Addicii

Drogurile
Dependenta de droguri
este una dintre cele mai
costisitoare boli ale
societatii moderne
Dragostea pasionala
imita indeaproape abuzul
de substante
Utilizeaza acelasi
mecanism de
recompensa la nivelul
creierului

Efecte
Drogurile care altereaza
constiinta au efecte
multiple
Efectele drogurilor
depind de doza
administrata
Efectele drogurilor
psihoactive depind de
antecedentele si
asteptarile individuale

Efectele asupra constiintei

Drogurile variaza in functie de
efectele pe care le au asupra
comportamentului si constiintei
Tipuri de droguri: stimulante,
sedative, halucinogene si alte
tipuri precum morfina si
marijuana
Drogurile psihoactive au efecte
variate asupra diverselor functii
ale organismului, nedeterminand
aparitia unor raspunsuri noi,
doar modificand raspunsurile
comportamentale si psihologice

Drogurile
Drogurile sunt folosite
pentru inducerea euforiei,
a unei stari high
Neurotransmitatorii implicati
in mecanismul adictiei si
abuzului de droguri sunt :
- Dopamina
- Serotonina
- GABA

Formatiuni cerebrale implicate in mecanismul

de recompensa
Nucleul acumbens
Cortex prefrontal
Amigdala
Substanta neagra
Tegment ventral
Calea dopaminergica mezolimbica/ Calea placerii
Comportamente utile:
- mancatul
- bautul
- reproducerea
Comportamente adictive:
- mancatul
- bautul
- reproducerea

Centrii placerii din creier

Exista circuite cerebrale care fac anumite
comportamente placute
Multe specii vor actiona in vederea
stimularii centrilor placerii din creier
Descoperiti de Olds si Milner
Utilizarea drogurilor poate fi sustinuta de
actiunea asupra acestor circuite

Copyright 2006 by Allyn and

Bacon

Copyright 2006 by Allyn and

Bacon

Sistemul mezo-telencefalic
dopaminergic si auto-stimularea
Neuronii DA se proiecteaza din mezencefal in
ariile telencefalului
Tractul nigro-striat
Substanta neagra > striatul dorsal

Tractul mezo-cortico-limbic

Aria tegmentala ventrala > zone corticale si limbice

Implicat in mecanismele de recompensa

Copyright 2006 by Allyn and

Bacon

Copyright 2006 by Allyn and

Bacon

Tractul mezo-cortico-limbic si
recompensa
Cresterea eliberarii de DA in aceasta zona a fost
observata in studii de auto-stimulare
Agonistii DA au tendinta sa creasca autostimularea iar antagonistii sa o scada
Leziuni la acest nivel opresc auto-stimularea

Copyright 2006 by Allyn and

Bacon

Mecanismele neuronale ale

motivatiei si adictiei
Cum actioneaza drogurile asupra
circuitelor de recompensa existente pentru
a determina dependenta?
Studii efectuate pe animale pentru
explorarea teoriilor de stimulare pozitiva:
- auto-administrarea drogului
- preferinta conditionata de loc
Copyright 2006 by Allyn and
Bacon

Teste de preferinta
comportamentala

Copyright 2006 by Allyn and

Bacon

Legarea dopaminei de receptor si de pompele de

recaptare in nucleul acumbens

Legarea cocainei de pompele de recaptare;

inhibarea recaptarii dopaminei

Cresterea productiei de AMPc in membrana

post-sinaptica

Toate substantele care produc

adictie sunt asociate cu
cresterea activitatii DA in
nucleul acumbens

Efectele drogurilor asupra nivelului de dopamina din

nucleul acumbens
Amphetamine
Cocaine
DA

DA

Nicotine

3h

5h

5h
Morphine

5h

Timothy P. Condon, Ph.D. Addiction as a Brain Disease: New Implications for Research and Practice
Connecticut Statewide Addiction Medicine/Psychiatry Grand Rounds September 20, 2001
Source: Di Chiara and Imperato

Recompensele fiziologice cresc nivelul de

dopamina
Nac DA
Nac DA

Feeding
Empty
Box
0

Intromissions
60m

120m

180m

ALIMENTATIA

SEXUL

Timothy P. Condon, Ph.D. Addiction as a Brain Disease: New Implications for Research and Practice
Connecticut Statewide Addiction Medicine/Psychiatry Grand Rounds September 20, 2001

Ref: Di Chiara et al.

