Sunteți pe pagina 1din 18

E D U C ATI A

P E R M A N E N TA, A U T O E D U C ATI A ; T E
HNICI DE MUNCA INTELECTUALA

Student:Partene Andreea Ioana

EDUCAIA
Fenomen social fundamental de transmitere a
experienei de via a generaiilor adulte i a
culturii ctre generaiile de copii i tineri, abilitrii
pentru integrarea lor n societate.
Ansamblu de msuri aplicate n mod sistematic
n vederea formrii i dezvoltrii nsuirilor
intelectuale, morale sau fizice ale copiilor i ale
tineretului.

EDUCAIA PERMANENT
Conceptul de educatie permanenta este specific
pedagogiei contemporane sau al noilor educatii si
acopera un principiu teoretic si actional care incearca
sa sistematizeze si regularizeze o anumita realitate
specifica problematicii lumii contemporane.
Acest concept se bazeaza pe ideea ca educatia
devine o necesitate pentru fiecare individ din leagan
si pana la mormant. Pe langa acest principiu educatia
permanenta se fundamenteaza si pe alte principii, cum
ar fi: a invata sa inveti si a dori sa te

Scoala cea mai buna e


aceea, in care inveti
inainte de toate, a invata
N.Iorga

Asa cum am mentionat, principiul educatiei


permanente trebuie pus in relatie directa cu progresul
individual si social, pentru individ aceasta forma a
educatiei devenind un efort pentru completarea si
armonizarea diverselor stadii de instruire in asa fel
incat individul sa nu vina in conflict cu sine insusi si,
mai ales, cu societatea.

R E A L I Z A R E A E D U C ATI E I
PERMANENTE
Educatia prin scoala nu este decat o initiere, un debut, iar
principiul educatiei permanente dezvolta disponibilitatea (sau
capacitatea) individului de a cunoaste mai mult, de a se increde
in fortele proprii pentru a invata si cerceta. Astfel, reiese
conceptul de metacognitie careeprezinta o reflectie a celui care
invata asupra propriului process de invatare si deschide noi
perspective de actiune.

CARACTERISTICILE
E D C AT I E I P E R M A N E N T E
- Educatia nu se termina odata cu finalizarea studiilor ci
acopera intreaga existenta a individului;
-Educatia nu inseamna exclusiv educatia adultilor, ea
unifica toate componentele si etapele educatiei: educatia
prescolara, educatia primara, educatia secundara, educatia
liceala, educatia universitara, educatia postuniversitara;

-Educatia include modalitatile formale dar si pe cele


nonformale: invatarea planificata, invatarea accidentala
(spontana);Comunitatea, grupurile sociale, intregul
mediu detin un rol important in educarea individului; Scoala
va avea rolul de a integra si de a coordona toate celelalte
influente educationale;
- Impotriva caracterului elitist al educatiei, educatia permanenta
se afirma cu un caracter universal si democratic;
- Principalele functii ale educatiei permanente: integrare si
adaptare reciproca a individului si a societatii;
- Scopul final al educatiei este sa sporeasca calitatea vietii.

AUTOEDUCATIA
Autoeducatia (educatie prin sine insusi) reprezinta o
componenta a educatiei permanente, ea asigurandu-i
continuarea si finalizarea. Aceasta se bazeaza pe capacitatea si
nevoia individului de a se defini ca subiect si obiect al propriei
formari. Saltul spre autoeducatie se realizeaza in adolescenta,
odata cu tendinta tanarului de emancipare si de afirmare a
propriei personalitati.

Cauzele psihologice mpart procesul de

autoeducaie n dou perioade: perioada pregtirii pentru


autoeducaie care este vrsta precolar i vrsta colar mic
i perioada autoeducaiei propriu-zise.

Factorii institutionali scolari reprezentati de


scoala de toate gradele ramane cel mai
important factor de educatie si mijloc de
educatie permanenta. Scoala trebuie sa
asigure urmatoarele: pregatirea pentru
autoeducatie, pentru educatie
permanenta,perfectionarea profesional
stiintifica.

