TEHNOLOGII DE DEPOLUARE A APELOR

APE UZATE

Curs 2

13.05.10 lector dr. Radu MIHAIESCU 1

REMEMBER!
 Apa - FACTOR IMPORTANT în echilibrele
ecologice,
 Poluarea APEI - o problemă actuală cu
consecinţe mai mult sau mai puţin grave
asupra populaţiei.
 Poluarea APEI - degradarea calităţilor fizice,
chimice sau biologice, produsă direct sau
indirect de activitatea antropică sau
procesele naturale, apa devind improprie
pentru folosirea normală în scopurile în care
ea era posibilă înainte de intervenţia
poluării

13.05.10 lector dr. Radu MIHAIESCU 2

REMEMBER!
 Tipurile de poluare
 Principalele materii poluante şi
efectele acestora
 Principalele surse de poluare

13.05.10 lector dr. Radu MIHAIESCU 3

APELE UZATE
 rezultă după folosirea în diverse
scopuri: menajere sau industriale;
 se caracterizează prin indicatori
fizico-chimici (ca şi apele de
suprafaţă);
 indicatorii specifici caracterizării
apelor uzate sunt raportaţi la numărul
de locuitori şi zi.

13.05.10 lector dr. Radu MIHAIESCU 4

APELE UZATE
 Compoziţia depinde de provenienţa
acestora clasificându-se în:
 ape uzate menajere
 ape uzate industriale.

13.05.10 lector dr. Radu MIHAIESCU 5

APELE UZATE
 Evacuarea apelor uzate industriale în
reţeaua de canalizare orăşenească
sau în receptori este, într-o oarecare
măsură, diferită de cea a apelor uzate
orăşeneşti, în principal, datorită
caracteristicilor fizico-chimice şi
biologice diferite.

13.05.10 lector dr. Radu MIHAIESCU 6

Ape uzate menajere
 menajere provin din:
 satisfacerea nevoilor gospodăreşti de apă
ale centrelor populate
 a nevoilor gospodăreşti, igienico-sanitare
şi social administrative ale unităţilor
industriale mici.

13.05.10 lector dr. Radu MIHAIESCU 7

Ape uzate menajere
 au o compoziţie relativ constantă,
dependentă orar de activitatea
umană.

13.05.10 lector dr. Radu MIHAIESCU 8

Tabel 1. Compoziţia medie a apelor uzate menajere
Caracteristici g / loc.zi mg / l
Substanţe solide totale: 250 655
- substanţe minerale 105 275
- substanţe volatile 145 380
Suspensii sedimentabile: 54 140
- minerale 15 40
- volatile 39 100
Suspensii nesedimentabile (plutitoare): 36 95
- minerale 10 25
- volatile 26 70
Substanţe dizolvate 160 420
- minerale 80 210
- volatile 80 210
Consumul biochimic de oxigen CBO5 54 140
Consumul chimic de oxigen CCO-Mn 57 150
Ape uzate industriale - Consideraţii generale
privind caracteristicile calitative şi
cantitative

 Cunoaşterea proc. tehn. ind., în

măsura în care aceasta conduce la
stabilirea originii şi a caracteristicilor
calitative ale apelor uzate, reprezintă
una din condiţiile de bază pentru o
proiectare judicioasă a staţiilor de
epurare industrială şi mai târziu, a
exploatării acestora.

