Sunteți pe pagina 1din 41

PARCUL

NATIONAL PIATRA
CRAIULUI
• Masivul Piatra Craiului (germană Königstein),
adeseori Munţii Piatra Craiului, doar Piatra
Craiului sau chiar Crai, este un lanţ muntos
calcaros aflat la sud-vestul Carpaţilor Orientali,
dar care aparţine lanţului Carpaţilor Meridionali,
găsindu-se în nord-estul acestora.
• Din punct de vedere petrografic, Masivul Piatra Craiului se
deosebeşte geologic şi morfologic de masivele şi grupele
muntoase înconjurătoare, Munţii Leaota, Munţii Bucegi,
Munţii Făgăraş şi Munţii Iezer-Păpuşa. În timp ce aceste
grupe montane sunt formate aproape exclusiv din roci
cristaline, „Crai”-ul, cum este adesea alintat, este o „lamă”
tăioasă şi abruptă de roci metamorfice, în special roci
calcaroase de vârsta jurasică, lungă de aproximativ 24 - 26
km, orientată de la sud-vest spre nord-est, şi lată de
aproximativ 6 - 8 km, pe direcţiile perpendiculare
corespunzătoare. Cunoscuţii pereţii verticali, inalţi de 400-
650 m, dintre Padina Lăncii şi Valea lui Ivan, au luat naştere
datorită stratificării pe orizontală a calcarelor.
• Altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă în vârful
Vârful La Om, cunoscut şi ca Piscul Baciului, având 2244 m
. Masivul are numeroase piscuri peste 2000 de metri
altitudine (Vf. Padina Popii(2025m), Vf. Ascuţit(2150m), Vf.
Ţimbalul Mare(2177m), Varful dintre Ţimbale(2170m), Vf.
Sbirii(2220m), Vf. Căldării Ocolite(2202m) ).
Creasta Pietrei Craiului fotografiată din Grind
CLIMA
• Temperatura medie anuala se menţine în
jurul valorii de 0 grade C, iar în zonele
înalte coboară până la -2 grade C.
Vânturile aproape permanente sunt
determinate de poziţia izolată a masivului.
Precipitaţiile se înscriu între 1.000-
1.200mm/an, predominând în lunile mai şi
iunie.
Roci calcaroase
FENOMENE CARSTICE
• Cheile Dâmbovicioarei şi Peştera
Dâmbovicioarei sunt cele mai importante
fenomene carstice din Piatra Craiului. În partea
nord-estică apar Prăpăstiile Zărneştilor,
izbucurile Fântânile Domnilor si Fântâna lui
Botorog, La Zaplaz, Cerdacul Stanciului,
Peştera Stanciului, Moara Dracului. Aminitim
Marele Grohotiş care este o pânză de pietre
instabile de 4 km.
La
Zaplaz
Flora si fauna
• În zona Piatra Craiului se găseşte o vegetaţie mai puţin
bogată in specii datorită preponderenţei aproape
absolute a calcarelor. Totuşi se găsesc specii unice în
lume de floră şi faună, unele dintre ele, aşa cum ar fi
Garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus Callizonus) fiind
faimoase. Alte specii protejate sunt floarea de
colt(Leontopodium alpinum) şi ghintura
galbena(Gentiana lutea). Printre speciile de animale
amintim capra neagră (Rupicapra rupicapra), declarata
monument al naturii, capriorul, mistreţul, ursul carpatin,
râsul, vulpea, lupul, veveriţa.
Masivul Piatra Craiului a devenit rezervatie naturala in 28 martie 1938 (Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 645). Consiliul de Ministri a luat aceasta decizie "datorita caracterului
• unic al masivului unde se gasesc specii rare ca Dianthus callizonus, Hesperis nivea, Minuatia transilvanica, Leontopodium alpinum,ca si datorita frumusetii peisajului".
In 1938, cand rezervatia naturala a fost infiintata, au fost luate in considerare numai 440 ha. In 1972, aceasta suprafata a crescut la 900 ha, iar astazi, zona de conservare
speciala acopera o suprafata de 4879ha, zona de parc national ocupand cca. 9894 ha. in 1952 (anul in care a fost inregistrat primul amenajament silvic pentru zona Pietrei
Craiului), in jur de 17.2% din suprafata totala a masivului a fost luata in considerare pentru conservare.
In anul 1990 Piatra Craiului este declarat parc national prin Ordinul 7 al Ministerului Agriculturii de la acea vreme, alaturi de alte 12 parcuri din Romania.
Incepand din anul anul 1999, odata cu demararea Proiectului Managementul Conservarii Biodiversitatii se constituie si administratia parcului.
Scopul desemnarii Masivului Piatra Craiului ca si parc national este acela de a asigura conservarea biodiversitatii si a peisajului, a speciilor valoroase, promovarea si incurajarea
turismului, constientizarea si educarea publicului in spiritul protejarii naturii si a valorilor sale.
• Pe teritoriul parcului au fost identificate un numar total
de 1170 de specii si subspecii de plante.
Cunoscand faptul ca in flora Romaniei s-au inregistrat
3136 de specii spontane se poate afirma ca Parcul
National Piatra Craiului gazduieste peste 30 % din
speciile de plante superioare care se intalnesc pe
teritoriul Romaniei. Un numar de 181 de specii sunt
incluse in "Lista rosie a plantelor superioare din
Romania" ca specii endemice, rare sau vulnerabile.
De aici se poate observa importanta deosebita a
Parcului National Piatra Craiului pentru conservarea
speciilor de flora, in special pentru conservarea
endemitelor carpatice.
• Plante protejate: garofita Piatrei Craiului (Dianthus callizonus)
simbolul floristic al Pietrei Craiului, acest munte fiind unicul loc
din lume care o gazduieste (este o specie endemica pentru
Piatra Craiului); tisa (Taxus baccata); angelica (Angelica
arhangelica); sangele voinicului (Nigritella nigra si N. rubra);
macul galben (Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stefani);
linarita (Linaria alpina); floarea de colt sau floarea Reginei
(Leontopodium alpinum); bulbucii (Trolius europaeus); bujorul
de munte (Rhododendron mytifolium), gladiola salbatica
(Gladiolus imbricatus), ghintura galbena (Gentiana lutea), iedera
alba (Daphne blagayana), tulichina (Daphne cneorum) etc.
Localitatile din jurul Parcului sunt reprezentate de orasul
Zarnesti si comunele: Bran, Moieciu, Fundata pe raza judetului
Brasov si de comunele Dambovicioara si Rucar pe raza
judetului Arges. In cadrul localitatilor mentionate, impactul cel
mai mare asupra Parcului il au: orasul Zarnesti, comunele Rucar
si Dambovicioara si satele: Pestera si Magura (comuna
Moieciu), Sirnea (comuna Fundata).
Floare de colt Garofita Pietrei Craiului
Hesperis nivea Sangele voinicului
Angelica Ghintura
Gladiola salbatica Iedera alba
Bulbuci Macul galben
Tulichina
• Fauna - Piatra Craiului
• - Fauna de nevertebrate este foarte bogata prezentand deosebit interes
stiintific.
Este de remarcat prezenta a 35 de specii endemice si a 91 de specii
descrise de aici ca fiind noi pentru stiinta. Mentionam doua specii specifice
Pietrei Craiului: Nesticus constantinescui (Arahnida) si Rhagidia carpatica
(Arahnida, Acari). De asemenea mentionam prezentaspeciei rare
• Octodrilus exacystis (Oligocheta, Lumbricidae), endemica in Transilvania si
in zonele subcarpatice ale Munteniei si Moldoveisi
• Sclerophaedon carpaticus (Coleoptera, Chrysomelidae), endemism al
Carpatilor Orientali si Meridionali. Pana in prezent au fost identificate peste
90 de specii de fluturi unele rare sau endemice:
• Psodos coracinusdioszeghy, subspecie endemica alpina;
Apamea zeta sandorokovacsi, subspecie endemica in Carpati;
• Erebia pronoe, specie cunoscuta in Carpati numai din Piatra Craiului si
Bucegi;
• Pierisbryoniae specie mentionata in lista rosie a fluturilor de zi din Europa,
• Studiile efectuate in vara anului 2000 in cadrul programului de inventariere a
biodiversitatii au dus la identificarea a 49 de specii de diptere dintre care 16
fiind noi pentru fauna Romaniei.
• In Piatra Craiului reteaua hidrografica este mai redusa. Fauna acvatica este
reprezentata printr-o serie de nevertebrate si 10 specii de pesti oxifili si
reofili specifici raurilor de munte: zglavoaca - Cotus gobio; pastravul - Salmo
trutta etc.
Nesticus constantinescui Octodrilus exacystis

