Sunteți pe pagina 1din 44

EVALUAREA RISCURILOR

ENVIRONMENTALE PRIN METODA


MATRICEALĂ ÎN VEDEREA
STABILIRII PRIORITĂŢILOR DE
MANAGEMENT TERITORIAL

STUDIU DE CAZ: BAZINUL INFERIOR AL


ARIEŞULUI - SECTORUL MONTAN
Seminar

© Radu MIHĂIESCU - 2009 1


Evaluarea cantitativă a riscurilor în vederea
stabilirii priorităţilor de management teritorial

 Scopuri principale:
 identificarea surselor de risc environmental, a
căilor de transmitere şi a subiecţilor riscului;
 caracterizarea riscurilor în vederea prioritizării
de intervenţie a lor;
 evaluarea cantitativă a riscurilor
environmentale;

© Radu MIHĂIESCU - 2009 2


Evaluarea cantitativă a riscurilor în vederea
stabilirii priorităţilor de management teritorial

 Scopuri principale:
 stabilirea măsurilor de management a riscului
în vederea îmbunătăţirii calităţii mediului;
 controlarea şi segregarea activităţilor
antropice generatoare de risc;
 implementarea strategiilor de management
teritorial.

© Radu MIHĂIESCU - 2009 3


Etapa de evaluare cantitativă
 Este una dintre cele mai importante şi
discutate aspecte în cadrul procesului de
evaluare a riscului (PER).
 Trebuie să considere aspectele legate de:
 magnitudinea la scara geografică,
 gravitatea,
 probabilitatea de producere şi vulnerabilitatea
teritorială
 aspecte financiare şi sociale legate de efectele
riscurilor şi costurile de mitigare a acestora.

© Radu MIHĂIESCU - 2009 4


Etapa de evaluare cantitativă
 Dificultatea majoră în evaluările cantitative
constă în stabilirea unui scor general de
evaluare care să reflecte ponderea fiecărei
componente de risc în cadrul unui indice
general.

© Radu MIHĂIESCU - 2009 5


Etapa de evaluare cantitativă
 Analizând componentele de riscuri identificate
(gravitate, magnitudine, persistenţa) se pot
face o serie de evaluări cantitative pe
marginea costurilor de remediere şi a
minimizării efectelor.
 Alte componente (probabilitatea, efectele
cumulative şi sinergice), precum şi
componenta socială a riscului sunt mult mai
dificil de evaluat cantitativ în termeni
financiari.
© Radu MIHĂIESCU - 2009 6
Matricea de evaluare a riscului
 este un instrument eficient în organizarea,
analiza şi prezentarea rezultatelor, metoda
matriceală fiind mult utilizată în studiile de
evaluare a impactului environmental;

© Radu MIHĂIESCU - 2009 7


Matricea de evaluare a riscului
 În practică, metodele matriceale oferă
posibilitatea de-a compara pe aceleaşi
baze impacte de natură diferită şi de a
organiza procedurile de evaluare a impactelor
environmentale.

© Radu MIHĂIESCU - 2009 8


Avantajele utilizării matricilor de
evaluare
 furnizează date cantitative pentru factorii
de decizie
 prin interpretarea rezultatelor permit
evaluarea impactului şi riscului pe
componente de mediu sau pe factori de
presiune.

© Radu MIHĂIESCU - 2009 9


Metodologia de întocmire a matricii
de evaluare a riscurilor

 luarea în considerare a proceselor


generatoare de risc;
 stabilirea indicatorilor gradului de risc;
 stabilirea grilei de apreciere a claselor de
risc.

© Radu MIHĂIESCU - 2009 10


Procesele generatoare de risc (PGS)
 Componentele metodologice care vizează
PGS au fost stabilite în funcţie de:
 trăsăturile environmentale ale teritoriului
studiat
 „subiecţii” riscului (mediu natural şi
comunităţile umane locale).

© Radu MIHĂIESCU - 2009 11


Procesele generatoare de risc (PGS)
 procese asupra mediului natural

 procese generatoare de riscuri antropice şi


sociale

© Radu MIHĂIESCU - 2009 12


Procese asupra mediului natural

 afectarea substratului şi reliefului


 poluarea aerului
 poluarea apei
 degradarea solului
 degradarea habitatelor naturale

© Radu MIHĂIESCU - 2009 13


Procese generatoare de riscuri
antropice şi sociale
 sănătate umană şi calitatea vieţii
 nivel de trai şi locuri de muncă.

© Radu MIHĂIESCU - 2009 14


Gradele de risc - analizate în funcţie de
următorii indicatori de risc:
 1. Gravitatea impactelor (manifeste sau potenţiale),
 2. Magnitudinea impactelor (la scară spaţială şi
număr de locuitori afectaţi),
 3. Persistenţa impactelor (la scară temporală),
 4. Efecte cumulative şi sinergice,
 5. Probabilitatea impactelor.

 Pentru fiecare dintre aceşti indicatori au fost acordate


note de bonitare pe o scară de la 1 la 4.

© Radu MIHĂIESCU - 2009 15


 Delimitarea claselor de risc a fost realizată
pe baza aprecierii riscului în teritoriu.
 Aprecierea riscului pe componente se face pe
baza însumării indicatorilor de la 1 la 4 şi
înmulţirea sumei cu coeficientul acordat
indicatorului 5.

© Radu MIHĂIESCU - 2009 16


Grila de apreciere a riscurilor
 A - risc redus (4-8 puncte);
 B - risc mic (9-16 puncte);
 C - risc mediu (17-24 puncte);
 D - risc mare (25-32 puncte);
 E - risc foarte mare (33-64 puncte).

© Radu MIHĂIESCU - 2009 17


Studiu de caz: bazinul inferior al
Arieşului
 Pe baza informaţiilor şi datelor preliminare au
fost stabilite şapte unităţi environmentale
omogene care au fost caracterizate prin
următoarele caracteristici comune:
 substrat geologic şi relief;
 resursele şi modul lor de valorificare antropică
 probleme de mediu similare.

© Radu MIHĂIESCU - 2009 18


Unităţile environmentale omogene delimitate în
B.H. al Arieşului aferent judeţului Cluj sunt:
1. Sectorul montan al văii Arieşului;
2. Culoarul Arieşului inferior;
3. Coridoarele de transport : A. Rutier
(E60), B. Feroviar (magistrala 300);
4. Sectorul colinar şi de câmpie
aparţinând părţii vestice a Câmpiei
Transilvaniei;
5. Sectorul deluros şi de podiş: A.
Dealurilor Feleacului, B. Podişului
Măhăceni;
6. Sectorul montan A. Muntele Mare,
B. Munţii Trascăului;
7. Zona protejată Cheile Turzii-Tureni.
© Radu MIHĂIESCU - 2009 19
Sectorul montan al văii Arieşului
 cuprinde teritorii din comunele Iara, Băişoara şi
Moldoveneşti
 caracteristicile environmentale comune unităţii
sunt:
 Substratul geologic şi relieful (culoar în zonă montană
de tranziţie);
 Resursele environmentale (resurse minerale, resurse
forestiere);
 Modul de valorificare a componentelor environmentale
(exploatarea resurselor subsolului, exploatări
forestiere, agricultură de tip premontan);
 Problemele de mediu similare (poluarea apelor datorită
exploatării şi prelucrării mineralelor, exploatarea
neraţională a fondului forestier).

© Radu MIHĂIESCU - 2009 20


Caracteristicile environmentale
comune
 Substratul geologic şi relieful (culoar în zonă
montană de tranziţie);
 Resursele environmentale (resurse minerale,
resurse forestiere);
 Modul de valorificare a componentelor
environmentale (exploatarea resurselor
subsolului, exploatări forestiere, agricultură de tip
premontan);
 Problemele de mediu similare (poluarea apelor
datorită exploatării şi prelucrării mineralelor,
exploatarea neraţională a fondului forestier).
© Radu MIHĂIESCU - 2009 21
Analiza riscurilor conform metodologiei prezentate
este orientată către:

 a. riscuri induse antropic asupra mediului


natural;
 b. riscuri induse asupra componentei umane.