13.05.10 lector dr. Radu MIHAIESCU 10

 Tabel 2 - Ape uzate industriale: origine, caracteristici şi
mod de epurare

Provenienţă Originea principalilor Caracteristici Mod de epurare

efluenţi principale
1 2 3 4
INDUSTRIA ALIMENTARĂ ŞI A MEDICAMENTELOR
Conserve, Pregăt., selecţ., Cantităţi mari de Grătare, epurare în
diferite stoarcerea şi suspensii, substanţe lagune, irigaţii sau
decolorarea fructelor şi coloidale şi dizolvate infiltraţii în sol
vegetalelor
Produse din Diluarea, separarea, Cantităţi mari de Preparare, epurare
lapte prepararea untului şi substanţe organice, biolog. convenţ.
îndepărtarea zerului îndeosebi proteine, (bazine cu nămol
grăsimi şi lactoză activ sau filtre
biologice)
Fabrici de Macerarea şi presarea Cantităţi mari de Recuperarea,
bere şi grăunţelor, reziduurilor substanţe organice concentrarea prin
distilerii de de la distilarea solide, dizolvate, evaporare şi
băuturi alcoolului, condensatul Conţinând azot şi centrifugare, filtre
alcoolice de la rafinarea amidon fermentat sau biologice; hrană la
evaporatului produse ale acestuia animale
 1 2
Carne şi Grajduri, coteţe, abatoare
produse din de animale, topirea
păsări de grăsimilor şi oaselor,
curte reziduurilor din
condensate, grăsimi şi
ape de spălare,
conservarea păsărilor de
curte
Zahăr din Transportul sfeclei,
sfeclă de supernatant de la nămolul
zahăr de la tratarea cu var,
condens după evaporare,
extragerea zahărului
Produse Micelium, filtratul
farmaceutice epuizat, spălare
Drojdie Filtrarea drojdiei (reziduu) Cantităţi mari de solide,
3 4
Cantităţi mari de Grătare, flotaţie,
substanţe organice decantare filtre
dizolvate şi în biologice
suspensie, sânge,
diferite proteine şi
grăsimi
Cantităţi mari de Refolosirea apelor
substanţe organice uzate, coagularea şi
dizolvate şi în epurarea în lagune
suspensie, conţinând
zahăr şi proteine
Cantitate mare de Evaporare şi uscare,
substanţe organice în hrană pentru
suspensie şi dizolvate, animale.
incluzând vitamine
Fermentare
în special organice şi anaerobă, filtre
CBO biologice
 1 2 3 4

Murături Pregătirea produselor pH variabil, cantităţi Reţinere avansată a

(apă de var, apă sărată, mari de substanţe în deşeurilor în secţie,
alaun, sirop, seminţe şi suspensie, substanţe grătare, egalizare.
bucăţi de castraveţi) organice, culoare
Cafea Pregătire (pulpă şi boabe CBO mare şi cantităţi Grătare, decantare
de cafea) medii de solide în şi filtre biologice
suspensie

Peşte Centrifugare (deşeuri), CBO foarte mare, Evaporarea în

preparare peşte, ape suspensii solide întregime a apelor,
uzate de la evaporare organice şi miros resturi de peşte în
,ş.a. mare.
Spălarea sticlelor, pH mare, substanţe Grătare, apoi
Băuturi pardoselilor şi echipam., solide în suspensie şi descărcare în
nealcoolice drenarea rezervoarelor de CBO mediu canalizarea
sirop orăşenească.
Orez Inmuierea, prepararea şi CBO mare, substanţe Coagulare cu var,
spălarea orezului solide, în suspensie fermentare
anaerobă
 1 2 3 4

