ÎNCEPUTURILE VIEȚII POLITICE

MODERNE DIN ROMÂNIA

CONSTITUȚIA DIN 1866

CAROL DE
HOHENZOLLERN
SIGMARINGEN
 VIAȚA POLITICĂ MODERNĂ ÎN ROMÂNIA
CONSTITUȚIA DE LA 1866

După abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza, Locotenența

Domnească dorea să aducă la conducerea Principatelor un
prinț străin, deoarece:
Se înlăturau astfel certurile interne pentru Domnie
Se menținea stabilitatea internă și unitatea națională (adică
unirea realizată de Cuza)
Se consolida autonomia țării (= dreptul unei țări de a se
guverna sau administra singură)

Pe 10 mai 1866 a fost adus în România, prințul

CAROL DE HOHENZOLLERN-SIGMARINGEN, pentru a fi
domnitorul țării. Carol a domnit din 1866 până în 1914, dar
din 1881 a fost numit REGE al României.
 CONSTITUȚIA DIN 1866

Prima Constituție românească a fost promulgată

(=recunoscută în mod oficial ca și Constituție a
României) pe 1 iulie 1866.

 Constituția era realizată după modelul Constituției

BELGIEI

 Adoptarea Constituției a fost una dintre cele mai mari

realizări din perioada în care a domnit Carol I

 Era una dintre cele mai moderne Constituții din Europa

 CONSTITUȚIA din 1866 :
1. Numele oficial al țării : ROMÂNIA
2. Introduce cele 3 PRINCIPII ale unui STAT MODERN:
 SUVERANITATE NAȚIONALĂ – România era independentă
față de alte state
 GUVERNARE REPREZENTATIVĂ – România era condusă prin
reprezentanți
 SEPARAREA PUTERILOR ÎN STAT – în stat există 3 puteri:
Puterea legislativă – Parlamentul (este bicameral, format din
Camera Deputaților și Senat)
Puterea executivă – Domnitorul și Guvernul
Domnitorul: putea să convoace, să amâne sau să dizolve
Parlamentul, avea drept de veto asupra legilor, bătea
monedă, era șeful armatei și numea Guvernul
Guvernul: prezenta proiecte de legi în fața Parlamentului
Puterea judecătorească – Înalta Curte de Jusție și instanțele
judecătorești
3. Forma de guvernare: MONARHIA CONSTITUȚIONALĂ
- Succesiunea la tron se făcea pe principiul eredității, pe
linie masculină

4. Drepturi și libertăți cetățenești: egalitatea în fața legii,

dreptul la azil politic, libertatea de exprimare,
libertatea presei, libertatea conștiinței, libertatea
învățământului

5. Proprietatea era SACRĂ și INVIOLABILĂ

6. Articolul 7 din Constituție preciza: cetățeni ai României

erau considerați doar românii de RELIGIE ORTODOXĂ
 LIBERALISMUL
 IDEOLOGIE POLITICĂ PROMOVATĂ DE PARTIDUL
NAŢIONAL LIBERAL (PNL)

 PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL S-A CONSTITUIT ÎN

ANUL 1875

 ORIGINEA SOCIALĂ: BURGHEZIA INDUSTRIALĂ ŞI

FINANCIARĂ

 DOMENII DE ACTIVITATE: INDUSTRIA, FINANŢELE

 ÎŞI CONTINUĂ ACTIVITATEA DUPĂ 1918

 PRINCIPALII MEMBRI AI PARTIDULUI
NAȚIONAL LIBERAL

C A ROSETTI
ION C BRĂTIANU

MIHAIL KOGĂLNICEANU

ION I C BRĂTIANU
 DOCTRINA LIBERALĂ
 CONSOLIDAREA POLITICO-ECONOMICĂ A ŢĂRII

 ASIGURAREA INDEPENDENŢEI POLITICE ŞI ECONOMICE

 ÎNTĂRIREA POZIŢIILOR ECONOMICE ŞI POLITICE ALE

BURGHEZIEI

 REFORMA AGRARĂ ŞI VOTUL UNIVERSAL

 MODERNIZAREA STRUCTURILOR STATULUI

 UNIREA TUTUROR ROMÂNILOR ÎNTR-UN STAT NAŢIONAL

UNITAR
 CONSERVATORISMUL
 IDEOLOGIE PROMOVATĂ DE PARTIDUL
CONSERVATOR

 PARTIDUL CONSERVATOR S-A CONSTITUIT ÎN

ANUL 1880

 ORIGINEA SOCIALĂ: MOŞIERIMEA – MARII

PROPRIETARI DE PĂMÂNT

 DOMENIU DE ACTIVITATE: AGRICULTURA

 VA DISPĂREA DUPĂ ANUL 1918

 PRINCIPALII MEMBRI AI PARTIDULUI CONSERVATOR

PETRE P CARP

LASCĂR CATARGIU

TITU MAIORESCU
TAKE IONESCU
 DOCTRINA CONSERVATOARE
 PROTEJAREA PROPRIETĂŢII

 ARMONIAÎNTRE PROPRIETARII ŞI
MUNCITORII AGRICOLI

OPOLITICĂ EXTERNĂ DEMNĂ ŞI

RESPECTUOASĂ FAŢĂ DE TOATE
PUTERILE
 ROTATIVA GUVERNAMENTALĂ
 Rotativa guvernamentală a reprezentant un sistem
introdus de regele Carol I în 1895 prin care cele două
mari partide ale României din perioada modernă,
Partidul Naţional Liberal şi Partidul Conservator, alternau
la guvernare odată la patru ani. Prin această metodă s-a
dorit să se asigure stabilitatea vieţii politice din România.

 Sistemul rotativei guvernamentale a luat sfârşit după

intrarea României în Primul Război Mondial, când, din
cauza ocupaţiei a trei sferturi din țară, instituţiile statului
s-au mutat la Iaşi pentru a se reorganiza armata şi a se
respinge ofensiva. Sistemul nu a mai putut fi utilizat în
perioada interbelică din cauza fărămiţării scenei politice.