Ref: Fiorino and Phillips

Abuzul indelungat de droguri

produce modificari fundamentale
si persistente la nivel cerebral

Normal

Dependent de cocaina (dupa 10 zile)

Dependent de cocaina (dupa 100 de zile)

NIDA slide teaching packet. Photo courtesy of Nora Volkow, Ph.D. Volkow ND, Hitzemann R, Wang C-I, Fowler IS, Wolf AP, Dewey SL. Longterm frontal brain metabolic changes in cocaine abusers. Synapse 11:184-190, 1992; Volkow ND, Fowler JS, Wang G-J, Hitzemann R, Logan J,
Schlyer D, Dewey 5, Wolf AP. Decreased dopamine D2 receptor availability is associated with reduced frontal metabolism in cocaine abusers.
Synapse 14:169-177, 1993

Proteinele tinta initiale ale unor

droguri de abuz

Receptori agonisti
Opioizi
Canabinoizi
Nicotinici

Liganzi de transport
Cocaina
Amfetamina
Metilfenidat

Canale ionice-liganzi
Alcohol

STRESS
Hypothalamus

Efectele
comportamentale
ale hormonilor de
stress cronic
(CRF)
INHIBITORY
SCAZUTI DE:
SIGNAL
alimentatie
somn
reproducere

CRF
Anterior
Pituitary

CORTISOL

CRESCUTI DE:
activitati stressante in
medii familiare
comportamente de
evitare

Bloodstream
Physiological changes
Supporting flight or fight responses

Neuroni si neurotransmitatori
Dendrite
Axoni
Sinapse
Receptori
Neuron presinaptic
Neuron postsinaptic

In creier exista aproximativ 10 miliarde de neuroni interconectati. Fiecare neuron este o celula
care utilizeaza reactii biochimice pentru a primi, procesa si transmite informatii.
Neurotransmitatorii sunt substante chimice folosite pentru a transmite, amplifica si modula
semnale electrice intre un neuron si alte celule.

Neurotransmitatori
Neurotransmitatorii sunt substante chimice folosite pentru a transmite,
amplifica si modula semnale electrice intre un neuron si alte celule.
Substante care actioneaza ca neurotransmitatori pot fi grupate in 4 clase:

(1)
(2)
(3)
(4)

Acetilcholine
Amino acizi
Neuropeptide
Monoamine

Dopamina
Serotonina
Enkefaline
GABA
Norepinefrina

Mecanismul de recompensa al
drogurilor
Activat de stimulul de
recompensa: sex
Structurile cheie ale
mecanismelor de
recompensa sunt localizate
in sistemul limbic
Alcatuit din mai multe
structuri cerebrale: VTA
(zona ventral- tegmentala),
nucleul acumbens si
cortexul prefrontal (PFC)
VTA -> Nucleul Acumbens ->
PFC

Dopamina
Dopamina
- Implicata direct in conditionarea pozitiva,
ex: recompensa si efectele placute ale drogului
- Multe droguri adictive intensifica transmiterea
dopaminergica in special la nivelul sistemului mezocorticolimbic
- Rol important in mecanismul de recompensa

Alti neurotransmitatori
Serotonina
Implicata atat in modularea auto-administrarii
drogului cat si a nivelului de dopamina
Poate fi implicata in modularea factorilor motivationali
de obtinere a drogului
Serotonina actioneaza la nivelul VTA pentru a regla
eliberarea de DA
De asemenea moduleaza calea de recompensa prin
multiple mecanisme, interactionand cu diferiti
receptori de la nivelul creierului

Serotonina
Controleaza:
temperatura corpului
somnul
dispozitia
apetitul
durerea

Alti neurotransmitatori
GABA
Implicat in modularea sistemului dopaminergic de
recompensa
Dezinhiba neuronii dopaminergici determinand
eliberarea unei cantitati mai mari de dopamina in
sistemul de recompensa producand euforie
Endorfinele
Modifica de asemenea comportamentul
Cresc de asemenea nivelul dopaminei la nivelul
sistemului de recompensa

Feniletilamina (FEA) sau

substanta dragostei
-Sentimentul de a fi indragostit determina cresterea
secretia de FEA in primii 2-4 ani de relatie
-Acest drog natural creeaza o stare de euforie si ajuta sa
mascheze esecurile si neajunsurile unui potential
partener.
-Nivelele crescute de FEA cresc apetitul sexual si se
crede ca FEA ar fi hormonul libidoului
-Corpul devine tolerant la FEA ca si la dopamina o data
ce corpul a fost expus la aceasta substanta pentru o
perioada lunga de timp

Oxitocina
Hormon in stransa legatura cu dragostea, este o endorfina si are
efect opioid-like.
Produsa de creier, sensibilizeaza nervii si stimuleaza contractia
musculara. Oamenii de stiinta speculeaza asupra faptului ca
ocitocina ar putea incuraja giugiuleala intre barbatii si femeile de
varsta adulta.
-Actioneaza ca un tranchilizant natural , permitand femeilor sa
devina mai sensibile la sentimentele altora.
-Este eliberata in timpul actului sexual dar si atunci cand
persoanele indragostite se ating deoarece activeaza proteine de
pe suprafata celulelor din nucleul acumbens care determina
eliberarea de dopamina---> Euphoric high, stare de euforie

Ce-i motiveaza pe tineri sa devina

dependenti?
1. Asumarea riscurilor
/cautarea placerii
2. Deconectarea
sociala
3. Auto-medicatia

Recompensele fiziologice elibereaza DA

200

150

100
Empty
Box Feeding

200

150

100

15
10
5
0

0
0

60

120

Time (min)

180

ScrScr
BasFemale 1 Present
Sample 1 2 3 4 5 6 7 8
Number

Scr

Scr
Female 2 Present

9 10 11 12 13 14 15 16 17
Mounts
Intromissions
Ejaculations

Copulation Frequency

% of Basal DA Output

NAc shell

50

SEXUL
DA Concentration (% Baseline)

ALIMENTATIA

Activarea sistemului nervos

de catre droguri

(NIDA; www.projectcork.org)

Efectele drogurilor asupra eliberarii de

Dopamina
METHAMPHETAMINE
1500

% of Basal Release

400

1000

500

0
0
1
2
3hr
Time After Methamphetamine
250

NICOTINE

200

Accumbens
Caudate

150
100

3 hr

Time After Nicotine

Accumbens

COCAINE
DA
DOPAC
HVA

300
200
100
0

Time After Cocaine

250

% of Basal Release

% of Basal Release

% Basal Release

Accumbens

Accumbens

ETHANOL
Dose (g/kg ip)

200

0.25
0.5
1
2.5

150

100
0

1
2
3
Time After Ethanol

Source: Shoblock and Sullivan; Di Chiara and Imperato

4hr

De ce dependentii nu pot
renunta la consumul de
droguri?
Atunci cand drogul este incercat pentru
prima data, este de obicei o decizie
voluntara, dar dupa utilizarea drogului,
administrarea devine involuntara.

De ce nu se pot opri?

Recuperarea partiala a transporterilor de

dopamina la consumatorii de Methamphetamina
(METH)
dupa abstinenta prelungita
3

0
ml/gm

Aspect normal

Dependent de METH
Dependent de METH
(dupa 1 luna abstinenta) (dupa 24 luni de abstinenta)

(Volkow, N.D., et al. 2001. Journal of Neuroscience 21, 9414-9418.)

De ce dependentii nu pot
renunta la consumul de
droguri?
Utilizarea indelungata a
drogului produce modificari
fundamentale si de durata la
nivelul creierului!

Criteriile DSM IV pentru dependenta

de substante
Trei sau mai multe din urmatoarele criterii prezente intr-o
perioada de 12 luni:
Toleranta
Sevraj
Cresterea dozei in timp
Nevoia persistenta de consum si tentative fara succes de intrerupere
a administrarii substantei
Mult timp alocat activitatilor necesare obtinerii substantei
Activitati sociale, ocupationale sau recreationale importante au fost
abandonate sau reduse din cauza uzului substantei
Uzul substantei este continuat in ciuda cunoasterii faptului de a avea
o problema fizica sau psihologica persistenta sau recurenta care
probabil ca a fost cauzata sau exacerbata de substanta in cauza
(DSM-IV-TR, American Psychiatric Association, 2000.)

Utilizarea
voluntara a
drogului

Utilizarea
compulsiva
a drogului
(Dependenta)

Adictia este in
principiu o afectiune a
creierului

FIZIOLOGIE

ISTORIC

- antecedente
- asteptari
- invatare

DROGURI

- genetica
- ritm circadian
- afectiuni
- sex

FACTORI DE MEDIU
-interactiuni sociale
- stress
- stimuli conditionati

MECANISME CEREBRALE

COMPORTAMENT

MEDIU

Sevrajul dupa despartire

-Din

cauza tolerantei dobandite, atunci

cand cuplul se destrama, trebuie sa
existe o perioada de sevraj.
-Sevrajul consecutiv sentimentelor de
dragoste are serioase repercursiuni
asupra sanatatii mentale.
-Un studiu a demonstrat ca despartirile
duc adesea la depresie si anxietate.
Studiile bazate pe fMRI au demonstrat
cum cortexul insular, cu rol in senzatia
durerii, a devenit activ cand pacientii
priveau fotografii ale fostilor iubiti.
-Simptome similare cu dependenta de
droguri, persoanele care cred ca sunt
dependente de dragoste sunt de fapt
dependente de senzatiile si hormonii
eliberati in timpul iubirii.

Alcoolul

A standard drink

Tulburari ale memoriei induse

de alcool
Adolescentii (28.4%) sunt mai predispusi la tulburari
mnezice ulterioare consumului de alcool:
4.4% raporteaza pierderi de memorie
saptamanale
10.9% raporteaza pierderi de memorie lunar
Tulburari ale memoriei au aparut la:
12% barbati alcoolici > 40 ani
7% femei alcoolice > 40 ani
20% - 30% la alte categorii

Factori predispozanti pentru consumul

excesiv de alcool
Antecedente heredo-colaterale de consum
de alcool
Tulburari comportamentale de tip impulsiv in
copilarie
Capacitate redusa de a face fata
evenimentelor stressante zilnice
Depresie, divort sau despartire
Partener alcoolic
Munca intr-un mediu predominant masculin

Sindromul alcoolic fetal (SAF)

Cresterea prevalentei
abuzului de alcool printre
femeile tinere a starnit
ingrijorarea in ceea ce
priveste sindromul
alcoolic fetal si efectele
lui.

Diagnosticul SAF
1. Retard al cresterii
prenatale sau postnatale
2. Disfunctii cerebrale(retard
intelectual, hipotonie
musculara, iritabilitate)
3. Dismorfism facial
Microcefalie
Microftalmie
Buza superioara subtire

Alcoolul: efectele asupra

creierului
Nu exista un singur receptor. Alcoolul
interactioneaza si altereaza functiile mai multor
componente celulare
Principalele tinte sunt GABA, NMDA glutamat,
serotonina si receptorii ATP
Stimuleaza sistemul opioid si dopaminergic
Efectele consumului cronic de alcool sunt opuse
efectelor consumului acut printr-un mecanism de
compensare homeostazica

Definitia dependentei de jocuri

de noroc
Riscarea unui lucru de valoare
Norocul determina rezultatul
Ireversibilitate

Tipuri de jocuri de noroc

Loteria, loz in plic
Bingo
Pariuri sportive (legale & ilegale)
Slot machines
Jocuri de carti (legale & ilegale)
Pariuri pe curse de cai
Jocuri de noroc on-line
Jocul la bursa
Pariuri pe alte jocuri golf, etc

Lip
de sa
no joc
ro u l u
c
i

Jocurile de noroc
ct
i un

ic

in
oc
ive

SIMILARITATI

Ad
ict

ia

ut De
ili pe
za nd
re en

Fo
los
ire

ta

ul a
ta

de

re
g

Ut
ex iliz
pe ar
rim e
en
ta
l

ui

Abuzul de substante

Pa
to
log

In
te
ra

Jo
no cur
pr roc i de
of
es
ion
ale

Jo
no cu
oc roc ri d
az s e
io n o c i
a l al e
e

Li
co psa
ns
um
ul

Dependenta

Paralela DSM-IV-R
Abuzul de substante
preocuparea
petrecerea timpului cu
activitati legate de
consumul de drog
imposibilitatea de a se
controla
sevrajul
repercursiuni sociale
continuarea consumului
indiferent de consecinte
toleranta

Jocurile de noroc
preocuparea
petrecerea timpului cu
activitati legate de jocuri
de noroc
imposibilitatea de a se
controla
neliniste si iritabilitate
pierderea relatiilor sociale
dezamagire
actiuni ilegale
evadare
inselaciune

Consecinte
Intoxicatia

Consumul
regulat

Dependenta

Sevraj
Nevoia de drog
Obsesia
Perceptia
Conflictul
Pierderea
controlului

Fumatul
Nicotina ingredientul psihoactiv major
Aproximativ 70% dintre cei care
experimenteaza fumatul devin dependenti
Doar 20% din tentativele de renuntare sunt
reusite

Copyright 2006 by Allyn and

Bacon