I M P O RTAN TA
A U T OC U N O A S T E R I I
.

Transformrile petrecute n toate domeniile au


accentuat importana autoeducaiei. Importana
ei nu a fost niciodat mai mare ca astzi i crete
pe zi ce trece.Realizrile societii au dus la
apariia unor profesii care au cerine din ce n ce
mai mari. Pedagogii sunt de prere c trebuie s
se acorde o mai mare atenie formrii la fiecare
individ a dou aptitudini: educabilitatea i
adaptabilitatea

Autoeducaia este deosebit de important pentru


procesul de nvare deoarece ea face ca educaia
s se realizeze pe deplin, asigur succesul colar
al elevului i pregtirea acestuia pentru a
continua autoinstruirea i autoformarea pe tot
parcursul vieii.
n absena autoeducaiei,
procesul de nvmnt s-ar reduce la simpla
transmitere a cunotinelor iar obiectivul general
al sistemului de nvmnt nu ar putea fi atins.
Autoeducaia se poate realiza i ofer informaii
celor apropiai despre gradul de autocunoatere,
autoevaluare, autonvare, autoformare i
autoinstruire. Obiectivele specifice autoeducaiei
constau n echilibrarea atitudinilor, nelegerea
propriilor probleme afective i orientarea
aciunilor spre un scop.

TE H NIC I D E M U N C A INT E L E C T UAL A


Munca intelectual presupune anumite tehnici instrumentalacionale; familiarizarea
elevilor cu aceste tehnici nseamn a-i nva pe elevi cum s nvee. Formarea
priceperilor i deprinderilor de activitate intelectual nseamn a prezenta i demonstra
modul de utilizare a metodelor i tehnicilor de studiu i a crea situaii pentru exersarea
lor. Astfel, pe aceast baz, elevii dobndesc capacitatea de a privi critic modul lor de
nvare i adapteaz metodele i tehnicile potrivit particularitilor fiecruia, ajungnd
astfel s-i formeze un stil propriu de munc intelectual.
nsuirea metodelor i tehnicilor de munc intelectual presupune dobndirea a trei
tipuri de competene:

1) Competena informaional
obinerea informaiilor care se
asigur ndeosebi prin utilizarea
tehnicilor de lectur. n coal,
elevii nva s asculte o expunere
i s rein coninutul acesteia, i
nsuesc tehnici de consemnare a
datelor obinute n procesul
documentrii, de evideniere a
ideilor importante dintr-un text,
expunere sau o imagine (plan,
rezumat, fi de lectur, etc.).

2. Competena operatorie
aceasta presupune
stpnirea unei game largi
de priceperi i deprinderi
intelectuale (de
sistematizare, de sintetizare,
de alctuire a unui plan, de
rezolvare de probleme etc.),
precum i a tehnicilor de
formare a acestora.

3).Competena de comunicare
(oral sau scris) se cultiv
prin exerciii variate, de la cele
care in de organizarea unui
rspuns bine structurat, n
condiiile examinrii colare,
pn la cele care privesc
realizarea unor referate i care
pregtesc elaborarea i
redactarea unor comunicri.

n centrul nsuirii de ctre elevi a metodelor i


tehnicilor de munc intelectual se situeaz formarea
capacitii de a-i organiza un program zilnic raional
i eficace. Munca intelectuale n aceast arie de
educaie social const n nelegerea utilitii
alternrii activitii colarului, trecerea lui de la joc la
o activitate productiv, de la activiti libere la
pregtirea leciilor. Metodele argumentrii,
demonstraiei, explicaiei i exemplului personal
trebuie s se mbine cu tehnicile de a organiza
propriile activiti, de a cronometra, de a pune ordine,
de a lua iniiative. Oboseala inutil, excesul,
incapacitatea de a se controla i de a se conduce sunt
consecinele lipsei unor metode i tehnici de munc
intelectual.
Astfel munca intelectuala este strans corelata cu
autocunoasterea inca din perioada timpurie a
dezvoltarii si totodata acestea doua avand un mare rol

VA
MULTUMESC!!!