Sunteți pe pagina 1din 28

CICLURILE VIETII SI CICLURILE

INVATARII

Capota Mihaela-Cristina
Matei Denisa-Alexandra
Oaida Bianca
Paclenu Camelia-Oana
Turlui Cristina-Maria

Psihopedagogie speciala, an II

JOHN HERON

Britanicul John Heron este cunoscut in primul rand ca fiind cel care a
dezvoltat metoda de cercetare participatorie din stiintele sociale numita
cercetare colaborativa. In anii 1970, Heron a fost fondatorul si
directorul Proiectului de Cercetare al Potentialului Uman de la
Universitatea din Surrey. Mai tarziu s-a ocupat de medicina holistica la
Fundatia Medicala Postuniversitara Bitanica de la universitatea din
Londra si a fost directorul Centrului international de cercetare
colaborativa din Volterra, Italia. Din anul 2000, a fost directorul
Centrului de Stiinte ale Omului din Pacificul de Sud, din Auckland,
Noua Zeelanda. In 1992, el a descris bazele teoretice ale perspectivei
sale in cartea Feeling and Personhood: Psychology in Another Key
(Sentimentele si statutul persoanei: psihologie intr-un nou registru).

CICLUL DE BAZA AL VIEII EULUI

Ciclul de baza implica moduile individuante ale emotiei,


imaginatiei, judecatei si actiunii(cu dimensiunea participatorie
implicata doa subliminal).
Nevoia emotionala resimtita acum, este un indicato al moduli in
care tipaul incearca sa influenteze compotament, pentru a amane
neschimbat.
Figura 9.1- ilustreaza ciclul de viata al Eului in lumea
existentei ,,Imaginaul in acest context, repezinta doar
perceptia si memoria- ciclul in care se invarte continuu Eul in
experienta sa de zi cu zi, de la ora la ora.

Linia sa de baza si punctul sau de pornire rezida in staea emotionala cuenta a


individului, cae repezinta satisfactia simtita sau fustare nevoilor din lumea
existentei sale imediate.
Cele 4 stadii ale ciclului pot fi foarte simplii:
1) - simte ca ii este foame
2) -cauta prin bucatarie sa vada ce este de mancae
3) - discrimineaza selectiv intre alimente pentru a forma un meniu
4) - gateste mancarea si o consuma
Mai departe, aceeasi persoana:
5) - simte nevoia de a se relaxa
6) - se uita la pogramul TV din ziar
7) -discrimineaza selectiv intre canale oentu a alege la ce emisiune sa se uite
8) - deschide TV si priveste
In termenii polaritatii de baza, omul din acest ciclu se individueaza, este
identificat cu un proces fundamental restrictionat si nu face decat sa traiascainvatarea fiind redusa practic la 0.

Linia sa de baza si punctul sau de pornire rezida in staea emotionala cuenta a


individului, cae repezinta satisfactia simtita sau fustare nevoilor din lumea
existentei sale imediate.
Cele 4 stadii ale ciclului pot fi foarte simplii:
1) - simte ca ii este foame
2) -cauta prin bucatarie sa vada ce este de mancae
3) - discrimineaza selectiv intre alimente pentru a forma un meniu
4) - gateste mancarea si o consuma
Mai departe, aceeasi persoana:
5) - simte nevoia de a se relaxa
6) - se uita la pogramul TV din ziar
7) -discrimineaza selectiv intre canale oentu a alege la ce emisiune sa se uite
8) - deschide TV si priveste
In termenii polaritatii de baza, omul din acest ciclu se individueaza, este
identificat cu un proces fundamental restrictionat si nu face decat sa traiascainvatarea fiind redusa practic la 0.

CICLUL DE BAZA AL INVATARII EULUI

Atunci cand starea sa emotionala schimbatoare este elativ independenta


de suferintele trecutului, Eul poate alege sa invete, pin incercare si
eroare dar si prin intermediul influentelor sociale, al perceptiilor,
judecatilor si actiunilor ce i-au adus satisfactie sau frustrare.
In invatarea de acest fel al Eului asa cum este ilustrata in , Figura 9.2,
lumea este definita de fapte cae satisfac nevoile si dorintele persoanei:
invatarea Eului pesupunedomeniul existentei de zi cu zi, cu dorintele
sale individuale si socializate.
In Figura 9.2, capacitatea de a trai in momentul prezent(mind-fulness)
partea perifeica a constiintei este ilustrata printr-un cerc exterior in jurul
modurilor, iar concentrarea este ilustrata printr-o cruce in mijlocul lumii
existentiale.

EURILE AFLATE IN SUFERINTA

In acest caz ciclul de baza devine o moisca in care


nevoia simtita, perceptia, discriminarea si actiunea sunt
prinse inconstient in reproducerea buclei distorsionate
inhise a trecutului.
Figura 9.3, ilustreaza aceasta rutina.
Asadar, de exemplu persoana are o nevoie refulata
pentru iubirea care nu a primit-o cand era copil, aceasta
proiecteaza inconstient acea dorinta asupra cuiva care
nu o poate satisface; persoana rationalizeaza aceasta
situatie drept satisfacerea nevoilor sale de adult si acest
lucru implica pe cei doi in reconstituirea simbolica
compulsiva a trecutului frustrant.

ROLURILE COMPULSIVE ALE EULUI AFLAT IN SUFERINTA

Rolurile clasice ale Eului tulburat,atat in relatia cu sine insusi,


cat si in relatia cu ceilalti, sunt ilustrate de manifestarile
compulsiveale victimei, salvatorului, rebelului si opresorului.Ele
corespund celor patru stadii ale ciclului urmat de Eul afectat, iar
fiecare stadiu se poate tranforma la randul lui intr-o
subpersonalitate disturbata in felul sau.

