Sunteți pe pagina 1din 24

ISTORIA COMUNICARII, seminar

Asist.univ.dr. Georgiana UDREA

Considerente introductive

Interaciunea social

- definiie, conceptualizri (Mead, Blumer, Goffman)

- viziunea dramaturgic n interaciunea uman sau Viaa cotidian ca


spectacol

- materiale audio-video, exemple, discutii

Identitatea in context intercultural

- ce este identitatea? (paradigma constructivista)

- ce presupune negocierea identitatii si cum se explica necesitatea


acestui proces?

- studentii (Erasmus) si articularea sinelui in contexte interculturale


studii de caz

Fenomenele sociale pot fi studiate de sociologi din 2


perspective (dpdv al gradului lor de generalitate):
-la nivel macrosociologic (interdependenta dintre actorii care
actioneaza unii asupra altora fara sa se cunoasca);
-la nivel microsociologic (actorii sociali se afla in interactiune
directa (fata-in-fata);

Interactionismul (microsociologic): aduce in discutie


relatiile reciproce dintre indivizi (interactiunile) si
semnele acestor schimburi (simbolurile);
Interactionismul simbolic portretizeaza importanta actiunii
umane (acorda prioritate individului in raport cu sistemul sau cultural);

Pentru IS pozitia centrala = NELESUL


produs psihologic, expresia unor elemente
psihologice date;

NELESUL se naste pe baza unui proces de


interactiune sociala intre oameni, pe baza modului in care
indivizii actioneaza fata de
lucruri/obiecte/fenomene/oameni; nu este inerent
lucrurilor;

NELESUL = rezultatul unei negocieri continue,


produsul interpretarii (care este guvernata de
interactiunea individului cu mediul, intr-un anumit
context, loc, cu anumiti participanti);

George Herbert Mead unul dintre reprezentantii timpurii ai paradigmei


constructiviste, a fost un influent prof. de filozofie la Univ. din Chicago;
nu si-a publicat ideile;
dupa moartea sa, studentii sai i-au reunit si
publicat cursurile in lucrarea Mind, Self and Society;

Teoria lui Mead sinele si mediul social se definesc unul pe altul, isi dau
contur unul altuia (prin intermediul comunicarii simbolice);
intelesul este o chestiune de negociere (intelesurile
diferite deriva din experiente diferite);

Interactiunea sociala proces ce implica relatia dintre 2 sau mai multi


indivizi, rezultatul considerarii altora din punct de vedere perceptiv (sine
versus celalalt/ ceilalti);
dezvoltarea omului are loc intr-o continua
evaluare a diferitelor aparitii exterioare (asa cum sunt ele intelese de altii);

Herbert Blumer cel mai de seama discipol al lui Mead, este cel
care a dezvoltat in continuare teoria sa;

Blumer introduce (1937) si defineste termenul de IS, pornind de la


natura simbolica a vietii sociale; 3 idei principale:
1)oamenii

actioneaza fata de lucruri prin prisma semnificatiilor pe care acestea

le poarta;
2)semnificatiile

in cauza sunt derivate, se nasc din interactiunile sociale;

3)semnificatiile

sunt utilizate si interpretate de fiecare individ in raport cu


lucrurile intalnite de acesta;

Aceste principii de baza ale IS conduc la concluzii privind


formarea sinelui in cadrul societatii!

https://www.youtube.com/watch?v=Ux2E6uhEVk0

Modificarea semnificatiilor in cadrul IS este una


permanenta, intr-un proces dinamic de decodare
continua!!!

Herbert Blumer indivizii nu actioneaza primordial


conform structurilor sociale si culturale, ci
raportandu-se la diferitele situatii/ contexte in care se
afla.
Comunicarea capata astfel o esenta creativa, prin
comunicare emitatorul actionand atat asupra
celorlalti, cat si asupra sa (prin proiectarea propriei
persoane asemenea unui rol jucat in afara sa si
fata de sine)

Desi premisele aflate la baza IS par de la sine


intelese, cercetarile din psihologie si
sociologie dovedesc contrariul;

Exp.

Totusi, studiile demonstreaza ca mostenirea genetica


reprezinta numai 20% din produsul complex al devenirii
umane!

Psihologii abordeaza comportamentul uman ca


produs al diversilor factori (stimuli, atitudini, motive,
trasaturi ale personalitatii) care actioneaza asupra
individului; Sociologii pun accent pe pozitia sociala,
normele culturale, status, valori, afilierea la grup etc.