© Radu MIHĂIESCU - 2009 22


 Riscuri induse antropic asupra
mediului natural

© Radu MIHĂIESCU - 2009 23


Substratul geologic şi relieful – tipuri
de impacte

 modificări datorate exploatărilor miniere în


cariere şi subteran;
 crearea de forme de relief antropic prin
depozitarea materialului steril şi de flotaţie;
 procese erozionale datorate lipsei
amenajărilor.

© Radu MIHĂIESCU - 2009 24


Substratul geologic şi relieful
-Indicatorii de risc - apreciere
1. Gravitatea impactului - 2 (ţinând cont de
stabilitatea fenomenelor).
2. Magnitudinea pe scară geografică - 2
(datorită numărului şi extinderii restrânse a
arealelor de acest tip).

© Radu MIHĂIESCU - 2009 25


Substratul geologic şi relieful
-Indicatorii de risc - apreciere
3. Persistenţa impactelor – 3 (datorită
durabilităţii în timp a formelor rezultate şi a
costurilor mari necesare pentru remediere).

© Radu MIHĂIESCU - 2009 26


Substratul geologic şi relieful
-Indicatorii de risc - apreciere
4. Efectele cumulative şi sinergice - 3 din cauza
impactelor multiple asupra:
 calităţii apelor (surse de poluanţi pentru apele de
suprafaţă şi freatice);
 solului (poluare directă prin acoperirea terenurilor
productive, poluare indirectă cu pulberi transportate
de curenţii de aer, poluarea solului cu infiltraţii din
levigatul de haldă);
 aerului (poluarea aerului cu pulberi antrenate);
 vegetaţie (poluare cu pulberi transportate de curenţii
de aer, poluarea cu infiltraţii din levigatul de haldă).

© Radu MIHĂIESCU - 2009 27


Substratul geologic şi relieful
-Indicatorii de risc - apreciere
5. Probabilitatea impactelor - 2, datorită
prezenţei riscurilor manifeste.

© Radu MIHĂIESCU - 2009 28


Substratul geologic şi relieful
-Indicatorii de risc - apreciere
1. Gravitatea impactului - 2
2. Magnitudinea pe scară geografică - 2
3. Persistenţa impactelor – 3
4. Efectele cumulative şi sinergice – 3
5. Probabilitatea impactelor - 2

 Nota totală pentru risc conform formulei de calcul


este (2+2+3+3) x 2 = 20.

 Această notă totală încadrează componenta de risc


în categoria C (risc mediu).

© Radu MIHĂIESCU - 2009 29


Calitatea aerului - Tipurile de
impacte

 exploatări miniere în cariere şi subteran


 poluarea datorată transportului auto la
activităţi industriale şi pe DN75

© Radu MIHĂIESCU - 2009 30


Calitatea aerului - Indicatorii de risc -
apreciere
1. Gravitatea impactului - 1, ţinând cont de
caracterul redus al impactelor.
2. Magnitudinea (la scară spaţială şi număr de
locuitori afectaţi) - 1, ţinând cont de întinderea
spaţială limitată a zonelor afectate.

© Radu MIHĂIESCU - 2009 31


Calitatea aerului - Indicatorii de risc -
apreciere
3. Persistenţa impactelor – 1, ţinând cont de
reversibilitatea fenomenelor.
4. Efectele cumulative şi sinergice - 2, datorită
faptului că efectele asupra florei şi faunei
trebuiesc minimizate arealul având un potenţial
turistic ridicat.

© Radu MIHĂIESCU - 2009 32


Calitatea aerului - Indicatorii de risc -
apreciere
5. Probabilitatea impactelor - 1, datorită faptului
că limitarea efectelor este posibilă prin
aplicarea de măsuri uşor de îndeplinit şi cu
costuri mici.

 Nota totală pentru risc conform formulei de


calcul este (1+1+1+2) x 1 = 8.
 Această notă totală încadrează componenta de
risc în categoria A (risc redus).

© Radu MIHĂIESCU - 2009 33


Poluarea apei - Tipuri de impacte

 poluarea datorată substanţelor provenite din


exploatările miniere din bazinul superior al
Arieşului, precum şi cea datorată exploatărilor
autohtone;
 poluarea apelor datorată deversărilor de ape
menajere neeepurate provenite din
gospodăriile individuale, precum şi
impurificării datorită depozitării necontrolate a
deşeurilor;
 poluarea apei cu suspensii provenite din
depozitele de rumeguş.
© Radu MIHĂIESCU - 2009 34
Poluarea apei - Indicatorii de risc -
apreciere
1. Gravitatea impactelor - 3 , ţinând cont de caracterul pronunţat al impactelor datorat în
special poluării cu metale grele, cianuri şi fenomenului de acidifiere datorită aportului
de poluanţi din secţiunile superioare, din exploatarea şi prelucrarea minereurilor.
2. Magnitudinea impactelor - 3, ţinând cont de întinderea spaţială extinsă a zonelor
afectate şi numărul mare de locuitori afectaţi.
3. Persistenţa impactelor - 3, ţinând cont de posibilitatea remedierii parţiale a impactelor
în cazul înlăturării cauzelor fenomenelor, efectele asupra solurilor şi florei şi faunei
menţinându-se pe un interval mai lung de timp.
4. Efecte cumulative şi sinergice:
 efecte asupra calităţii solului din zona luncii inundabile;
 efecte asupra vegetaţiei şi florei acvatice şi de luncă;
 efecte asupra populaţiei (risc de intoxicare).
 Acestea au fost apreciate cu nota 4, datorită faptului că efectele menţionate sunt
multiple şi cu grad mare de periculozitate, gravitatea accentuându-se datorită densităţii
mari de populaţie şi caracterului natural pitoresc al zonei care trebuie prezervat.
5. Probabilitatea impactelor - 3, datorită frecventelor episoade de poluare majoră, pe
fondul unei poluări de fond continue.

 Nota totală pentru risc conform formulei de calcul este (3+3+3+4) x 3 = 39. Această
notă totală încadrează componenta de risc în categoria E (risc foarte mare).

© Radu MIHĂIESCU - 2009 35


Degradarea solului - Tipuri de
impacte
 poluarea solului în zona luncii inundabile a Arieşului
şi Ierii datorită depunerii de poluanţi transportaţi de
ape;
 ocuparea terenurilor cu sol fertil de către rampe de
deşeuri menajere şi industriale;
 degradarea caracteristicilor fizico-chimice ale solului
datorită aportului de poluanţi din sursele menţionate
mai sus;
 procese erozionale datorate lipsei amenajărilor şi
tehnicilor agricole necorespunzătoare.

© Radu MIHĂIESCU - 2009 36


Degradarea solului - Indicatorii de risc -
apreciere
1. Gravitatea impactelor - 3 , ţinând cont de modificările semnificative ale calităţii
solului, mai ales în zona luncilor inundabile.
2. Magnitudinea impactelor - 2 datorită numărului şi extinderii restrânse a
arealelor afectate.
3. Persitenţa impactelor - 3, datorită durabilităţii în timp a disfuncţionalităţilor
rezultate şi a costurilor mari necesare pentru remediere.
4. Efecte cumulative şi sinergice- 2 datorită impactelor asupra:
 vegetaţiei (scăderea fertilităţii solului şi afectarea productivităţii şi
contaminarea producţiei agricole rezultate), precum şi concentrarea
poluanţilor de-a lungul lanţurilor trofice;
 efecte asupra populaţiei (risc indirect de intoxicare prin consumul produselor
agricole);
 calităţii apelor (surse de poluanţi pentru apele de suprafaţă şi freatice).
1. Probabilitatea impactelor este notată cu 2, datorită prezenţei riscurilor.

