Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sindrom Down
-Studiu de caz-
Profesor logoped
Valeria Balaban
Ce este comunicarea?
Istoric
Majoritatea informaiilor despre profilul cognitiv i dezvoltarea
abilitilor cognitive ale persoanelor cu sindrom Down, care exist n literatura
de specialitate, au fost obinute prin studierea copiilor i adulilor care au fost
crescui n mediile nestimulative ale instituiilor. Majoritatea copiilor cu sindrom
Down erau plasai n instituii speciale datorit credinei multor specialiti de la
nceputul secolului trecut, c abilitile lor cognitive erau motenite iar mediul
nu putea avea o prea mare influen asupra dezvoltrii lor. Astfel dizabilitatea
mintal nu era un aspect care putea fi influenat prin educaie.
Istoric
Este de neles de ce aceast literatur reflecta propriile opinii i
interese ale acestor specialiti: se punea accent mai mult pe caracteristicile
fizice i medicale, care erau importante pentru diagnosticare, i erau
limitate i pesimiste n informaiile despre dezvoltarea cognitiv i social
ale acestor persoane. Rareori se amintea faptul c o intervenie prin
educaie ar putea aduce ameliorri n dezvoltare.
Istoric
Istoric
Studiile ulterioare au evideniat de asemenea importana educaiei
timpurii, preciznd c acei copii cu sindrom Down care au benificiat de
educaie i stimulare timpurie erau cu mult mai avansai dect cei care
nu au primit asemenea ajutor. nc din 1950 multe studii au artat c
persoanele cu sindrom Down pot fi ajutate s nvee abiliti noi i adesea
complexe care se presupuneau a fi depite pentru nivelul lor.
Caracteristici Fizice
FATA privit din fata, copilul cu sindrom Down are in mod normal o fata
rotunda.Din profil fata tinde spre plat.
CAPUL spatele capului este aproape aplatizat la cei mai multi dintre copii cu
sindrom Down. Aceasta trasatura mai este cunoscuta si sub numele de
brahicefalie.
OCHII la majoritatea copiilor si adultilor cu acest sindrom sunt usor oblici,
inclinati in sus. Mai mult, uneori prezinta un pliu de piele vertical intre coltul
interior al ochiului si baza nasului, care poate exista si la copii normali. In ambele
cazuri el devine mai putin vizibil sau dispare odata cu inaintarea in varsta. Ochii
pot avea pete galben deschis in jurul irisului. Aceste pete sunt numite petele
Brushfield dupa doctorul englez Dr. T. Brushfield(1858-1937). Ele pot aparea si
la ochii copiilor normali. De cele maimulte ori dispar dupa ce irisul devine
maroniu. Ca si pliurile epicantice, nu influenteaza vederea.
Caracteristici Fizice
PARUL la copiii cu sindrom Down este de obicei drept si moale.
GATUL nou-nascutii cu sindrom Down pot prezenta piele in
exces pe spatele gatului, care dispare odata cu inaintarea in
varsta. Copiii mai mari sau adultii cu Down tind sa aiba gatul
scurt si gros.
GURA cavitatea lor bucala este usor mai mare decat la
majoritatea copiilor si limba este usor mai lata. Aceasta
combinatie determina ca uneori copii sa-si scoata limba
afara. Parintii pot interveni aici pentru a opri acest obicei,
invatand copilul sa-si tina limba in gura de mic, folosind anumite
proceduri speciale.
Caracteristici Fizice
MAINILE tind sa fie late, cu degete scurte. Degetul mic uneori are
decat o articulatie in loc de doua. El poate fi de asemenea usor inclinat
spre celelalte degete, aceasta caracterisitica existand insa si in familii
fara legatura cu sindromul Down. Este cunoscuta sub denumirea de
clino-dictalie. Palma poate avea doar o linie (pliu) de-a lungul ei iar
daca sunt doua, amandoua se pot extinde de-a lungul mainii.
Amprentele pot avea anumite caracterisitici proprii. Nici una din aceste
caracteristici nu afecteaza copilul, chiar daca el nu poate tine, prinde in
mana la fel de bine fata de un copil normal.
PICIOARELE tind sa fie scurte si groase si au un spatiu mai mare
intre primul si urmatorul deget. Aceasta se poate asocia si cu un pliu
scurt pe talpa, care incepe de la acest spatiu si merge cativa centimetri
in spate.
Caracteristici Fizice
Studiu de caz
Andreea
Data
S.
Studiu de caz
Am inceput terapia logopedic la 5 ani
Am stabilit greu relatia de comunicare cu ea(dup 4 edin e am inceput cu jocuri , cntecele,
jocuri de micare.
M-am folosit de imagini, de obiectele din jur i de repeti ia cuvintelor n faza de nceput a
terapiei.
Am facut terapie cu ntreaga familie, n special cu mama care nu accepta deficien a
copilului.Nici astzi nu o accept.Dar este mult mai mpcat cu ideea c are un copil cu
Sindrom Down.
La 8 ani de la na terea Andreei au mai facut un copil.Am consiliat-o s mearg s fac
analize.I-am spus c exist o tehnic frecvent utilizat pentru obinerea materialului genetic
fetal amniocenteza, tehnic ce detecteaz n timp util sindromul Down.
S-a nscut a doua feti a familiei i ea cu unele probleme de sntate la 3 luni de la na tere.
Un al aselea sim al mamei, a determinat-o s mearg la doctor. Feti a avea o tumor pe ficat.
Alt dram, din nou consiliere cu mama.Lucrurile au evoluat pozitiv cu cea de a doua feti .Nu
a recidivat tumora.Acum, Maria, la patru ani tie toate literele din alfabet i o ajuta pe Andrea
s invee.
EVOLUTIA DESENULUI
EVOLUTIA DESENULUI
EVOLUTIA DESENULUI
Evoluia scrisului
Evoluia scrisului
Evoluia scrisului
Filmulete