Erving Goffman sociolog care a dezvoltat metafora


interactiunii sociale ca performare dramaturgica;

Perspectiva dramaturgica a lui Goffman foloseste limbajul si


cadrajul teatrului pentru examinarea interactiunii sociale;

relaia dintre performare, actor, scen i public;

Goffman - realitatea inconjuratoare este construita in plan


social; toate actiunile noastre, impreuna cu interpretarile si
semnificatiile date acestora sunt in mod fundamental sociale in
natura lor si strict dependente de contextul in care ne aflam si de
interlocutori;

Pentru a-si construi o imagine cat mai avantajoasa in ochii


celorlalti, indivizii mobilizeaza diferite strategii si metode
(idealizarea fetei, managementul impresiilor, denaturarea faptelor
etc.);

Interactiunea = influena reciproc a indivizilor asupra


aciunilor celuilalt, atunci cnd se afl unul n prezena fizic
imediat a altuia (2003, p. 43);
= suma actelor care se petrec pe parcursul
unei anumite ocazii, atunci cnd un numar de indivizi se afl
continuu unul n prezena celuilalt;
= aspecte sociale cat si relationale (conduse in
scopul de a lasa impresiile pe care oamenii vor ca ceilalti sa le aiba
despre ei insisi;

Pentru a interactiona, indivizii trebuie sa defineasca situatia si


rolurile pe care le vor juca (pentru Goffman, evolutia cotidiana a
individului se reduce la un joc de rol);

Odata ce identitatile/ rolurile sunt stabilite, fiecare are obligatia de a


se purta in concordanta cu identitatea pe care si-a ales-o si de a accepta si
respecta identitatea celuilalt;

Teatrul = model adecvat pentru ilustrarea actiunii sociale, intrucat


sensul este o constructie sociala, nu un dat trebuie creat si
interpretat

Scena = cadrul social al interactiunii (insa pentru a interactiona,


indivizii trebuie sa defineasca situatia si rolurile pe care le vor juca)

Performarea rolului = potrivirea comportamentului cu cel al altora,


ajustare ce se produce sub ghidajul celorlalti (p. 43)
- Faa sociala = actorii sociali isi pun in scena aparitia si intregul
mod de a fi in public
= imagine de sine delimitata conform unor atribute
sociale validate
= comportamentul de fatada = constitutiv oricarui
actor social (indivizii se comporta altfel in public, in tentativa de a
dobandi o imagine pozitiva in ochii celorlalti);
- Autoprezentarea - are menirea de a comunica planurile si definitiile pe
care fiecare persoana le da identitatii sale;
- obliga actorul de a fi ceea ce declara ca este;

Abordarea constructivist
Dialectica sine versus celalalt

Identitatea = construct social ce are la baz o

negociere simbolic realizat n cadrul


interaciunii sociale;
= percepie a sinelui n raport cu
cellalt, proces deschis schimbarii, evolutiei,
definirii si redefinirii constante in functie de
situatie si de cei din jur (Jenkins, 2008; Ting-Toomey,
2005; Bruter, 2005);

Identitatea nu este neleas ca entitate singular,


fix, unic, ci ca o constructie multidimensional,
asumat contextual (Brubaker & Cooper, 2000; Straubhaar,
2008 etc);

Cercetarile actuale arata ca identitatile sunt fluide si


flexibile pentru c, n zilele noastre,oamenii sunt tot
mai adesea expui la diferite situaii ca o consecin
direct a dezvoltrii comunicrii de mas, a cltoriilor
intreprinse si a interactiunii sociale sporite (Fligstein,
2009; Favell, 2009);

Identitatile multiple sunt convergente, ele nu se


exclud reciproc (Risse, 2010; Checkel & Katzenstein, 2009);
Exemple?

De ce este nevoie ca indivizii sa-si negocieze


identitatile?
Ce presupune negocierea identitatii?
Ce rol joaca cultura in perceptia identitatii?
(culturi colectiviste versus culturi
individualiste)? Exemple?
Conflict-theory
Face-negotiation theory
Intercultural communication

Stim deja din literatura de profil c:


- atunci cnd oamenii se mut ntr-o alt tar/cultur
(chiar i temporar) intervin schimbri de atitudine,
comportament, valori i, la nivel fundamental, chiar
modificri n perceptia de sine;
- identitatea este supus schimbrii/ transformrii, n
scopul de a se adapta informatiilor i experientelor din
cadrul noului context socio-cultural (Ryder et al., 2000: 49);
- acest proces de redefinire identitar = firesc, natural,
ntrucat identitatile noastre se dezvolt n interactiunea
cu ceilalti, care joac un rol fundamental n modul n
care ne percepem i ne definim pe noi nine (Fligstein,
2009);

Ceea ce literatura de specialitate a aprofundat


mai putin:

- cum este identitatea inteleasa si experimentata pe


parcursul sejururilor interculturale;
- care sunt dimensiunile identitare predominante in timpul
stagiilor interculturale si contextele lor de manifestare;
- cum sunt negociate/ activate identitatile in strainatate si
care este raportul dintre diferitele paliere identitare
asumate de catre aceeasi persoana (in termeni de
coexistenta sau excludere mutuala);
- care este impactul relocarii culturale (pe termen lung
sau scurt) asupra evolutiei identitatii individuale?

Experiena mobilitatii academice si/ sau profesionale


pune n eviden modul n care indivizii actualizeaz
diferite paliere ale identitii;

Totusi, ntrebrile empirice legate de percepia sinelui i


a celorlalti pe parcursul si dupa finalizarea tranzitiilor
(inter)culturale sunt relativ neglijate n studiile actuale;

De exp., n cercetarile existente privind mobilitatea


academica n Europa (programul Erasmus) se insista
mai ales pe aspecte legate de impactul stagiului
educational asupra calificarilor si capacitatilor
profesionale ale studentilor si mai putin pe
transformarile identitare declansate de experienta
studiului si adaptarii n contexte noi;

Obiective:

- identificarea modului n care studenii Erasmus


nteleg i definesc propria identitate pe
parcursul stagiului de mobilitate;
- explorarea situaiilor care evideniaz
sentimente de apartenenta diferite;
- analizarea raportului dintre diferitele
dimensiuni ale identitii studenilor (accent pe

relaia dintre identitatea european i loialitile


naionale);

Metoda: 59 de interviuri n profunzime


semi-structurate;

Lot de convenienta: studeni Erasmus


romni (28) i olandezi (31);

Perioada: 2011-2012

Durata: 50-60 de minute fiecare interviu

diferite contexte au accentuat anumite dimensiuni


identitare (convergente): naional i de grup
(proeminente), european (vizibil n anumite contexte);
regional i local (sporadic);
n grupul Erasmus m simeam mai degrab romnc, reprezentam
Romnia, ns atunci cnd ieeam la cumprturi, cnd cltoream sau
intram n farmacii m simeam cetean european cu drepturi depline
(Dumitria, 23, Belgia);
It depended with who I was If I was with Norwegian people than I was
a stranger, a foreigner, an international student; if I was with other
international students than I was the Dutch person who spoke Norwegian.
So, yes, it depended very much on the people I was with (Lotte, 27,
Norvegia);

2 aspecte eseniale: IN evideniat de contexte i


discuii discriminatorii n cazul studenilor romni:
Cred c IN a aprut mai mult ca o arm de aprare i de contraatac
uneori [] dac eram tratate cu rceal deveneam i noi reci, iar dac ei
vorbeau n german ncepeam i noi s vorbim n romn i era aa ca un
fel de lupt nedeclarat (Mihaela, 22, Germania);

IN accentuat de experiena mobilitii:


I had the idea I became much more Dutch, like very much more related to
my own country (Jonathan, 27, Italia);
N-a fi zis vreodat c voi deveni att de romnc i de patrioat. Att de
mult mi-am aprat ara n momentul n care am ajuns acolo parc m-am
trezit la realitate (Mariana, 21, Frana).

a) studenii romni nivel ridicat de asumare a unei


IE (21/28); studenii olandezi gradul de asumare a
unei IE mai scazut (18/31);

b) studenii romni au o orientare mai degrab


instrumentalist n asumarea unei IE: Am simit o foarte
mare libertate i acesta ar fi primul lucru pe care l-a asocia cu statutul
de european: libertatea de micare. Am cltorit mereu foarte liber, fr
s mi se cear buletinul sau pasaportul) i faptul c am fost mereu
respectat (Irina, 22, Belgia);

c) studenii olandezi reliefeaz cu precdere


componenta cultural a IE: When Im meeting people from
the United States I feel quite European, but its not like I experienced
that particularly in Norway, but generally speaking Because people
from the US, they always say that we have a food culture and staff and
they dont really have the background. Then, Im glad Im from Europe
and then I see Europe as one big thing (Sara, 23)

Diferitele dimensiuni identitare accentuate de


experienta mobilitatii academice nu se exclud
reciproc n contextul cercetarii ele sunt vzute
n termeni de dimensiune dominant versus
dimensiuni secundare;
Natura contextual a identitii (confirmat);
IN accentuat puternic n timpul sejurului
academic (asumat de studenii romni mai ales pe
fondul discriminrii);

IE activat n situaii specifice, fara ca


actualizarea ei sa excluda alte loialitati;

Formarea identitatii este un produs central al socializarii (Mead); sinele se


formeaza in procesul experientei sociale, sub influenta actiunilor altor actori cu
care se identifica;

In interactiune identitatile evolueaza si se schimba constant atat in functie de


reactiile celorlalti cat si in functie de specificul situatiei;

Interactiunea este neproblematica atunci cand performarea rolului corespunde


asteptarilor simbolice ale interlocutorilor si ale sinelui (fiecare actioneaza in concordanta
cu identitatea asumata de el si de ceilalti) ;

Pentru a interactiona, indivizii trebuie sa defineasca situatia si rolurile pe care le


vor juca (pentru Goffman, evolutia cotidiana a individului se reduce la un joc de rol);

Modul in care fac aceasta influenteaza felul in care vor interactiona;

In general, ei incearca sa-si potriveasca comportamentul cu cel al altora;

Aceasta ajustare se produce printr-o serie de incercari, ghidate de reactiile


celorlalti;