INDUSTRIA TEXTILĂ-PIELĂRIE
Textile Pregătirea fibrelor, Ape alcaline, colorate, Neutralizare,
fabricarea materialelor cu CBO şi temperatură precipitare chimică,
mari, cantităţi mari de epurare biologică
substanţe solide în convenţională
suspensie
Produse de Îndepărtarea părului, Cantităţi mari de solide Egalizare,
pielărie înmuierea, pregătirea totale, duritate mare, sedimentare şi
pentru introducerea în băi sare (NaCl), sulfiţi, tratare biologică
a pieilor crom, pH ≈ 7, var
preparat şi CBO mediu
Spălătorii de Spălarea rufelor şi Turbiditate mare, Grătare, precipitare
rufe şi îmbrăcămintei alcalinitate, subst. chimică, flotaţie şi
îmbrăcăminte organice solide. adsorbţie
 1 2 3 4
INDUSTRIA CHIMICĂ
Acizi Procesul tehnologic (ape pH mic, conţinut redus Neutralizare, ardere
uzate şi acizi diluaţi) de substanţe organice când conţinutul de
substanţe organice
justifică procesul.
Detergenţi Spălarea şi purificarea CBO şi săpunuri Flotaţie şi separarea
săpunurilor şi saponificate mari grăsimilor,
detergenţilor precipitare cu CaCl2
Amidon din Evaporare (condensul), CBO şi substanţe Egalizare, tratare
porumb spălare finală (sirop), organice dizolvate mari; biologică
îmbuteliere (ape uzate) în princip. Amidon şi convenţională
substanţe anexe
Explozivi Spălarea TNT şi a TNT, culoare, ape cu Flotaţie, precipitare
fulmicotonului pentru caracter acid, miros, chimică, epurare
purificare, spălarea şi conţinut de acizi biologică
pregătirea încărcăturii organici şi alcool de la convenţională,
pulbere şi bumbac, aerare, clorurare,
metal, uleiuri şi săpun neutralizare
 1 2 3 4
Insecticide Spălarea şi purificarea Mari cantităţi de Diluare,
produselor substanţe organice, înmagazinare,
structuri benzenice absorbţie cu
închise, toxice pentru cărbune activ,
bacterii şi peşti, ape cu clorare alcalină.
caracter acid
Spălarea, trecerea prin Argile, noroi şi uleiuri, Epurare în lagune,
Fosfaţi şi grătare şi flotarea rocii, pH alcalin, substanţe epurare mecanică.
fosfor condens (rezultat din solide în suspensie, Coagulare şi
staţia de reducere a fosfor, siliciu şi fluoruri decantarea apelor
fosfatului) rafinate
Formaldehide Fabricarea enzimelor CBO normal şi HCHO în Filtre biologice,
sintetice (reziduuri), cant. mari (toxice adsorbţie pe
vopsirea fibrelor sintetice pentru bacterii ) cărbune activ.
 1 2 3 4
INDUSTRIA DE PRELUCRARE A MATERIALELOR
Hârtie Pregătirea, rafinarea, pH mare sau mic; Decantare, epurare
spălarea fibrelor, trecerea culoare; substanţe în lagune, epurare
prin grătare a pulpei de solide în suspensie, biologică, aerare,
hârtie coloidale şi dizolvate în recuper.
cantitate mare substanţelor
pierdute în proces.
Produse Developare şi fixare Ape cu caracter alcalin, Recuperarea Ag,
fotografice (soluţii uzate) conţin diferiţi agenţi de apoi evacuarea
reducere organici şi apelor uzate în
anorganici canaliz. orăş.

Oţel Pregătirea cărbunelui, pH mic, acizi, cianuri, Neutralizare,

spălarea gazelor de la fenol, minereu, cocs, recuperare ,
furnale şi de la finisarea piatră de var, alcalii, reutilizare,
oţelului uleiuri, substanţe în coagulare chimică
suspensie fine
Acoperiri Striparea oxizilor, Ape cu caracter acid, Eliminarea
metalice spălarea şi acoperirea toxice, îndeosebi cianurilor, reducerea
metalelor substanţe minerale şi precip. cromului,
precipitarea cu var a
altor metale
 1 2 3 4
Produse din Îndepărtarea nisipului Cantit. mare de subst. Grătare, uscarea
fontă folosit prin evacuare solide în susp., în special nisipului recuperat
hidraulică nisip; puţină argilă şi
cărbune
Ţiţei Din proc. tehnologice Cant. mari de săruri din Recup., injecţia în sol a
(noroi de foraj, sare, ţiţei, CBO mare, miros, sărurilor; acidificarea şi
ţiţei şi gaze în cant. fenoli şi compuşi cu sulf arderea nămolurilor
mici, nămoluri acide şi de la rafinării alcaline
dif. uleiuri de la
rafinare)
Cauciuc Spălarea latexului, CBO mare, miros, subst. Aerare, clorare,
coagularea cauciucului, solide în susp. în sulfonare, epurare
îndepărtarea cantităţi mari, pH biologică
impurităţilor din variabil, cloruri în
cauciuc cantităţi mari
Sticlă Polizarea şi spălarea Culoare roşie, substanţe Precipitarea clorurii de
sticlei solide în suspensie calciu
nesedimentabile, ape cu
caracter alcalin
Silozuri Spălarea încăperilor, CBO mare, ape cu Recup. subst. pierdute
navale recup. solvenţilor şi caracter acid în proces, egalizare,
recup. apei din ţiţei recirculare şi refolosire,
filtre biologice
 1 2 3 4
INDUSTRIA ENERGETICĂ
Centrale cu Răcire, drenare ape Ape calde, volum Răcirea prin aerare,
abur uzate, evacuarea mare, substanţe solide depozitarea
boilerelor dizolvate şi substanţe cenuşii,
anorganice în neutralizarea
cantităţi mari excesului de acizi
din apele uzate

Prelucrarea Curăţirea şi clasificarea Cantităţi importante de Decantarea,

cărbunelui cărbunilor, contactul substanţe solide în flotarea spumei şi
straturilor de sulf cu apa suspensie; pH mic, înmagazinarea
H2SO4 mare şi FeSO4 sterilului
Ape uzate industriale - Consideraţii generale
privind caracteristicile calitative şi
cantitative

 rezultă că pe lângă procedeele

convenţionale de epurare sunt
folosite şi numeroase alte procedee
specifice.

13.05.10 lector dr. Radu MIHAIESCU 20

 Tabel 3 - Unele substanţe prezente în principalele ape uzate
industriale
Substanţa Ape uzate de la:
Clor liber Spălătorii de rufe şi îmbrăcăminte, fabrici de hârtie, înălbire textile
Amoniac Fabricarea cocsului şi benzinei, fabricarea substanţelor chimice
Fluoruri Scrubere pentru gaze, gravare în sticlă, uzine de energie atomică
Cianuri Fabricarea benzinei, acoperiri metalice, curăţirea metalelor
Sulfuri Vopsirea textilelor, tăbăcării, fabricarea benzinei, fabricarea mătăsii
artificiale tip vâscoză
Acizi Fabricarea substanţelor chimice, mine, berii, textilelor, fabricarea de
baterii, soluţii de fier şi cupru
Alcalii Curăţirea lânii, mercerizarea bumbacului, spălătorii de rufe şi
îmbrăcăminte, fierberea bumbacului şi a paielor
Crom Acoperiri metalice, tăbăcirea pieilor cu crom, eloxarea aluminiului
Plumb Fabricarea bateriilor, fabricarea culorilor, fabricarea benzinei, mine
de plumb
Nichel Acoperiri metalice
 Substanţa Ape uzate de la:
Cadmiu Acoperiri metalice
Zinc Galvanizare, acoperiri cu zinc, fabricarea mătăsii artificiale tip
vâscoză, prelucrarea cauciucului
Cupru Acoperiri metalice de cupru, soluţii de cupru, fabricarea mătăsii
artificiale
Arsen Prepararea soluţiilor de deparazitare
Zaharuri Prelucrarea laptelui, fabricarea berii, fabrici de glucoză şi zahăr din
sfecla de zahăr, fabrici de ciocolată sau de dulciuri
Amidon Prelucrarea unor alimente, industria textilă, fabricarea tapetului
Grăsimi. Uleiuri Curăţirea lânii, spălătorii, industria de textile, rafinării de ţiţei, lucrări
inginereşti
Fenoli Fabricarea de benzină şi cocs, fabricarea răşinilor sintetice, industria
de textile, tăbăcării, distilerii de gudroane, fabrici chimice, soluţii
pentru dezinfectare, fabricarea coloranţilor
Formaldehida Fabricarea de răşini sintetice, fabricarea penicilinei şi medicamentelor

Acid acetic Fabricarea mătăsii artificiale, fabricarea conservelor

Acid citric Băuturi nealcoolice şi prelucrarea citricelor
 Substanţe Prezente în apele uzate de la:
Fluoruri Fabricare de benzină şi cocs, fabricare de substanţe chimice, fabrici
de substanţe fertilizatoare, fabrici de ceramică, fabricarea de
tranzistori, gravarea sticlei
Hidrocarburi Fabrici petrochimice şi de cauciuc
Apă oxigenată Înălbirea textilelor, încercarea motoarelor de rachetă

Mercaptani Rafinării de ţiţei, fabrici de pulpă de lemn

Acizi minerali Fabricarea substanţelor chimice, mine, soluţii de fier şi cupru,
fabricarea berii, textilelor, bateriilor
Nichel Acoperiri metalice
Nitroderivaţi Fabrici de produse chimice şi explozivi
Acizi organici Distilerii şi procese de fermentaţie
Argint Acoperiri metalice, fotografie
Acid tanic Tăbăcării, fabrici de cherestea
Acid tartanic Colorarea vinului, pieilor, fabricarea de substanţe chimice
 Tabel 5 - Metalele grele în principalele ape uzate industriale

Al Ag As Ca Cr Cu F Fe Hg Mn Pb Ni Sb Sn Zn

Celuloză şi hârtie X X X X X

Petrochimie X X X X X X X X X X

Chimie anorganică X X X X X X X X X X

Fertilizatori X X X X X X X X X X X X

Rafinării ţiţei X X X X X X X X X X

Metale feroase, X X X X X X X X X X X X
turnătorii
Motoare pt. X X X X X X X
vehicule, finisări
Sticlă, azbest, X
ciment
Textile X

Tăbăcării X

Centrale cu abur X X
 Tabel 6 - Conţinutul în nutrienţi al apelor uzate industriale

Ape uzate de la: CBO CCO N P

Rafinării de petrol 100 340 37 2

Conserve de legume şi fructe 100 - 3 2

Prelucrarea cartofilor 100 188 - -

Fabrici de bere 100 - 4 1

Distilerii 100 - 6 -

Tăbăcării 100 - 15 -

Crescători de păsări 100 - 12 -

Hârtie şi celuloză 100 400 2 0,6

Fabrici de prelucrarea laptelui 100 135 4 2

Abatoare 100 - 9 4

Explozivi 100 - 1 -

Fabrici de textile 100 - 5 1,5

Ape uzate industriale
 În aceeaşi măsură ca şi reducerea
volumului de ape uzate, micşorarea
nocivităţii lor contribuie la impurificarea
într-o măsură mai mică a receptorului.
 Şi în acest caz, introducerea de tehnologii
noi în procesul tehnologic industrial sau
înlocuirea substanţelor nocive folosite în
aceasta cu substanţe mai puţin sau chiar de
loc nocive, poate reduce gradul de
impurificare al apelor uzate industriale.

13.05.10 lector dr. Radu MIHAIESCU 26

Exemple
 la unele secţii de spălare a cărbunilor
s-au înlocuit unii reactivi de flotaţie
cu alţii mai puţin toxici pentru flora şi
fauna receptorului;
 substanţele mercerizante fenolice din
industria textilă au fost înlocuite cu
produse pe bază de alcooli superiori;
 introducerea difuziei continue la
fabricile de zahăr;

13.05.10 lector dr. Radu MIHAIESCU 27

Exemple
 folosirea de detergenţi biodegradabili etc.
 recuperarea substanţelor valoroase din
apele uzate:
 soluţiile de fierbere de la fabricile de prelucrare a
lemnului (în scopul obţinerii de drojdie furajeră)
 subst. petroliere din rafinăriile de petrol
 metalele grele în metalurgia neferoasă
 cianurile în preparaţiile aurifere etc. au ca scop,
pe de o parte valorificarea substanţelor
recuperate, iar pe de altă parte reducerea
cantităţii de substanţe nocive evacuate cu apele
uzate.

13.05.10 lector dr. Radu MIHAIESCU 28

Exemple
 Valorif. parţială sau totală a apelor
uzate, prin irigarea terenurilor
agricole sau prin folosirea lor în
proc.e tehn. industriale în urma unei
epurări avansate, reprezintă, de
asemenea, un mod de reducere a
nocivităţilor evacuate cu apele uzate.

13.05.10 lector dr. Radu MIHAIESCU 29

Exemple
 egalizarea şi uniformizarea debitelor
şi a concentraţiilor contribuie în mare
măsură la reducerea şocurilor ce
trebuie suportate de receptor, şocuri
care ar putea câteodată să aibă
efecte mult mai grave decât cele
aşteptate.

13.05.10 lector dr. Radu MIHAIESCU 30

Norme tehnice de poluare a
apelor
Legislaţia privind încărcările limită ale
poluanţilor din apele uzate, este sintetizată
în două acte normative:
 NTPA 001/2005 - Normativul privind

stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a

apelor uzate evacuate în resursele de apă ;
 NTPA 002/2005 - NORMATIV privind

condiţiile de evacuare a apelor uzate în

reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct
în staţiile de epurare.
13.05.10 lector dr. Radu MIHAIESCU 31
Norme tehnice de poluare a
apelor
 Faţă de limitele impuse de Normativele
de mai sus, Organele Teritoriale pot
impune, de la caz la caz, restricţii
suplimentare privind limitele admise.

13.05.10 lector dr. Radu MIHAIESCU 32

Debitele specifice pentru
principalele categorii de ape uzate
industriale
 Se prezintă în funcţie (în special) de
tona de produs brut sau finit.
 Valorile debitelor sunt susceptibile, în
permanenţă, de a varia în limite mari
şi chiar, câteodată, de a deveni nule
atunci când procesul tehnologic se
transformă din umed în unul uscat.

13.05.10 lector dr. Radu MIHAIESCU 33

Debitele specifice pentru
principalele categorii de ape uzate
industriale
 Reducerea debitelor de apă folosită în
proc. tehn. industrial trebuie să
constituie o grijă permanentă a
proiectanţilor, aceasta realizându-se,
de obicei, fie odată cu introducerea
unei noi tehn. industriale, fie prin
modernizarea unor tehn. vechi.

