CRITERII

Forma
clinica
a edentatiei

St. generala
Axul dentar

INDICATII
Ed. intercalate reduse:
clasa III K.(<3 dt)
clasa IV K.(<4 dt.)
+ orice modif.la clasa
K.
! exceptional-clasaII K.
favorabila
paralel sau < 35-45

CONTRAINDICATII
ed. terminale(clasa I-II K.)
clasa III K.(>3 dt)
clasa IV K.(>4 dt.)

defavorabila (boli cronice,

tare
organice---temporizare)

abateri grave de ax

ocluzia

normala, echilibrata

plan ocluzal dezechilibrat

Virsta
.

pacienti care nu
accepta tratamentul
adjunct.

virste extreme (foarte tineri /

batrini)

igiena

Defectuoasa
favorabila

1. Indicaia de elecie a aparatelor gnatoprotetice

conjuncte -EDENTATII pariale reduse CLASA III
i CLASA IV KENNEDY si modificari la aceste clase

2. Exceptional la CLASA I-II KENNEDY sub form

de EXTENSII sau pentru nchiderea anumitor
bree edentate

2. AXE DENTARE DE IMPLANTARE NORMALE

SAU CU ABATERI MICI
(35-45)

3. PARODONTIU NORMAL, FARA MOBILITATE

4. PARODONTOPATIE
MARGINALA, MOBILITATE GR.1-2

OCLUZIE NORMALA- fara suprasolicitari

5. STARE DE IGIENA FAVORABILA

7. VRSTA- persoane tinere

6. STARE GENERALA FAVORABILA

8. TIPUL DE SUPORT
-dento-parodontal
-implantar
-mixt

CONTRAINDICATII CLINICE generale

A. Absolute
Discrazii sangvine
Alergici
Sindroame disimune
Afectiuni precanceroase, maligne
Maladii de sistem care afecteaza osul

B. Relative
Afectiuni infecto-contagioase,
Boli in faza acuta,
Boli cronice fara medicatie la zi,
Afectiuni psihice.

Pacienii n vrst
nu suporta sedinele lungi de tratamet

VRSTA

CONTRAINDICATII CLINICE
loco-regionale

Semne si simptome ale sindromului disfunctional:

- afectiuni articulare
- afectiuni musculare
-afectiuni osoase

==>TEMPORIZARE

CONTRAINDICATII CLINICE
locale
a. cavitati orale neasanate

CONTRAINDICATII CLINICE
locale
b. Dinti cu camera pulpara mare (la varste tinere)

Se recomanda protezarea adjunct

CONTRAINDICATII CLINICE
locale
C. distructii coronare intinse, plasate subgingival

CONTRAINDICATII CLINICE
locale
D. abateri grave de ax

CONTRAINDICATII CLINICE
locale
E. Radacini scurte / insuficient dezvoltate

CONTRAINDICATII CLINICE
locale
F. tratamente endodontice incorecte

G. leziuni periapicale

CONTRAINDICATII CLINICE
locale
H. Mobilitate dentara patologica

CONTRAINDICATII CLINICE
locale
I. Leziuni acute sau cronice de vecinatate
-leziuni precanceroase
-leziuni benigne sau maligne
-corpi straini la nivelul suportului muco-osos

CONTRAINDICATII CLINICE
locale
J. Ocluzia defectuoasa

CONTRAINDICATII CLINICE
locale
G. Igiena defectuoasa

CONTRAINDICATII CLINICE
locale

Clasa de edentatie:
edentatiile terminale clasa I, II KENNEDY

CONTRAINDICATII CLINICE
locale

Clasa de edentatie:
edentatiile terminale clasa I, II KENNEDY

Proteza fixa - Incrustaii

Coroane
Puni
Proteza mobila parial
- total
Proteza scheletizata
Puni adezive ( faete)
Protezare pe implante

Criterii de clasificare a mijloacelor

protetice
1. Dup modalitatea de
transmitere a presiunilor
asupra oaselor maxilare
Nass:
proteze cu sprijin dentoparodontal (parodontal pur)
proteze cu sprijin mucoperiostal (muco-osos)
proteze cu sprijin mixt ( mucoparodontal)

Criterii de clasificare a mijloacelor protetice

Rumpell - proteze fiziologice
- proteze
semifiziologice
- proteze
nefiziologice
Hildebrand - proteza de
suspensiune
(traciune)
- proteza de
presiune ( cu plac)
proteza de suspensiune presiune

Criterii de clasificare a mijloacelor protetice

2. Dup raportul cu grupul
dentar
restant
intercalate ( sit. cl. cu d.M i D cl. A III-a i a IV-a Kennedy)
Cls. I-a proteze

Cls aIIa proteze uni sau biterminale (cl.I i a II -a Kennedy)

Cls.aIIa proteze combinate (cl I-a i a II-a cu modificri)

Germania cls I-a proteze intercalate
cls a II-a proteze terminale
cls a III-a proteze combinate

Criterii de clasificare a mijloacelor

protetice

3. Dup modalitatea de integrare a piesei

Catz:

protetice n SSG

proteze fixe

coroane
construcii cu
pivou
puni dentare

proteze mobile
- totale

scheletizate

Criterii de clasificare a mijloacelor

protetice

3. Dup modalitatea de integrare a piesei

Beliard: n SSG
protetice
A. Conjuncte unidentare
Construcii plurale(puni)
B. Adjuncte
C. Mixte
D. Compozite (hibride)

Criterii de clasificare a aparatelor gnatoprotetice

conjuncte

1. Dup sistemul de fixare

Prin cimentare
Prin adezivi
Prin nurubare
Prin frictiune
Ancorare cu crosete

Criterii de clasificare a aparatelor gnatoprotetice

conjuncte
Dup odontosuportul pe care sunt realizate
2.suport

parodontal
suport implantar
suport mixt

odonto-parodontal i
implantar
odonto-parodontal i
muco-osos
implantar i muco-osos

Criterii de clasificare a aparatelor gnatoprotetice

conjuncte
3. Dup amplitudinea aparatului

- Amplitudine minim( punte oarb)

- Amplitudine uni-, bi- sau tridentar

- Amplitudine total puni totale

Criterii de clasificare a aparatelor gnatoprotetice

conjuncte
4. Dup scopul terapeutic

1. Conjuncte provizorii

De urgen

Imediate

De temporizare

Tranzitorii

Criterii de clasificare a aparatelor gnatoprotetice

conjuncte
4. Dup scopul terapeutic

2. Conjuncte provizorii
de lung durat

de stabilizare
compozite / hibride

3. Conjuncte definitive
metalice
mixte
total ceramice

Criterii de clasificare a aparatelor gnatoprotetice

conjuncte
4. Dup scopul terapeutic

4. Conjuncte speciale :

puntea de colaj
ine de imobilizare
puni totale stabilizatoare
puni pe implante
puni segmentate( imbricate)
puni mobilizabile ( demontabile)

Criterii de clasificare a aparatelor gnatoprotetice

conjuncte
5. Dup materialul din care sunt realizate

Metalice
Nemetalice
Mixte

Criterii de clasificare a aparatelor gnatoprotetice

conjuncte
5. Dup gradul de restaurare a funciei
fizionomice

1. Fizionomice
2. Semifizionomice
3. Nefizionomice

PROTEZARE CONJUNCTA v.s PROTEZARE

ADJUNCTA
CONSTRUCTIE
PROTETICA DEPENDENTA
DE DINTI

CONSTRUCTIE
PROTETICA
INDEPENDENTA DE DINTI

RELATII INTRINSECI CU
DINTII RESTANTI
Cimentare
Colaj
Elemente dentinare

RELATII EXTRINSECI CU
DINTII RESTANTI
Elemente de ancorare
Elemente de sprijin

E.P.R.
FIZIOLOGICE
(Valoare functionala mare)
IGIENA!?

E.P.R. si E.P.I.
SEMI/NEFIZIOLOGICE
(Valoare functionala =1/3)
IGIENA SATISFACATOARE

CONJUNCTA v.s
ADJUNCTA
Respectarea pricipiilor:
profilactic
curativ
biologic
biomecanic

Aparate gnatoprotetice amovibile,

mobile,adjuncte
AMOVIBIL ACRILIC

se menine prin adeziune

se leag de dinii restani prin croete de srm, transmite total
nefiziologic P la dini (pragul dureros)

AMOVIBIL SCHELETIZAT
prin elemente de meninere,
sprijin i stabilizare, se realizeaz
legturi cu dintii restani 21-,
transmite semifiziologic P la dini

SCHELETIZAT COMPOZIT
sunt folosite elemente speciale
pentru ancorarea la dinii restani

Aparate gnatoprotetice conjuncte

( fixe, inamovibile)
DEFINIIE: construcii protetice eterogene,
agregate de dinii restani de care se sprijin
i crora le transmit presiunea masticatorie
spre os de o manier fiziologic.

Nu poate fi construit dect n anumite cazuri

Necesit un anumit numr de dini
Agregare cvasi permanent sau labil
Realizarea aparatului cu sacrificiu de substan dentar
( dinii sunt preparai)

 Cea mai important caracteristic

modalitatea fiziologic de transmitere a

presiunilor

Volumul redus i fixitatea permanent rezolv

problemele funcionale

Ofer confort maxim pacientului i anuleaz

practic senzaia de infirmitate

Datorit caracterului permanent al agregrii,

mpiedic cteodat realizarea igienei orale i

posibilitatea unor eventuale reparaii

 n practica stomatologic datorit:

1. Progresului tehnologic de laborator
2. Dezvoltrii tehnicilor clinice
3. Exploziei cunotinelor din domeniul
biomaterialelor

Tratamentul protetic conjunct

reflect un abord multidisciplinar
complex care crete potenialul
estetic i funcional al restauraiei

 Restauraiile fixe sunt considerate

definitive, dar paradoxal sunt supuse

involuiei fireti biologice i a deteriorrii
n timp a materialelor din care sunt
construite

n acest context nici o restauraie nu poate fi

considerat definitiv.
D.p.d.v. didactic:

1. Restauraii fixe provizorii (de urgen)

2. Restauraii fixe provizorii de lung
durat
3. Restauraii fixe definitive

1. Aparate conjuncte
provizorii
Rezolv
cu caracter de
urgen
edentaia
a) Din acrilat
autopolimerizab
il n cabinet
b) Din acrilat
termopolimeriza
bil n laborator
c) Elemente
prefabricate

2.Aparate conjuncte provizorii de lung

Confecionate divers :
durat

metalo-acrilice
metalo-compozite
din aliaje aur
Compozite

Se utilizeaz cnd se ateapt

rezultate prin intervenii
pre i proprotetice
specifice:
- Operaii parodontale
- Corecii chirurgicale
mucogingivale
- Modificri ale planului de
ocluzie +/- D.V.
- Se urmrete reabilitarea
ATM
Rolul protezrii este de a
menine relaia ocluzal,
pentru a permite
vindecarea ATM, restaurare
terapeutic.

3.Aparate conjuncte definitive

Exist o gam variat de posibiliti

Alegerea soluiei ideale cazului dat e
n funcie de:

criterii biologice( indici clinico-biologici

locali)
dotare tehnic de laborator i cabinet
pregtirea profesional
criteriul social

PROGRESE IN PROTEZA FIXA

TEHNOLOGII DE LABORATOR
BIOMATERIALE
TEHNOLOGII CLINICE
ABORD MULTIDISCIPLINAR

3.1.Aparate conjuncte metalice

Sunt utilizate

aliajele metalice
nobilei nenobile
Plasate n zonele
invizibile laterale
ale arcadelor
Elemente de
agregare : onlay,
pinlay, inlay,
coroane de
acoperire

G.K. Siebert clasific materialele

metalice:
1. Aliaje nobile

cu coninut crescut de Au
cu coninut redus Au
pe baz de Ag- paladiu
pe baz de paladiu / paladiu Au pur

2. Aliaje nenobile:

Nichel Crom
Cobalt Crom
Fier
Titan

 Aliajele nenobile impun tehnic de

turnare special:

- Interval de topire cu 100-250 C deasupra

nobile
Conductibilitatea termic mai mic de 4-5
ori
Retopirea contraindicat
Aliaje mai uoare trebuie for pentru
turnare n tipar

3.2.Aparate conjuncte metaloacrilice

- Au reprezentat un salt calitativ fa de cele
-

metalice
Se placheaz cu material fizionomic
(acrilat) metalul
Apar dezavantaje legtura metal-acrilat
e strict mecanic ( retenii sub form de
perle, anse, butoni, solzi, plase, cristale,
caviti)

Exist tehnici de modelare direct a maselor

acrilice modificate
priz termopolimerizare +
pres(baro)polimerizare
acrilatul n timp sufer modificri volumetrice i
fenomene de mbatrnire

Cade faeta
Se abrazeaz , fractureaz, modific

culoarea
Determin reacii alergice ( monomer
rezidual)

Corect :
Acrilatul trebuie plasat doar la
nivelul feei vestibulare
Grosime necesar 2mm

3.3.Aparate conjuncte metalocompozite

Alternativ care tinde s nlocuiasc

definitiv rsinile acrilice
Rinile compozite:

biocompatibilitate buna
stabilitate cromatic n timp
rezisten mecanic buna
culoare, nuan i transparen

Legtura metal-compozit se realizeaz

n 2 modaliti:
MECANIC :
macroretenii: perle, relief negativ, reea
microretenii : sablare, gravaj acid

CHIMIC :
condiionarea metalului

Oxidare
Silanizare
Ceramizare
Ardere de silicai

Tehnica SILICOATER(
Kultzer)

Se realizeaz un strat silico-organic la

suprafaa sablat a metalului prin

pirolizlegtur stabil ionic i Van der
waals

Peste acest strat se aplic

silan compatibil cu polimerul utilizat la
placare resturi organice care asigur
elasticitate

Efectul estetic e foarte bun chiar la grosime

redus

TEHNICA ROCATEC (ESPE)

Legatura metal-polimer prin strat
silanizat de sticla ceramizata.
Metalul

sablat cu corindori si oxizi de siliciu

Se produce topirea superficiala
sticla
ceramizata
Acoperire cu silan
Opaker
compatibile
Strate succesive de rasina compozita
Avantaje: - tehnica simpla, la temperatura camerei
- cost relativ redus
- nu sunt necesare macroretentiile

TEHNICA OVS (DE TREY

DENTSPLY)

Intre aliaj nobil-polimer interpune strat

staniu
Necesita realizarea de macroretentii
metal sablat
staniu
oxid de staniu
silan
rasina de placare

SOLIDEX (SHOFU)
Inclusa in intermediate laboratory

composite resins
Tehnologie simpla
Dupa sablarea scheletului metalic
Foto primer (solibond)
Material fotocolant in strate succesive
Au rezistenta la flexiune mai redusa

3.4. APARATE CONJUNCTE

METALO-CERAMICE

Accesibilitate tehnologica
s-au impus
Pret de cost relativ
pe piata
Utilizabil in foarte multe cazuri clinice
stomatologica
Masele ceramice si aliajele corespunzatoare au proprietati
asemanatoare - aceleasi caracteristici de turnare
- coeficient de dilatare asemanator
Dotare minima necesara - cuptor de ardere
- aparat turnare metal
- cuptor ardere ceramica

 Preparatia clinica pentru coroana metaloceramica necesita 1,522,5 mm

profunzime
0,30,5 mm pentru metal
1,21,5 mm portelan

3.5. APARATE CONJUNCTE

TOTAL CERAMICE (ALL CERAM)
Inlay all ceram
Onlay all ceram
Fatete all ceram
Coroane all ceram

pot fi considerate
cele mai estetice
restauratii (culoare,
textura de suprafata,
transluciditatea)

ALL CERAMIC VS . METALO-CERAMIC

POSIBILITATI ESTETICE
REACTIA GINGIVALA
REZISTENTA MECANICA
CEMENTAREA ADEZIVA

 Tehnologii noi, deosebit de scumpe

Necesita instructie speciala a tehnicienilor
Precizie si acuratete a preparatiei clinice
Indicatii pentru punti de mica amplitudine
in zona frontala a arcadei