Zgavloaca

Pastrav
Erebia pronoe(endemism)
Pieris bryoniae
• Fauna de amfibieni si reptile din PiatraCraiului
este ceva mai putin studiata.

Se intalnesc:
• Salamandra salamandra;
• tritonul cu creasta - Triturus cristatus cristatus (specie
de interescomunitar conf. Directivei Consiliului Europei
92/43 EEC);
• tritonul de munte - T. alpestris alpestris;
• broasca rosie de munte -Rana temporaria temporaria;
• buhaiul de balta - Bombina variegata variegata (specie
de interes comunitar);
• broasca raioasa bruna - Bufo bufo,
• Dintre reptile mentionam:
- vipera de munte - Vipera berus berus;
- sarpele de casa - Natrix natrix;
- sarpele de alun - Coronella austriaca austriaca;
- naparca- Anguis fragilis;
- soparlade munte - Lacerta vivipara;
- soparla de camp - L. agilis agilis;
- gusterul- L. viridis viridis;
- soparla de ziduri - Podarcis muralis, etc.
• De mentionat ca toate speciile de amfibieni si
reptilede pe teritoriul Romaniei sunt protejate
fiind incluse in anexa 3 alegii 13 din 11 martie
1993 (Conventia de la Berna
Tritonul cu creasta
Buhaiul de balta

Naparca Soparla de ziduri


• In ceea ce priveste ornitofauna pana in prezent au fost
identificate 89 de specii dintre care 50 sunt mentionate
ca specii strict protejate in Conventia de la Berna -
Conventia pentru protejarea vietii salbatice si a
habitatelor naturale din Europa (legea nr.13din 11
martie 1993); iar sase specii in Conventia de la Bonn -
Conventiaprivind conservarea speciilor migratoare de
animale salbatice (legeanr. 13 din 8 ian. 1998).
• Fata de alte masive muntoase Piatra Craiului si-a
pierdut in mare masura fauna de rapitoare mari pe
care o detinea intrecut, in prezent existand un numar
foarte mic de exemplare de acvilade munte –
• Aquila chrysaetos, care cuibaresc probabil in M-tii
Fagaras.
Acvila Vanturelul rosu
• Alte specii de rapitoare intalnite in parc
sunt:
• -acvila tipatoare mica - Aquila pomarina;
- sorecarul comun -Buteo buteo;
- uliul porumbar- Accipiter gentilis;
- uliul pasarar- A. nisus;
- soimul randunelelor- Falco subbuteo;
- soimul calator- F. peregrinus;
- vanturelul rosu - F. tinunculus;
- cucuveaua-Athene noctua
• Padurile de fag, rasinoase, tufisurile si
fanetele sunt populate de:
• -pitigoiul de bradet - Parus ater;
- pitigoiulde munte- P. montanus;
- pitigoiul motat - P. cristatus;
- alunar - Nucifragacaryocatactes;
- ciocanitoarea neagra - Dryocopus martius;
- sfranciocul rosiatic - Lanius collurio;
- ochiul boului- Troglodytes troglodytes;
- corb - Corvuscorax;
- mierla gulerata- Turdus torquatus.
Alunar Sfranciocul rosiatic
Mierla gulerata Ochiul boului
• Cheile si zonele stancoase din parc
suntpopulate de :
• -fluturasul de stanca - Tichodroma muraria,
specie rara;
- brumarita de stanca - Prunella collaris;
- drepneaua neagra - Apus apus;
- drepneaua mare - Apus melba;
- mierla de piatra - Monticola saxatilis;
- lastunul de casa - Delichion urbica etc.
Fluturasul de stanca Drepneaua neagra
• Exista si cateva specii de interes cinegetic:
• -cocosul de munte -Tetrao urogallus;
- ierunca – Bonasia bonasia .
Ierunca
• La marginea raurilor sunt intalnite frecvent:
• -codobatura alba - Motacilla alba;- codobatura galbena- M. cinerea;- codobatura de
munte - M. flava;- pescarelul negru- Cinclus cinclus etc.

Codobatura galbena

Pescarelul negru
• Alte specii intalnite la marginea parculuisunt:
• -cioara griva - Corvus corone cornix;
- barza alba - Ciconiaciconia si o specie rara , barza neagra Ciconia nigra.
• - Fauna de mamifere mici este bine reprezentata fiind insa insuficient
cunoscuta. Pana in prezent au fost identificate 15 specii de lilieci, care se
adapostesc in pesterile sau scorburile arborilor batrani de pe teritoriul
parcului.
• - Dintre acestea 14 specii intra in categoria speciistrict protejate conform
Conventiei de la Berna, iar 6 sunt specii deinteres comunitar conform
Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC (Rhinolophusferrumequinum, R.
euriale, Myotis bechsteinii, M. blythii, M. myotys,Barbastella barbastellus) iar
o specie - Vespertilio murinus – este inclusa in Conventia de la Bonn.
• - De mentionat ca pe teritoriul Romaniei sunt protejatetoate speciile de lilieci
conform legii 90 din 10 mai 2000 pentru aderarea Romaniei la Acordul
privind conservarea liliecilor in Europa, adoptatla Londra la 4 decembrie
1991.
• Parcul National Piatra Craiului gazduiesteo populatie bogata de carnivore
mari:
• -urs - Ursus arctos;
- lup -Canis lupus;
- ras -Lynx lynx.
• Studiile realizate au aratat existenta a trei culoarede circulatie
ale acestor specii intre masivele Piatra Craiului si Bucegi,
culoare care vor avea un regim special de protectie.
• Capriorul - Capreoluscapreolus si cerbul comun - Cervus
elaphus sunt intalniti in padurile de la baza masivului.
• In prezent populatia de capre neagre - Rupicapra
rupicapracare traieste in zonele stancoase ale masivului este
de cca. 120 de exemplare. Numarul exemplarelor a scazut
dramatic in ultimii ani datorita vanatorii, braconajului si a
distrugerii habitatului lor natural (taieriitufarisurilor de jnepeni).

• Alte specii intalnite in parc sunt:


• -porcul mistret - Sus scrofa;
- bursucul- Meles meles bursucul- Meles meles;
- jderul de copac - Martes martes;
- jderul de piatra - M. foina;
- pisica salbatica - Felix silvestris ,
• vidra - Lutra lutra, etc.
Jderul de piatra Bursucul
Pisica salbatica Vidra
• Simona Onofrei
• Grup Scolar Vladeni