CICLUL DE INVATARE INVERSA AL EULUI

In acest caz, individul intrerupe ciclul fundamental de viata al


Eului, folosind un ciclu inversat. Asadar, procesul de baza al Eului
este reorganizat pentru a invata cum sa traiasca mai eficient.De
exemplu,cred ca putem analiza procesul refularii din perspectiva
unui ciclu invers subliminal.Asta are de-a face cu supravietuirea
psihica : este vorba despre un mod negativ de raportare la viata,
nu despre invatare. Ciclul de invatare inversa intrerupe primul
stadiu al ciclului de invatare de baza si merge in schimb de la
emotie la judecata.

De indata ce se manifesta tiparul emotional curent al Eului,


individul ii identifica natura si tendinta de a genera un anumit tip
de imagine si o inlocuieste cu o imagine diferita care conduce
direct la un alt tip de actiune si prin urmare la un alt rezultat.
Ciclul inversat parcurge calea de la emotie spre judecata, apoi spre
imaginar si din cele din urma catre actiune, fiind opus ciclului de
baza al vietii.

Cele trei faze ale schimbarii folosind ciclul invers de invatare, arata cele trei stadii ale schimbarilor cand este aplicat ciclul invers. Cercul din interior reprezinta ciclul de baza vechi, schimbat cu
ciclul de baza nou din cercul exterior definit prin sagetile ciclului invers in forma de 8.

CICLUL DE BAZA AL VIETII PERSOANEI

Ciclul din ce in ce mai limitat, mai preocupat al vietii Eului,


ilustrat in figura 9.1, il poarta in jurul modurilor individuante ale
emotiei, imaginatiei, judecatii si actiunii. Eul este preocupat cu
nevoile si interesele din lumeea existentei. Modurile participatorii
raman latente, lucrand intr-un mod tacit, Eul hranindu-se din
prezenta lor subliminala pentru propriile lui scopuri, si ignorandule unele dintre impulsuri.

CICLUL DE BAZA AL VIETII


PERSOANEI
Persoana in contrast functioneaza constient in aceste
moduri largi,incluzand modurile inviduante in cadrul lor.
Asadar este ilustrat in fig 9.9 prin 4 cercuri rotative ,care
se ating si se intorc unele pe altele.
Stadiul 1 va influenta si ar putea modifica nevoia primara
a persoanei
In stadiul 2 o intelegere intuitiva a tiparului complet al
situatiei va afecta imaginea a ceea ce este
perceput,reamintit, anticipat
In stadiul 3 judeacata discriminata va servi unei intelegeri
reflesive a problemelor practice relevante
In stadiul 4 este expresia scopurilor si a intentiilor mai largi

CICLUL DE BAZA AL INVATARII PERSOANEI

Ca si in cazul Eului,ciclul vietii peroanei poate deveni


un ciclu de invatare daca,din,nou,persoana are
capacitatea de a trai in momentul prezent pe pracusul
acestuia si de a se concentra cu intentia de a intelege
De aceea in fig 9.10 practicianul ar putea sa
empatizeze mai bine sau sa intuiasca un tipar mai
larg de indicii asupra unor ipoteze alternative
Avand in vedere ca Eul invata prin intermediul
experientelor de zi cu zi cum sa devina mai eficient in
satisfacerea nevoilor sale,persoana invata cum sa fie
mai eficienta in partciparea activa in domenii

CICLUL DE INVATARE INVERSA COLABORATIVA AL


PERSOANEI

Modelul pe care-l propunem in acest scop este ciclul


de invatare inversa colaborativa.Sa presupunem ca
aceasta implica un grup de dezvoltare profesionala
intre colegii practicieni ai medicinei holiste,este
ilustrat in fig 9.11
Stadiul 1 este cel initial afectiv
Stadiul 2 ei impartasesc informatii din istoricul
cazurilor si reflecteaza impreuna asupra lor
Stadiu 3 practicieni isi reformuleaza imaginea
asupra activitatii lor terapeutice in lumina
deliberarilor aneterioare

AUTONOMIE SI HOLISM

INVATAREA ACHIZITII DE CUNOSTINTE PRIN STUDIU SI


PREDARE
INVATARE = INTELEGERE = IMPLICARE SI INTERES

Exista patru niveluri de autonomie a elevilor.


1.Nivelul minim (atunci cand invatacelul se autoadministreaza doar
in activitatea indicata)
2.Nivelul semnificativ (atunci cand elevul participa impreuna cu
profesorul intr-un program negociat de invatare)
3.Nivelul care implica o masura mai mare sau mai mica de
autoadministrare exclusiva a elevului
4. Nivelul cel mai sofisticat se refera la participarea elevului alaturi
de personalul institutiei in luarea decizilor privind gradul de
implicare al elevilor

Niveluri de holism al invatarii


elevilor:
Presupune emotie, imagine, judecare si actiune
Combina moduri individuante in anumite activitati creative
Presupune aspecte centrate mai mult pe persoana, munca profesionala,
lucru in echipa
Implica nivelurile 2 si 3 integrate in dezvoltarea dimensiunilor psihice si
spirituale
Tipuri de invatare:
1.Experientiala
2.Empirica
3.Propozitionala
4.Practica

CERCETAREA
INVATARE
CUNOSTINTE

INVATAREA
INVATARE)

=DOBANDIREA

PRACTICA(TIPURI

DE

DE

BIBLIOGRAFIE

Teorii contemporane ale invatarii KNUD ILLERIS