Capitolul 5.

Sistemul organizatoric al
managementului
serviciilor publice

Administraia publica se constituie ca subsistem al sistemului,

economico-social si are toate valenele acestuia, deci se organizeaz
conform normelor managementului general.
5.1 Noiunea de organizare in managementul
serviciilor publice. Criterii si forme
Organizarea in managementul serviciilor publice reprezint ansamblul de procese prin
care elementele sale componente se delimiteaz in raport cu competentele fiecruia si cu
relaiile pe care le au in interiorul si
in afara sistemului.
Originea termenului "organizare" este din limba latina prin cuvntul,
"organum" care se refera la o unitate morfologica din corpul unei fiine vii,
ce ndeplinete una sau mai multe funcii[1], termen preluat de limba franceza, care i-a
dat o semnificaie metodica referitoare la desfurarea eficienta a unei activiti.
Activitatea de organizare mbrac mai multe forme in raport cu criteriul de analiz (figura
5.1), astfel:
1) In funcie de nivelul la care se desfoar procesul organizatoric se disting:
a. Organizarea sistemului public
b. Organizarea unui domeniu din cadrul acestui sistem
c. Organizarea unei instituii publice ca ntreg
d. Organizarea unor compartimente din cadrul instituiei publice
2) In funcie de obiectul organizrii proceselor:
a. Organizarea structurii care se refera la modul de reprezentare si dispunere a
elementelor sistemului administrativ, ca ansamblu de instituii;
b. Organizarea proceselor care consta in stabilirea competentelor i responsabilitilor
fiecrei componente din cadrul sistemului, ca si a relaiilor dintre persoane si
compartimente, administraie si persoanele din afara acesteia, in scopul desfurrii unor
procese eficiente, precum si a satisfacerii nevoilor sociale.
[1] Oroveanu M. - Organizare si metode in administraia de stat, Editura Stiinific si
Enciclopedic, Bucureti, 1978.

CRITERII DE
ORGANIZARE

Obiectul
organizrii
procesului

Nivelul procesului
organizatoric

1. Organizarea
sistemului
organizatoric
2. Organizarea
unui domeniu

1. Organizarea
structurii
organizatoric

3. Organizarea
unui instituii

4. Organizarea unui
compartiment

Fig. 5.1 - Criterii si forme de organizare

1. Organizarea
procesului
organizatoric

Rezult ca organizarea in sistemul public are ca scop crearea,

condiiilor necesare ndeplinirii atribuiilor (sarcinilor) care revin
instituiilor i funcionarilor din cadrul acestui sistem.
Eficienta organizrii sistemului public se apreciaz dup rezultatul
activitilor economice prestate in cadrul acestui sistem.
Dimensiunea si complexitatea organizrii depind de nivelul la care
se face analiza in instituia publica respectiva.

5.2 Structura organizatoric. Concept. Componente. Tipuri

Structura organizatoric reprezint configuraia intern si
relaiile care se stabilesc intre componentele acesteia n scopul realizrii obiectivelor propuse.
Instituiile publice au o structura proprie, cu un anumit numr de compartimente in care se desfoar
activiti specifice, in funcie
de obiectivele pe care le are de ndeplinit fiecare component.
Structura administraiei publice difer de la un stat la altul, iar in
cadrul fiecrui stat, de la o etapa de dezvoltare la alta, in raport cu
influentele naionale, istorice si tradiionale, in scopul realizrii obiectivelor pe care le au de indeplinit.
Un rol deosebit revine factorului politic., ntruct,
puterea legislativa si partidele de guvernmnt sunt cele care stabilesc
obiectivele administraiei in raport cu interesele economice, politice si sociale, pe care trebuie sa le
ndeplineasc. Toate aceste influente duc la apariia unor deosebiri marcante intre diferitele sisteme
administrative determinate, in principal, de interesele grupurilor sociale.
Din cele de mai sus rezulta ca administraia publica poate apar
interesul unor grupuri economice, sociale si politice restrnse, caz in care
administraia publica promoveaz interesele publice generale ale societii in
ansamblul sau, avnd un caracter democratic.
O structura eficienta a administraiei publice trebuie sa asigure att
evitarea supradimensionrii aparatului administrativ care duce la activiti
paralele, rezolvri greoaie cu cheltuieli bugetare mari, inutile si ineficiente,
cat si a subdimensionarii, ceea ce conduce la aglomerarea funcionarilor
cu sarcini.
Structura organizatoric public poate fi abordat sub trei forme (fig.5.2.):
structura ierarhic-functional care asigura, in principal, unitatea
de decizie si aciune in cadrul sistemului administraiei publice in,
raport cu varietatea domeniilor de activitate;
structura teritoriala, determinata de componentele sistemului, administartiv in uniti teritoriale
distincte;
structura de tip mixt, care mbina cele doua tipuri de structuri.

Tipuri de structur

Ierarhic
funcional

Mixt

Teritorial

Figura 5.2. Tipuri de structuri din administraia public

5.2.1 Structura ierarhic - funcionala

Organizarea ierarhic-functionala a administraiei publice (de stat) presupune
stabilirea unor niveluri ierarhice pe categorii de instituii in funcie de domeniul in
care i desfoar activitatea respectivele instituii' publice, ceea ce presupune:
crearea unor instituii cu competenta generala care i desfoar
activitatea, principial, in toate sferele vieii sociale, cum ar fi guvernul,
primriile etc.;
existenta unor diferene ntre instituii in ceea ce privete volumul si natura
atribuiilor in raport cu rolul acesteia in cadrul sistemului
administraiei publice, astfel:
- guvernul are atribuii specifice in domenii de importanta naionala, cum ar fi
relaiile externe, aprarea naionala, telecomunicaiile etc;
- primriile nu au dect competente reduse sau nici o competenta intr-un anumit
numr de domenii de activitate de importanta deosebita;
existenta unor organe de specialitate subordonate acestor instituii, care-si
desfoar activitatea numai in anumite domenii, cum ar fi: ministerele de
specialitate, ageniile, comisiile organisme locale de specialitate) (direcii,
inspectorate, comitete, circumscripii etc.);
existenta unor organisme de specialitate de ramura, cum ar fi: Ministerul
Afacerilor Externe, Ministerul Justiiei etc., precum si organisme de domeniu
care sunt competente sa rezolve probleme comune tuturor ramurilor, de
exemplu, Ministerul Muncii si Proteciei Sociale si Ministerul
Finanelor;
ministerele sunt subordonate guvernului, iar instituiile locale de
specialitate instituiilor locale cu competenta materiala generala.

5.2.2 Structura teritoriala

Un asemenea tip de structura presupune organizarea sistemului administrativ in raport
cu teritoriul pe care isi desfoar activitatea si i exercita competenta.
Structura teritoriala este formata din:
instituii centrale sau naionale, care au competente teritorial generale, deci isi pot
exercita competenta pe intreg teritoriul tarii (guvernul, ministerele s fie organe
centrale);
instituii locale, care au competente teritoriale limitate la teritoriul unde i desfoar
activitatea.
In Romnia, unitile administrativ teritoriale sunt de mai multe categorii: comunale,
oreneti, judeene, municipale si ale Municipiului
Bucureti. Competentele acestor uniti administrativ-teritoriala difer in raport cu
ierarhizarea teritoriala si cu nivelul la care funcioneaz. Specific
este faptul ca organul/ instituia situata pe un nivel ierarhic superior nu poate
anula actele celor situate la un nivel ierarhic inferior, avnd numai dreptul de suspendare a
executrii unui anumit act. Singurul care are mputernicire sa decid meninerea,
modificarea sau anularea actului pus in discuie este organul cu competenta generala de pe
acelai nivel. Cu alte cuvinte, organele, centrale ale administraiei de stat ar putea rezolva
si problemele colectivitii locale, ceea ce presupune o activitate complexa. Sistemul de
management al administraiei publice trebuie descentralizat si orientat asupra realitilor
existente la nivel local, care se pot adapta rapid la schimbrile care se produc in mediul
unitilor administrativ-teritoriale. In realitate, nu teritoriul determina structura
administraiei, ci interesele zonale care reprezint fundamentul sistemului de obiective al
instituiilor publice.

5.3 Componentele structurii organizatorice

ale sistemului administrativ
In afara relaiilor organizatorice exista anumite componente
structurale specifice, cum ar fi postul, funcia, compartimentul, nivelul ierarhic i
ponderea ierarhic.
1. Postul reprezint ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitilor
desemnate pe anumite perioade de timp, ce revin unor funcionari permaneni numii
si/sau alei.
Postul reprezint elementul de baza ala structurii organizatorice si are urmtoarele
componente:
obiectivul postului prin care se asigura ndeplinirea obiectivului fundamental al oricrui
sistem, satisfacere a intereselor generale si fundamentale ale cetenilor;
sarcinile (atribuiile) reprezint procese de munc care pot fi simple sau pri ale unor procese
de munc complexe. Realizarea obiectivului postului se efectueaz prin intermediul
sarcinilor;
responsabilitatea - rspunderea ce revine funcionarului public pentru ndeplinirea sarcinilor ce
revin postului pe care l ocup;
competena organizaional care exprima limitele in cadrul crora funcionarul public titular de
post, are dreptul de a aciona in vederea realizrii obiectivelor individuale. Competenta
confer titularului postului un anumit grad de autoritate formala, care la rndul sau, este de
doua tipuri de competenta:
ierarhic, exercitata asupra funcionarilor publici implicai in procesele executive,
concretizata in programe de aciuni sau decizii administrative care trebuie
executate intr-o anumita perioada de timp;
funcional, materializata in proceduri, metodologii, proiecte de acte normative,
care indica modul in care funcionalul, public trebuie sa execute diferite activiti.
e) competenta profesional - condiie de baza pentru realizarea sarcinilor ce revin titularului
de post, ca si pentru recunoaterea meritelor si contribuiei celorlali la realizarea
obiectivelor instituiei publice respective;