 Nota totală pentru risc conform formulei de calcul este: (3+2+3+2) x 2 = 20


 Această notă totală încadrează componenta de risc în categoria C (risc
mediu).

© Radu MIHĂIESCU - 2009 37


Degradarea habitatelor naturale -
Tipuri de impacte
 înlocuirea habitatelor naturale cu cele
derivate (plantaţii, terenuri agricole);
 distrugerea habitatelor naturale datorită
exploatărilor forestiere neraţionale;
 procese de degradare a ecosistemelor
acvatice datorită fenomenelor de poluare.

© Radu MIHĂIESCU - 2009 38


Degradarea habitatelor naturale -
Indicatorii de risc - apreciere
 Gravitatea impactelor (manifeste sau potenţiale) a fost apreciată cu
nota 2, ţinând cont de modificările semnificative ale ecosistemelor,
mai ales cel acvatic.
 Magnitudinea impactelor (la scară spaţială) este apreciată pe scară
geografică cu 2 datorită numărului şi extinderii restrânse a arealelor
afectate.
 Persitenţa impactelor este apreciată cu nota 3, datorită durabilităţii în
timp a disfuncţionalităţilor rezultate şi a costurilor mari necesare
pentru remediere.
 Efecte cumulative şi sinergice; nota 2 datorită impactelor asupra:
 calităţii apelor şi solului prin distrugerea rolului de protecţie pe care îl
are pădurea
 efecte asupra populaţiei (risc indirect de intoxicare)
 Probabilitatea impactelor este notată cu 2, datorită prezenţei
riscurilor.
 Nota totală pentru risc conform formulei de calcul este (2+2+3+2) x 2
= 18. Această notă totală încadrează componenta de risc în
categoria C (risc mediu).

© Radu MIHĂIESCU - 2009 39


 Riscuri induse asupra componentei
umane

© Radu MIHĂIESCU - 2009 40


Riscuri asupra sănătăţii şi calităţii vieţii şi
asupra activ. socio-economice (nivel de trai,
locuri de muncă, etc.) - Tipuri de impacte

 creşterea numărului de îmbolnăviri;


 accesul dificil la resurse de apă potabilă;
 epuizarea resurselor în contextul
supraexploatării acestora;
 scăderea potenţialului economic şi creşterea
şomajului.

© Radu MIHĂIESCU - 2009 41


Riscuri asupra sănătăţii şi calităţii vieţii şi asupra
activ. socio-economice (nivel de trai, locuri de
muncă, etc.) - Indicatorii de risc - apreciere
1. Gravitatea impactelor - 2, ţinând cont de efectele potenţiale ale
modificărilor factorilor de mediu: deprecierea calităţii apei, scăderea
potenţialului productiv al solului, limitarea funcţiunilor de bază ale
habitatului natural (recreere, etc), diminuarea calităţilor funcţionale şi
estetice ale habitatelor naturale.
2. Magnitudinea impactelor -2 datorită numărului şi extinderii restrânse a
arealelor afectate şi numărului limitat de locuitori afectaţi, precum şi a
existenţei opţiunilor alternative de evitare a efectelor.
3. Persitenţa impactelor - 2, datorită durabilităţii în timp a
disfuncţionalităţilor rezultate şi a costurilor mari necesare pentru
remediere.
4. Efecte cumulative şi sinergice - 2 datorită fenomenelor de impact
asupra mediului prin concentrarea selectivă a populaţiei în scopuri
recreative în zonele rămase neafectate.
5. Probabilitatea impactelor - 2, datorită prezenţei riscurilor.
 Nota totală pentru risc conform formulei de calcul este (2+2+2+2) x 2
= 16. Această notă totală încadrează componenta de risc în
categoria B (risc mic).

© Radu MIHĂIESCU - 2009 42


© Radu MIHĂIESCU - 2009 43
 ŞI cu asta GATA!!!!

© Radu MIHĂIESCU - 2009 44