13.05.10 lector dr. Radu MIHAIESCU 34

Debitele specifice pentru
principalele categorii de ape uzate
industriale
 Într-o unitate industrială, reducerea
debitelor de ape uzate înseamnă, în
acelaşi timp, şi reducerea apei de
alimentare, de aceea ea trebuie privită
ca o parte integrantă a bunei
gospodăriri a unităţii, cu consecinţe
economice avantajoase.

13.05.10 lector dr. Radu MIHAIESCU 35

Recircularea (refolosirea)
 apelor uzate conduce, în principal, la micşorarea
debitelor de alimentare şi evacuare şi, deci, şi a
impurificării receptorilor.
 apei de răcire, operaţie practicată în numeroase
întrep. indust. (termocentrale, rafinării de ţiţei,
întreprinderi metalurgice etc.), reprezintă ex. cel mai
semnificativ în ceea ce priveşte reducerea debitelor.
Toate fabricile de zahăr de la noi din ţară, recirculă
ape uzate de la transportul şi spălarea sfeclei, în plus,
prin introducerea difuziei continue se economisesc
cantităţi importante de apă.

13.05.10 lector dr. Radu MIHAIESCU 36

Recircularea (refolosirea) apei
 a fost introdusă, în ultimii ani, în cadrul a numeroase
procese tehnologice.
 În unele cazuri, apa uzată poate fi recirculată ca atare,
în proc. tehn. care cer o apă de calitate inferioară, dar
de cele mai multe ori, este necesară preepurarea apei
înainte de a fi reintrodusă în circuit.
 Introducerea recirculării trebuie bine fundamentată
înainte de a fi aplicată, deoarece, ca urmare a acesteia,
creşte uneori concentraţia anumitor substanţe din apă,
iar tratarea apei înainte de a fi reintrodusă în circuit
este atât de scumpă, încât recircularea devine
neeconomică.

13.05.10 lector dr. Radu MIHAIESCU 37

Recircularea (refolosirea) apei
 Un alt avantaj al recirculării apei
constă în aceea că ajută la menţinerea
sub formă cât mai concentrată a apelor
uzate, în general, este mult mai
economic să epurezi ape uzate
concentrate, deoarece eficienţa de
îndepărtare a poluantului este mai
mare, iar construcţiile de epurare sunt
mult mai reduse.
13.05.10 lector dr. Radu MIHAIESCU 38
Valorificarea apei uzate
 Valorif. în agricultură a apelor uzate şi a
nămolurilor rezultate în cadrul epurării
apelor uzate a luat o dezvoltare deosebită
în unele ţări, utilizându-se, îndeosebi, apele
uzate industriale, care conţin cant.
importante de subst. organice, de obicei
cele provenite de la prelucrarea mat. prime
utilizate în ind. alimentară.
 folosirea la alimentarea iazurilor piscicole,
obţinându-se, în asemenea cazuri,
importante sporuri de producţie.

13.05.10 lector dr. Radu MIHAIESCU 39

Concluzie
 se poate afirma că aplicarea
posibilităţilor de reducere a cant. de
ape uzate ind. evacuate are ca
rezultat, pe de o parte micşorarea
cantităţii de apă evacuată în
receptori, iar pe de altă parte
diminuarea cant. de subst.
impurificatoare evacuate în aceştia.

13.05.10 lector dr. Radu MIHAIESCU 40

Consideraţii generale privind
epurarea apelor uzate industriale
 Proc. de epurare a apelor uzate ind. sunt,
în general, aceleaşi ca pentru apele uzate
orăşeneşti, adică, în principal, procese
mecanice şi biologice - aerobe sau
anaerobe.
 Acestea sunt completate, de cele mai multe
ori, de procese fizico-chimice de o
complexitate deosebită, ca de exemplu:
extracţie lichid-lichid, schimb ionic,
electrodializă etc.

13.05.10 lector dr. Radu MIHAIESCU 41

Consideraţii generale privind
epurarea apelor uzate industriale
 principalele substanţe nocive ale
apelor uzate ind. sunt substanţe
organice (exprimate prin CBO5),
substanţele în suspensie, substanţele
toxice, metalele grele etc.

13.05.10 lector dr. Radu MIHAIESCU 42