2. Funcia este factorul de generalizare a unor posturi, asemntoare din

punctul de vedere al ariei de cuprindere a autoritii si responsabilitii.
In funcie de natura competentelor, responsabilitilor si sarcinilor ce revin
fiecrui post, funciile publice pot fi:
funcii de conducere, care dein o pondere ridicata a competentelor, sarcinilor si
responsabilitilor pentru exercitarea atribuiilor managementului public;
funcii de execuie, care implica anumite competente, sarcini si responsabiliti
necesare
pentru
executarea
deciziilor administrative, emise de
titularii funciilor de conducere.
3. Compartimentul este format din ansamblul persoanelor care
desfoar activiti relativ omogene, specializate pentru un anumit tip de
activitate, ca si ansamblul de metode si tehnici adecvate, situate ntr-un anumit
spaiu si subordonate nemijlocit unui conductor. In funcie de modul in care
contribuie la realizarea interesului public general, compartimentele se impart in
doua categorii:
compartimente operaionale, care contribuie la realizarea efectiva a unui
serviciu public si/ sau executarea prevederilor legilor necesare ndeplinirii
sistemului de obiective;
compartimente funcionale,
care contribuie
la
stabilirea
obiectivelor proprii, reieite din cunoaterea realitilor concrete din unitile
administrative respective.

4. Nivelul ierarhic reprezint ansamblul componentelor structurii

orizontale, la aceeai distanta ierarhica fata de managementul de
vrf al administraiei publice. Factorii care influeneaz numrul de
niveluri ierarhice intr-un sistem administrativ sunt:
dimensiunea instituiei publice;
diversitatea si complexitatea activitilor desfurate;
competenta funcionarilor publici, care influeneaz
invers proporional numrul nivelurilor ierarhice intrun sistem administrativ.
In Romnia, numrul de niveluri ierarhice din administraia publica
nu difer foarte mult de la o instituie la alta.
5. Ponderea ierarhica reprezint numrul persoanelor
conduse nemijlocit de un conductor, ales sau permanent.
Dimensiunea ponderii ierarhice este influenat de numrul de
niveluri ierarhice cu care se afla in raport invers proporional, de
complexitatea activitii subordonailor etc.

5.4. Documentele organizatorice sunt:

1) Regulamentul de organizare i funcionare (ROF).
2) Organigrama.
3) Fia postului.
4) Descrierea funciei.
1) Regulamentul de organizare i funcionare (ROF) cuprinde
urmtoarele capitole:
a) caracteristicile tipologice ale instituiei;
b) sistemul de conducere n care sunt prezentate caracteristicile constructive
i funcionale ale acestuia ( respectiv ale celor 4 subsisteme ale sistemului de
conducere: decizional, informaional, organizatoric, metodologic);
c) managementul de nivel superior sunt prezentate atribuiile i
responsabilitile pe care le au att organismele participative (AGA, Consiliul
de Administraie i Comitetul de Direcie) i sarcinile, responsabilitile i
competenele directorului general i ale celor executivi;
d) managementul de nivel mediu i inferior, sunt prezentate atribuiile fiecrui
compartiment, diagrama de relaii, pentru fiecare conductor sunt prezentate
sarcinile, responsabilitile i competenele;
e) dispoziii finale n acest capitol sunt menionate data cnd a fost aprobat
i cnd a intrat n vigoare ROF i rspunderile pe care le au conductorii dar i
executanii n ceea ce privete respectarea sau nerespectarea ROF.

2) Organigrama este reprezentarea grafic a structurii organizatorice. Cea

mai rspndit este organigrama piramidal ordonat de sus n jos.
Organigrama mai poate fi circular, n form de steag, Lobstein, (landa),
cu citire de la stnga-dreapta.
Dup aria de cuprindere organigrama poate fi:
- general;
- parial.
Organigrama are un dublu rol: rol pasiv de vizualizare a structurii
organizatorice, rol activ reprezint un instrument de analiz.
3) Fia postului cuprinde cerinele postului i descrierea postului. Se
trece: denumirea postului comparativ din care face parte postul, cerinele
postului, relaiile pe care le are postul cu alte posturi. Descrierea postului:
obiectul de activitate, sarcinile sau atribuiile, responsabilitile, limitele de
competen.
4) Descrierea funciei. n prima parte a acestui document sunt
menionate elementele de identificare a funciei, denumirea funciei,
compartimentul din care face parte, nivelul ierarhic pe care este situat
funcia, ponderea ierarhic (dac este funcie de conducere), cerine pentru
ocuparea funciei, relaiile organizatorice generate de funcie.
Partea a doua a documentului o reprezint descrierea funciei: obiectivul
funciei, sarcini (atribuii), responsabiliti, limite de competen.

5.5. Principii care trebuie respectate la elaborarea sau perfecionarea unei structuri
organizatorice
1.Supremaia obiectivelor cerina const n faptul c fiecare subdiviziune organizatoric din
instituie trebuie s-i desfoare activitatea n direcia realizrii obiectivelor fundamentale.
2. Principiul unitii de decizie i aciune cerina const n faptul c fiecare titular de post (de
conducere, de execuie) precum i fiecare compartiment, trebuie s fie subordonarea unui singur
ef.
3. Principiul apropierii conducerii de execuie: reducerea la strictul necesar a numrului de niveluri
ierarhice.
4. Principiul interdependenei minime: potrivit acestui principiu trebuie s se reduc la minimum
paralelismele i dependenele ce pot s apar ntre posturi.
5. Permanena conducerii: fiecare post de conducere trebuie prevzut cu o persoan care-l poate
nlocui n orice moment pe conductor.
6. Economia de comunicaii. Cerina const n stabilirea compartimentelor structurale astfel nct s
se reduc la minim informaiile necesare realizrii obiectivelor.
7. Alctuirea de colective intercompartimentale. Cerin: soluionarea unor probleme complexe
care necesit cunotine din mai multe domenii.
8. Concordana care trebuie s existe ntre cerinele postului i caracteristicile titularului
9. Flexibilitatea structurii: structura organizatoric trebuie s reflecte permanent obiectivele firmei,
situaia resurselor, condiiilor de munc i trebuie s se adapteze permanent la cerinele i
exigenele mediului.
10. Varianta optim const n elaborarea structurii organizatorice n mai multe variante i alegerea
celei care ofer avantaje maxime.
11. Definirea armonizat a posturilor i a funciilor: ntre sarcinile, responsabilitile i
competenele stabilite fiecrui post i funcie ce exprim caracteristicile generale ale grupei de
posturi trebuie s existe o concordan deplin.
12. Reprezentarea grafic: exprimarea structurii organizaiei cu ajutorul organigramei.
13. Eficiena structurii: permanenta msurare, comparare a cheltuielilor ocazionate de elementele
structurii cu efectele economice pe care le genereaz.
14. Principiul situativ.

5.6. Delegarea i descentralizarea

Funcionalitatea structurii organizaiei crete cu ajutorul delegrii, descentralizrii i prin constituirea
de colective intercompartimentale sau interdisciplinare.
Delegarea reprezint un raport personal ntre un conductor i un subordonat al su, raport n baza
cruia conductorul transfer subordonatului ce parte din atribuiile sale (fixndu-i rezultate pe care
ar trebui s le obin i lsndu-i o anumit libertate de aciune). Factorii care influeneaz
delegarea:
- nivelul de pregtire al conductorului
- nivelul de pregtire i experiena subordonatului;
- dimensiunea instituiei;
- complexitatea activitilor;
- sistemul de control existent n unitatea respectiv;
- etc.
Descentralizarea reprezint generalizarea delegrii n modul de luare a deciziilor fie numai ntr-un
anumit domeniu de activitate, fie n ntreprindere, n ansamblul su. Ea constituie procedeul prin care
competenele decizionale sunt coborte spre nivelurile inferioare ale organizaiei.
Descentralizarea structurii depinde de o serie de factori:
- nivelul de competen al personalului (de execuie);
- mrimea unitii economice;
- diversificarea activitii ntreprinderii;
- reeaua de comunicaii.
Constituirea de colective intercompartimentale membrii acestor colective provin din mai
multe compartimente ale instituiei care pot fi de specializri diferite. Aceste colective constituindu-se
pe baza unei decizii de conducere, funcioneaz temporar i se constituie cu scopul de a rezolva
anumite probleme deosebite, fie pentru elaborarea unor proiecte complexe etc. Pentru ca aceste
colective s-i desfoare activitatea n mod eficient trebuiesc luate n calcul urmtoarele cerine:
- s fie desemnat un ef al colectivului (responsabil de colectiv);
- s se stabileasc sarcinile, responsabilitile, i limitele de competen pentru fiecare membru al
colectivului;
- s se stabileasc un program de lucru.

5.7 Structuri specifice activitilor

din administraia publica
Potrivit criteriului competentei teritoriale,
publice este format din doua grupe:

sistemul administraiei

A - Autoriti si organe ale administraiei publice centrale, la

nivel naional, formata din:
parlament - camera deputailor
- senat
preedinie
guvern
instituiile juridice
ministere
alte instituii si servicii organizate la nivel central
B - Autoriti ale administraiei publice locale
consilii comunale si oreneti
consilii judeene
prefectura
primrie
alte instituii si servicii publice organizate la nivel local

5.7.1 Organizarea administraiei publice la nivel naional

A - Parlamentul - autoritatea legislativa care potrivit Constituiei,
Romniei este organul reprezentativ suprem, unica putere legiuitoare a
tarii. Parlamentul este format din Camera Deputailor si Senat, fiecare avnd,
funcii bine determinate, numrul deputailor si senatorilor fiind stabilit prin legea electorala,
proporional cu populaia cu drept de vot a tarii. Fiecare camera isi are un regulament propriu de
organizare si funcionare, isi alege un birou permanent pe durata fiecrei sesiuni care poate fi revocat
naintea expirrii mandatului, iar cei doi preedini pe toata durata mandatului.
Activitatea parlamentului se desfoar in plen sau in grupuri
parlamentare, organizata conform regulamentului fiecruia din cele doua camere. Fiecare camera isi
constituie comisii permanente, comisii de ancheta
si comisii speciale pe activiti care coopereaz intre ele prin intermediul comisiilor comune.
Birourile permanente si comisiile parlamentare se alctuiesc in funcie de configuraia politica a
fiecrei camere.
Parlamentul, prin legi organice, organizeaz si funcionarea Guvernului Romniei, a Consiliului
Superior al Magistraturii, a instanelor judectoreti, Ministerului Public si Curii de Conturi. Deci, se
poate aprecia ca in Romnia parlamentul desfoar activiti variate si are cel mai ridicat nivel de
autoritate publica dup preedinie si numai preedintele tarii ii poate dizolva din diferite motive.
In desfurarea activitii sale, parlamentul utilizeaz tehnici
specifice, implicndu-se in dimensionarea resurselor necesare desfurrii activitilor administrative
si orientarea activitilor necesare pentru,
realizarea obiectivelor propuse. De asemenea, Parlamentul reglementeaz statutul funcionarilor
publici, organizarea generala a nvmntului,
administraiei locale si teritoriale, inclusiv regimul general privind
autonomia locala.
Parlamentul dispune si de un Consiliu Legislativ, organ consultativ de specialitate care avizeaz
proiectele de acte normative pentru sistematizarea, unificarea si conducerea ntregii legislaturi, si
tine, in acelai timp, evidenta oficiala a legislaturii.

B - Sistemul de autoriti si organe ale puterii executive

Autoritatea executiva funcioneaz potrivit principiului separrii
puterilor in stat alturi de autoritile puterii legislative si judectoreti.
Obiectivul principal al acestor instituii este optimizarea organizrii
procesului de aplicare a legilor si actelor normative, obiectiv care se,
realizeaz prin intermediul unor servicii publice, deci are drepturi ce revin
puterii publice. Cu alte cuvinte, autoritile executive nu exercita doar
funcii, ci au si atribuii care le confer competente in baza crora isi impun
servicii pentru satisfacerea intereselor generale ale ntregii societi sau
numai a unei anumite colectiviti.
Autoritile si organele care asigura exercitarea autoritii executiv
formeaz un sistem compus din mai multe subsisteme intre care exista relaii
specifice determinate de concepiile si voina politica dominanta, ca si de
natura activitii pe care o presteaz. Acest sistem al autoritii executive
include: preedinia, guvernul, ministerele si alte organe de specialitate sau
autoriti administrative constituite la nivel naional care aparin
administraiei publice centrale.
B.1. Instituia Preedintelui Romniei s-a constituit in Romnia prin
Decretul Lege nr. 92/ 1990 si are urmtoarele funcii:
de reprezentare a statului roman in exteriorul tarii;
de garantare a independentei naionale, unitii si integritii,
teritoriale a tarii;
de control asupra respectrii Constituiei si autoritilor publice.
Pentru realizarea acestei funcii sunt organizate conform legislaiei n vigoare
structuri ale aparatului de lucru ce aparin instituiei prezideniale, (fig. 5.3).

Instituia Prezidenial a
Romniei

Cabinetul
preedintelui

Secretariatul
General

Direcia de
Protocol

Departamentul
de Analiz
Politic

Directorul
General

Director

ef de
cabinet

ef de Protocol
cu rang de
ambasador

ef de
cabinet

Direcia Acte
Prezideniale
Director

Direcia
pentru
Politic
extern

Direcia de
Documentare i
Informare

Direcia
pentru
Politic
Intern

Direcia pentru
tiina,
nvmnt,
Cultur

Grupul de
analiz i
Investiii

Direcia
Economic i
Administrativ

Relaii
cu
publicul

Director

Director

Director

Direcia pentru
Probleme
Militare i
Ordine Public

Fig. 5.3.

Direcia
Juridic

Direcia
de Pres

Director

ef departament

Director

Purttorul
de cuvnt

De menionat ca, in cadrul fiecrei componente a Departamentului de

Analiza Politice sunt organizate direciile de specialitate, conduse de
consilieri.
O meniune aparte trebuie fcuta pentru Direcia de Documentare i
Informare condusa de un director si ale crei atribuii, organizare si,
funcionare se stabilesc printr-un regulament aprobat de Preedintele
Romniei. Numirea si eliberarea din funcie a consilierilor prezideniali
si a personalului cu funcii de conducere se face de ctre Preedintele
Romniei.
Preedinia are personalitate juridica, iar pentru organizarea securitii
sale funcioneaz in subordinea Preedintelui o Unitate Speciala de
Paza si Control.
B.2. Guvernul Romniei este puterea executiva, care este organizata
si funcioneaz conform Constituiei Romniei art. 101-104.
Organizarea
interna si atribuiile acestuia sunt detaliate in Legea 37/ 1990 si
hotrri
guvernamentale specifice fiecrei legislaturi.
Potrivit Constituiei, Guvernul Romniei se compune din Prim
Ministru, minitrii si ali membrii stabilii prin lege organica, specifica
fiecrei legislaturi si are un Birou Executiv.

Primul ministru coordoneaz nemijlocit anumite departamente de,

specialitate (fig. 5.4) subordonate Guvernului.
PRIM MINISTRU

Administraia Naional a Rezervelor de Stat

Administraia Naional a Rezervelor de Stat

Administraia Naional de Controlul a

Exportului

Agenia Naional pentru Resursele Minerale

Institutul Naional de Studii i Cercetri Statistice

Administraia Naional pentru Restructurare

Figura 5.4. Principalele instituii publice subordonate Primului Ministru

Primul Ministru are i un aparat administrativ la nivel naional propriu

(fig. 5.5).
PRIMUL MINISTRU

Cabinetul
Primului
Ministru

Grupul
Consilierilor
de Stat

Corpul de
Control al
Primului
Ministru

Cabinetul
Primului
Ministru

Departamentul pentru
Integrare
European

Oficiul pentru
Relaii cu
Patronatul i
Sindicatele

Figura 5.5. Aparatul de lucru al Primului Ministru

In structura guvernului este organizat si funcioneaz Secretariatul

General care coordoneaz Consiliul pentru Minoriti naionale si Oficiul
pentru Protecia Consumatorului, ca si Departamentul pentru
Administraia Publica Locala care asigura legtura intre ministere
si componentele Administraiei Centrale si Locale. In cadrul
acestui
departament funcioneaz Regia Autonoma a Administraiei
Patrimoniului Protocolului de Stat care gestioneaz intreg
patrimoniul statului, asigura resursele necesare desfurrii
activitii principalelor instituii ale administraiei publice centrale.
B.3. Ministerele sunt autoriti ale administraiei publice centrale,
organe de specialitate necesare realizrii programului guvernamental.
In funcie de specificul activitii sunt grupate in trei categorii:
ministere cu activitate economica;
ministere cu activitate socio-culturala si tiinifica;
ministere cu activitate politico-administrativa.
Aceste ministere, indiferent de tipul activitii pe care o desfoar, au
o structura organizatorica asemntoare (fig. 6.6), toate fiind conduse
de un ministru, membru al guvernului si care rspunde in fata acestuia
pentru activitatea desfurata. Pe lng ministru funcioneaz uri organ
consultativ numit colegiu, a crui competenta este stabilita prin ordin al
ministrului.

Minister
Ministru

Departament A

Direcii generale

Direcii

Departament B

Departament X

Direcii generale

Direcii

Servicii

Direcii

Servicii

Birouri

Secii

Direcii generale

Birouri

Direcii

Secii

Oficii

Figura 5.6 Organizarea structural a unui minister

Oficii

Trebuie menionate urmtoarele aspecte:

structura organizatorica a unui minister este formala din
departamente, direcii generale, servicii si birouri specializate care
au rol funcional;
departamentul se organizeaz pentru coordonare ei unor
subramuri
de activitate cu specific apropriat si este condus de un secretar de
stat;
direcia generala este organizata pentru coordonarea unui domeniu
distinct sau sector de activitate cu problematici si obiective comune
de activitate si este condusa de un director general;
direcia se poate organiza fie in structura direciei generale, fie n
structura unui departament si are ca atribuii coordonarea numai a
unei activiti specifice structurii in care este integrat si este
condusa de un director;
serviciile si/ sau birourile se organizeaz pentru, realizarea unor
activiti omogene sau complementare care impun o conducere
unitara de ctre un ef de secie, birou sau oficiu.
Personalul ministerelor se compun din funcionari publici alei sau,
funcionari publici permaneni.

O meniune aparte trebuie fcuta pentru ministerele cu activitate

politico-administrativa din care fac parte:
a) Ministerul de Interne care este organizat si funcioneaz potrivit,
Legii nr. 40/ decembrie 1990 si realizeaz aplicarea dispoziiilor legale
privind ordinea publica, drepturile si libertile fundamentale ale
cetenilor, avutului public si privat, precum si prevenirea si
descoperirea infraciunilor.
Din structura Ministerului de Interne fac parte:
Politia
Trupele de jandarmi
Trupele de pompieri
Unitile de paapoarte
Controlul trecerii frontierei si evidenta strinilor
Arhivele statului
Ministerul de Interne are o structura organizatorica proprie, pe
departamente, comandamente de arma, direcii generale etc., in
cadrul su funcionnd si anumite consilii (tehnico-economice,
de nzestrare, ale nvmntului militar etc.).

b) Ministerul Aprrii Naionale care este organizat si funcioneaz potrivit Legii

nr. 41/ decembrie 1990. Are ca principale atribuii organizarea, conducerea si
coordonarea activitilor de aprare a tarii, structura sa organizatorica fiind
aprobata de ctre guvern. Este condus de un ministru,
persoana civila, ajutat de un Consiliu Superior al Armatei cu rol de organ
consultativ.
Structura organizatorica se prezint in principal astfel;
Marele Stat Major
Departamente si direcii de specialitate
Comandamente, inspectorate, secii si birouri
c) Ministerul Afacerilor Externe, organizat prin hotrrea guvernului
nr. 814/ 28 decembrie 1992, organ de specialitate al administraiei publice
naionale, care:
asigura realizarea politicii externe a tarii conform programului de
guvernare;
asigura coordonarea activitilor externe desfurate de autoritile
administraiei publice care angajeaz statul;
subvenioneaz instituiile nonguvernamentale de profil.
Conducerea Ministerului Afacerilor Externe este asigurata de un
ministru care are in subordine secretari de stat pe diferite departamente
specifice (geografice, culturale, de presa, finane si comunicaii etc.) care la
rndul sau conduc direcii si servicii.

d) Ministerul Justiiei, organizat prin hotrrea guvernului nr. 813/ 28

decembrie 1992 ca organ de specialitate al administraiei publice
naionale(centrale), si are ca principal obiectiv organizarea administrrii,
justiiei, executrii pedepselor penale, precum si a ministerului public.
Conducerea Ministerului Justiiei se asigura de ctre un ministru ajutaj
de ctre un colegiu consultativ.
In sistemul Ministerului Justiiei funcioneaz Curtea de apel,
tribunale judeene, judectorii, notariate de stat, precum si instituii
specializate.
B.4. Alte autoriti ale administraiei publice naionale (centrale) sunt
create de guvern sau ministere pentru ndeplinirea programului de
guvernare intr-un anumit domeniu. Aceste autoriti au un inalt grad de
specializare, constituirea lor fiind fcuta prin actul de dispoziii in
subordinea cruia funcioneaz cu avizul Curii de Conturi. Aceste
autoriti poarta denumirea de secretariate, subsecretariate, oficii,
agenii, comitete, institute.

C. Curtea Constituionala si Consiliul Superior al Magistraturii

reprezint autoritatea juridica a statului. Astfel:
> Curtea Constituionala este formata din 9 judectori numii printrun mandat de 9 ani astfel: 3 de ctre camera Deputailor, 3 de Senat
si 3 de ctre Preedinte, care conform legii organice proprii, o treime
se nnoiesc din 3 in 3 ani; Curtea Constituionala ia decizii obligatorii
cu putere
minima pentru viitor;
> Consiliul Superior al Magistraturii este format din magistrai alei pe
o durata de 4 ani de ctre Parlament, in edina comuna a Camerei
Deputailor si Senatului; acest consiliu ndeplinete rolul de conciliu de
disciplina al judectorilor, cnd lucrrile sunt prezidate de Preedintele
Curii Supreme de Justiie.

5.7.2 Autoriti ale administraiei publice locale

Conform criteriului competentei teritoriale, autoritile administraiei
publice locale au atribuii specifice si se executa pe un anumit
teritoriu
Administraia publica locala se realizeaz prin:
A. Consiliile locale si oreneti prin intermediul crora se
asigura autonomia locala si descentralizarea serviciilor publice.
Aceste consilii se constituie pe baza sistemului de alegere, prin vot
direct, de ctre si din rndul cetenilor cu drept de vot domiciliai in
unitatea administrativ teritoriala respectiva. Scopul crerii acestor
consilii este rezolvarea
problemelor publice din comune si orae, colectiviti administrativteritoriale cu particulariti istorice, economice, politice si
administrative si care sunt constituite prin legturi tradiionale si cu
un anumit grad de dezvoltare economica si edilitara.
Comuna si oraul, din punct de vedere administrativ, sunt uniti de
baza care au personalitate juridica, patrimoniu propriu si autonomie
financiara si juridica.

B. Consiliile judeene sunt alese prin vot indirect, dispun de

capacitate juridica si au autonomie financiara si disciplinara. Principalul
obiectiv al acestor consilii este asigurarea serviciilor publice la nivel
judeean, prin armonizarea intereselor si satisfacerea acestora. Consiliul
judeean reprezint:
- autoritatea aleasa formata din consilieri alei;
- autoritatea administrativa cu funcii limitate la gestionarea intereselor
publice;
- autoritatea deliberativa care adopta hotrri prin vot.
Consiliul judeean ndeplinete deci funcii de organizare, conducere,
control, administraie si previziune.
C. Primriile - instituii ale administraiei publice locale prin care se realizeaz
autonomia locala (ora, comuna), ca si descentralizarea serviciilor
publice.
Primarul este ales prin vot direct de ctre cetenii cu drept de vot cu
domiciliul in unitatea administrativ-teritoriala respectiva, si are obligaia legala
de a rezolva problemele locale si de a asigura aducerea la ndeplinire a
hotrrilor consiliului comunal sau orenesc.
Conform legislaiei in vigoare, primarul are atribuii pe care le executa in
calitate de agent al statului, in baza unui mandat legal.

D. Reprezentani ai autoritilor centrale care funcioneaz n

uniti administrativ-teritoriale - prefecturi - au scopul de a
proteja interesele de ordin general, pe de o parte, si pentru a asigura
descentralizarea serviciilor publice, pe de alta parte. Aceti
reprezentani sunt:
Prefectul - reprezentantul guvernului in unitatea administrativteritoriala respectiva; este numit in funcie de ctre guvern, fiind
ajutat de subprefect pentru ndeplinirea sarcinilor formulate de
executiv;
Servicii publice ale ministerelor si alte organe centrale sunt
organizate
la
nivel
administrativ
local,
pe
principiul descentralizrii serviciilor publice. Conductorii acestor
servicii sunt reunii in comisia administrativa aflata in
subordinea preedintelui, ca si a prefectului. Aceste servicii
au atribuii specifice locale, cum ar fi: servicii de apa, de
canalizare, de pstrare a cureniei, de gospodrire locala etc.

E. Instituiile si serviciile publice organizate la nivel local au ca

scop satisfacerea unor interese ale colectivitii locale si surit
formate din instituii specifice: regii autonome si societi
comerciale.
Intre autoritile administraiei publice naionale si cele local exista
strnse interdependente, de a cror funcionare depinde eficienta
managementului public la oricare nivel.

Rezumat
Structura organizatoric reprezint configuraia intern si
relaiile care se stabilesc intre componentele acesteia n scopul realizrii obiectivelor propuse.
Principalele tipuri de structuri organizatorice sunt:
ierarhic funcional
teritorial
mixt
Componentele structurii organizatorice a serviciului public sunt:
postul
funcia
compartimentul
nivelul ierarhic
ponderea ierarhic
relaiile organizatorice
Principalele documente organizatorice sunt:
regulamentul de organizare i funcionare
organigrama
fia postului
descrierea funciei
Principiile care trebuiesc respectate la proiectarea sau reproiectarea structurii organizatorice:
1.Supremaia obiectivelor
2. Principiul unitii de decizie i aciune
3. Principiul apropierii conducerii de execuie:
4. Principiul interdependenei minime
5. Permanena conducerii
6. Economia de comunicaii.
7. Alctuirea de colective intercompartimentale.
8. Concordana care trebuie s existe ntre cerinele postului i caracteristicile titularului
9. Flexibilitatea structurii
10. Varianta optim
11. Definirea armonizat a posturilor i a funciilor
12. Reprezentarea grafic
13. Eficiena structurii
14. Principiul situativ.

Delegarea este procesul de atribuire temporar a unei sarcini nsoit de

autoritatea i responsabilitatea corespunztoare realizrii ei aparinnd unui post
de manager ctre unul din subordonaii si.
Structuri specifice activitilor din administraia public:
Organizarea administraiei publice la nivel naional.
Parlamentul
Sistemul de autoriti i organe ale puterii executive:
Instituia preedintelui Romniei
Guvernul Romniei
Ministerele
Curtea Constituional i Consiliul Superior al Magistraturii
Autoriti ale administraiei publice locale
Consiliile locale i oreneti
Consiliile judeene
Primriile
Reprezentani ai autoritilor centrale care funcioneaz n
uniti administrativ-teritoriale prefecturi
Instituiile i serviciile publice organizate la nivel local
Subiecte de discutat:
Structura organizatoric a instituiei n care lucrai ( prezentare i analiz);
Principiile de proiectare i reproiectare a structurii (dac sunt respectate
cerinele lor n instituia n care v desfurai activitatea);
Cum sunt ntocmite documentele organizatorice n instituia dumneavoastr?