EXISTA TEHNICI VARIATE IN OBTINEREA

CONSTRUCTIILOR CERAMICE:

a) Sisteme aditive = se obtine restauratia prin

aditia succesiva a materialului
- Depuneri in strate succesive
- Turnarea materialului ceramic
- Infiltrare, sinterizare
- Presare

b) Sisteme substractive = se obtine

restauratia prin reducerea progresiva a blocului de

ceramica (tehnica CAD-CAM)

FABRICAREA UNEI FATETE LAMINATE

FABRICAREA UNEI FATETE LAMINATE

O ALTA CLASIFICARE INCLUDE TIPUL DE

CERAMICA UTILIZATA SI PRINCIPIUL
METODEI:

a) Tehnica conventionala stratificare fara

nucleu:

Se arde pe un model refractar o masa ceramica pe

baza feldspat cu continut crescut in leucit. Piesa se
modeleaza direct si sinterizata pe model.

Indicatii:
- inlay
- onlay
- coroane

- preparare fatete

b) Tehnica prelucrarii prin turnare

- Se toarna un miez de sticla care e supus

-

unui tratament termic de ceramizare

(microcristale apatita)
Deasupra se aplica straturi de ceramica de
placare
Individualizarea culorii cu coloranti speciali
DICOR (De Trey Dentsply)
CERAPEARL

c) Tehnica prin slefuire si frezare

Se utilizeaza blocuri de
-

ceramica sticloasa (Cerec Dicor MGC)

ceramica feldspatica (Cerec Vitahark)
oxid de aluminiu sinterizat (Vita Celey
Alumina)

Sistemul CAD-CAM
- fuzare computerizata Procera, CerecSiemens
- fuzare prin copiere mecanica
- sistemul Celay-Mikrona
- sonorizare sistem Sonocrosion Espe

Procera System:

SISTEMUL CEREC 3

La sistemul Lava-System computerul asista design-ul, care se

foreaza in blocul de zirconium
Urmeaza individualizarea clinica

d) Tehnica ceramicilor presate

- Se diferentiaza 2 tipuri de ceramici presabile si 2 tehnologii
aferente~temperatura de injectare a ceramicii in tipar
IPS-EMPRESS (ivoclar)
- In tipar obtinut conventional se injecteaza la 1100C un
lingou plastifiat de ceramica leucitica.
A restauratia inlay
pe molar maxilar
B tiparul obtinut
prin tehnica cerii topite
C, D lingoul de
ceramica care se va topi
E,F piesa dupa turnare

Pentru restauratiile estetice anterioare doar

un core(nucleu) e realizat, peste el se
arde ceramica in maniera conventionala:

e) Tehnica arderii prin infiltrare

In-Ceram (Vita)
- In prima etapa pe model duplicat se depune prin
pensulare o suspensie de Al2O3 (barbotina)
capa

- Capa astfel obtinuta se infiltreaza cu sticla

alumino-silicat

- Forma finala a reconstituirii se realizeaza prin

depuneri succesive

EXISTA 4 VARIANTE IN
InCERAM:
Ceram Alumina (+85% Al2O3)

In Ceram
Spinell
- Au efect

fizionomic
imbunatatit
(spinel: MgAl2O4)
contrabalast cu
rezistenta
mecanica redusa
care-I limiteaza
aplicabilitatea la
coroane frontale

In Ceram Zirconia

- Are opacitate dar si rezistenta

crescuta
- Se poate folosi in puntile plurale
laterale

In Ceram Celay

Aluminous Core Ceramics (cu miez

aluminos)
-

McLean si Hughes (1965)

rezistenta prin inglobarea
oxidului de alumina s.f. cristale (observatia pe baza utilizarii
portelanului aluminos in industria electrica)
Tehnica divizata din aceasta metoda utilizarea unui core
din opaquer care contine 50% alumina peste care se
placheaza ceramica fizionomica

PROCEDURA DE FABRICATIE: