Sunteți pe pagina 1din 34

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

CAROL DAVILA
BUCURESTI

CURS
DE
NEUROLOGIE

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie


TULBURARI DE LIMBAJ
Vorbirea = act motor al exprimarii prin cuvinte a informatiilor
Limbaj = capacitatea de a intelege de a utiliza si exprima
informatii prin cuvinte in scopul comunicarii gandurilor,
simturilor si impresiilor in mod original.
Limbaj – perceptie – auditiv + vizual
- expresie – scris + citit + vorbit
Vorbirea cuprinde articularea cuvintelor care e
precedata de fonatie = emisia de sunete
Aer expirat + vibrarea corzilor vocale = sunete
Articularea prin dinti, limba, mandibula
E necesara sincronizarea !

O tulburare lezionala poate perturba actul vorbirii - exemplu


-daca afecteaza structurile fonatiei (neurologic sau nu →
insuficienta respiratorie, boli respiratorii, paralizie N laringeu) =>

. disfonie,
- tulburari de sincronizare a unor muschi → val palatin =>
disartrie,
- anartrie – stie ceConf.
semnifica cuvintele, le cunoaste, nu poate sa
Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
le pronunte
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
LIMBAJUL are trasaturi specifice:
- creativitate,
- forma,
- continut,
- mod de utilizare
– la nivel cortical exista:
1.- nivel de organizare fonematic = comun pentru toti

oamenii, caracteristic fiecarei limbi, care da forma


limbajului

2.- nivel de organizare lexical si semantic = totalitatea


cuvintelor pe care un individ le intelege, le spune si
care au o semnificatie. Limbajul nu e o simpla repetare de
propozitii prealabil invatate. E un proces in care
imaginatia bazata pe cultura generala se manifesta
adecvat cu problemele comunicarii interumane. Da
creativitatea limbajului.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
■ 3.- nivel sintactic de organizare = fonemele se
combina → cuvintele care se organizeaza in
propozitii, fraze.
■ Dau continutul limbajului ce confera posibilitatea
inductiei si deductiei logice, elaborarea de
interferente, a accentuarii importantei cuvintelor
prin ton, ritm, volum, mimica, postura.
■ Continutul e specific fiecarei limbi.
• Modul de utilizare este esential comunicarii
interumane.
Prin comunicare ne exprimam gandurile, trairile
si asteptarile.
Limbajul vorbit si scris are si un obiectiv social.
• nivel de melodicitate a limbajului = intonatia
(prosodie) – emisfer nedominant

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie


Limbajul scris = informatia vizuala primara ajunge in
cortexul vizual, de aici se transmite in arii asociative
ce “inteleg” informatia, apoi spre aria de limbaj =>
integrare. Aria integrativa → In lobul frontal .
■ La intersectia dintre santul central si cel lateral,
predominant in emisfera stanga lob frontal se afla aria
Broca. In aceiasi emisfer in girul supramarginal - aria
Wernicke.
■ La om exista dominanta emisferica (asimetrie
cerebrala) care la majoritatea oamenilor e emisferul
stang (dreptaci = preferinta de utilizare a mainii,
piciorului, ochiului dr.)
■ La unii stangaci exista dominanta emisferului dr. dar
nu toti cu dominanta emisferica dr. sunt stangaci. La
ei nu se stie sigur care emisfer e predominant !

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie


Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
■ Se considera ca utilizarea preferentiala a
partii dr. este determinata genetic (nefiind
dependenta de dominanta) pentru unii
indivizi.
■ Uneori secundar unei suferinte cerebrale
stg in timpul dezvoltarii precoce, apare
mutarea centrilor in celalalt emisfer
■ Din punct de vedere al limbajului in
majoritatea cazurilor, dominat este
emisferul stang

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie


DISFAZIE = TULBURARE AFAZICA

Afazia = afectiune neurologica manifestata prin pierderea


capacitatii de exprimare sau de comprehensiune determinata de
leziuni cerebrale.

Achizitia limbajului implica cert invatarea, dar studiile pe copii au


demonstrat ca mare parte a acestui proces este inascut.

Dovezi:
- -Diferente anatomice dr/stg – planum temporale (arie
specializata pentru limbaj) e mai mare in emisferul stg la
dreptaci inca din a 31 saptamana de sarcina, deci nu e
consecinta a experientei.

-susceptibilitatea la sunetele din mediu inca de la nastere.

- -o tulburare de limbaj de tip afazic in primii 6-7 ani de viata duce


la intreruperea achizitiei limbajului cu efecte de lunga durata.

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie


Elementar afazia se clasifica in:
- afazie motorie de tip Broca (arii 44, 45) = intelege,
dar nu este inteles, reducerea fluentei verbale =
afazie nonfluenta,
• disabilitate de a se exprima cu voce tare
• tulburari de articulare – anartrie →apraxie
bucolinguala,
• lipsa severa de cuvinte→stereotipii,
stil laconic, telegrafic
• pierderea relatiei sintactice → agramatisme,
• afectarea limbajului scris.

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie


■ - afazie senzoriala de tip Wernicke (arii 41,42,
girul supramarginal) = vorbire fluenta, chiar
logoreica, = afazie fluenta dar nu intelege
nimic vorbit/scris (surditate verbala sau/si
cecitate verbala Wernicke)
• disociere automatico-voluntara, parafazie
fonemica,
• parafazie semantica → jargonafazie, •
surditate verbala,
• afectarea limbajului scris,

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie


■ Elemente ce pot fi depistate la examenul afaziei:
■ - agramatisme, unele cuvinte nu le foloseste
corect, altele nu le pronunta corect
■ - anomie = nu stie sa denumeasca un substantiv
■ - parafazii literale - o litera sau un grup de litere nu
e corect in cadrul unui cuvant
■ - parafazie verbala – inlocuieste un cuvant cu altul
gresit ex. scriu cu ceasul
■ - perifraze – nu stie cuvantul, dar poate sa exprime
mesajul cu alte cuvinte
■ Nu exista afazie motorie sau senzoriala pura;
→afazie predominant motorie / senzoriala;
■ - totdeauna tulburarea afazica e insotita de o
tulburare de perceptie

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie


Afazia amnestica (anomica)

• uita cuvantul corespunzator unei notiuni, dar


recunoaste obiectul
• tulburari prosodice
• agramatisme
• vorbirea telegrafica
• vorbirea prin perifraza
• jargon – afazie – vorbeste intr-o limba de el
inteleasa
Afazie completa

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie


-

Limbaj afectiv – un bolnav afazic daca e emotionat cand vede pe


cineva incepe sa vorbeasca sau daca e suparat injura
Limbaj automat – sa numere de la 1 la 100; sa spuna zilele
saptamanii
Limbaj muzical – tine de lobul parietal din emisferul minor
Cu ajutorul lor putem face recuparea limbajului (logopedic)

Tulburari de receptie – il punem sa execute ordine- incepem cu


ordine simple, apoi crestem gradul de dificultate
Repetarea primului ordin mereu = afazie
- Il punem sa scrie – daca scrie bine – disartrie; daca nu – afazie

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie


Afazia primara progresiva

■ Afazie cu instalare cronica – ani


■ Caracteristic → lipsa altor disfunctii cerebrale
■ Fara tulburari de memorie sau constienta
■ Modificari anatomopatologice de tip Alzheimer (fascicule
neurofibrilare si disparitii neuronale in stratul 2 cortical

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie


Afazia trebuie diferentiata de:
■ afonie
■ disfonie
■ apraxie buco-linguala
■ anartrie
■ dizartrie

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie


ALEXIE

– incapacitatea de a intelege ce e scris (de a citi) (diverse forme –


stie literele, dar nu intelege cuvintul; nu stie semnificatia
cuvantului)

- pura = alexie agnozica (frecvent leziune occipitala) – citeste


litere separat, nu intelege cuvantul
- apartine de afazie

Tulburari afazice – leziuni focale


- degenerescente
- boli inflamatorii
- tumori/ procese expansive intracerebrale

(Tumorile pot creste lent astfel incat simptomele apar foarte


tardiv – creierul are o mare capacitate plastica si de adaptare)
Nu exista proportionalitate intre dimensiunea leziunii si
simptomatologie.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
APRAXIA
Praxia = capacitatea de a elabora actele motorii invatate

Actul motor presupune:


– perceptia corecta a mediului inconjurator
si a schemei corporale => informatia
- motivatia
- integrarea informatiei => program motor

Elaborarea actului motor se face posterior la intersectia


lobului parietal cu temporal si occipital – aria Lipmann (aria
enpraxiei). De aici informatiile ajung in aria – premotorie (lob
frontal) si subcortical

Exista niste conditii obligatorii pentru a dignostica apraxia :


- pacientul trebuie sa fie constient
- caile de perceptie a informatiilor si caile efectorii motorii sa
fie intacte
- sa nu existe tulburari majore de limbaj

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie


APRAXIA
(ideatorie, ideomotorie, melokinetica)
DIAGNOSTIC – comanda de gesturi
– tranzitive – cu obiecte
- intranzitive – fara obiecte
(mimeaza folosirea unui obiect sau face
gesturi in sine fara obiecte)
Apraxia ideatorie – nu elaboreaza programul motor
- nu mimeaza
- nu-l poate relata
- se agraveaza cand ii dai obiectul si-l pui sa
faca gestul (gest tranzitiv )
Apraxia ideomotorie – elaboreaza un program imperfect
(informatiile nu ajung la aria motorie)
- relateaza
- mimeaza cat de cat
- se amelioreaza tulb. motorie la gest
tranzitiv
Apraxia melokinetica – (limitata) – relateaza
- mimeaza
- realizeaza gesturi automate nu si pe cele
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
complexe ce utilizeaza extremitatile
LEZIUNI – cortex parietal postero-lateral
- structura substantei albe din – aceeasi emisfera
- corp calos

Sindrom de disconectie – face gesturi cu o parte, nu le face cu


celalalt hemicorp datorita afectarii fibrelor ce trec prin corpul calos
de la emisferul major la cel minor.
Ex. paralizie stg, apraxie dreapta => leziunea corpului calos

Tulburari apraxice pot apare izolat in


- Infarct cerebral
- vasculite : LES, granulomatoza, DZ
- leziuni degenerative
- tumori I, II

Forme particulare – apraxie constructiva =>


leziuni parietale uni / bilaterale
- apraxie de imbracare
- apraxie oro-linguala (e afectat cortexul insular
din emisfera dominanta) intelege perfect !

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie


Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
AGNOZIA
tulburare de recunoastere senzoriala
in absenta oricarei alterari a aferentelor
1) tactila (astereognozia)
2) vizuala (cecitate psihica)
3) auditiva
4) spatiala
5) corporala (asomatognozia)
- frecvent e unilateral stanga = hemiasomatognozie

Bolnavul nu-si recunoaste membrele stangi, ele fie lipsesc fie


nu sunt ale lor – anosodiaforie (indiferenti fata de paralizia
stanga)
- anosognozie (neaga paralizia)
- membre fantoma

Particularitate sindrom Gerstmann – agnozie digitala


- dezorintare drepta - stanga
- acalculie
- agrafie
- apraxie constructiva
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Cursul urmator:

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie