bariu pasaj)
- ecografie abdominală
- analize de laborator
- examen de scaun (reacţie Addler)
- endoscopie digestivă superioară