Sunteți pe pagina 1din 61

Mijloace protetice

utilizate n tratamentul
E.P.R.

CURS 10
1

Proteza fixa - Incrustaii


Coroane
Puni
Proteza mobila parial
- total
Proteza scheletizata
Puni adezive ( faete)
Protezare pe implante

Criterii de clasificare a mijloacelor protetice


1.

Dup modalitatea de
transmitere a presiunilor asupra
oaselor maxilare

Nass:
proteze cu sprijin dento-parodontal
(parodontal pur)
proteze cu sprijin muco-periostal (mucoosos)
proteze cu sprijin mixt ( mucoparodontal)

Criterii de clasificare a mijloacelor protetice


Rumpell - proteze fiziologice
- proteze
semifiziologice
- proteze nefiziologice
Hildebrand - proteza de
suspensiune
(traciune)
- proteza de
presiune ( cu plac)
proteza de suspensiune presiune
4

Criterii de clasificare a mijloacelor protetice


2. Dup raportul cu grupul
dentar restant

Cls. I-a proteze intercalate ( sit. cl. cu d.M i D cl. A III-a i a IV-a Kennedy)

Cls aIIa proteze uni sau biterminale (cl.I i a II-a Kennedy)

Cls.aIIa proteze combinate (cl I-a i a II-a cu modificri)


Germania cls I-a proteze intercalate
cls a II-a proteze terminale
cls a III-a proteze combinate

Criterii de clasificare a mijloacelor protetice


3. Dup modalitatea de integrare a piesei
protetice n SSG
Catz:
proteze fixe
coroane
construcii cu
pivou
puni dentare

proteze mobile
- totale
scheletizate

Criterii de clasificare a mijloacelor protetice


3. Dup modalitatea de integrare a piesei
protetice n SSG

Beliard:
A. Conjuncte unidentare
Construcii plurale(puni)
B. Adjuncte
C. Mixte
D. Compozite (hibride)

Criterii de clasificare a aparatelor gnatoprotetice conjuncte

1. Dup sistemul de fixare

- Prin cimentare
- Prin adezivi
- Prin nurubare
- Prin frictiune
- Ancorare cu crosete

Criterii de clasificare a aparatelor gnatoprotetice conjuncte


2. Dup suportul pe care sunt realizate

suport odontoparodontal
suport implantar
suport mixt
odonto-parodontal i
implantar
odonto-parodontal i
muco-osos
implantar i muco-osos

Criterii de clasificare a aparatelor gnatoprotetice conjuncte


3. Dup amplitudinea aparatului

- Amplitudine minim( punte oarb)

- Amplitudine uni-, bi- sau tridentar


- Amplitudine total puni totale
10

Criterii de clasificare a aparatelor gnatoprotetice conjuncte


4. Dup scopul terapeutic

1. Conjuncte provizorii

Imediate

De urgen

Tranzitorii

De temporizare
11

Criterii de clasificare a aparatelor gnatoprotetice conjuncte


4. Dup scopul terapeutic

2. Conjuncte provizorii de
lung durat
de stabilizare
compozite / hibride

3. Conjuncte definitive
metalice
mixte
total ceramice

12

Criterii de clasificare a aparatelor gnatoprotetice conjuncte


4. Dup scopul terapeutic

4. Conjuncte speciale :

puntea de colaj
ine de imobilizare
puni totale stabilizatoare
puni pe implante
puni segmentate( imbricate)
puni mobilizabile ( demontabile)

13

Criterii de clasificare a aparatelor gnatoprotetice conjuncte


5. Dup materialul din care sunt realizate

Metalice
Nemetalice
Mixte

14

Criterii de clasificare a aparatelor gnatoprotetice conjuncte


5. Dup gradul de restaurare a funciei
fizionomice

1. Fizionomice
2. Semifizionomice
3. Nefizionomice

15

Aparate gnatoprotetice amovibile,


mobile,adjuncte
AMOVIBIL ACRILIC
se menine prin adeziune
se leag de dinii restani prin croete de srm, transmite total
nefiziologic P la dini (pragul dureros)

AMOVIBIL SCHELETIZAT
prin elemente de meninere,
sprijin i stabilizare, se realizeaz
legturi cu dintii restani 21-,
transmite semifiziologic P la dini

SCHELETIZAT COMPOZIT
sunt folosite elemente speciale
pentru ancorarea la dinii restani

16

Aparate gnatoprotetice conjuncte


( fixe, inamovibile)
DEFINIIE: construcii protetice eterogene,
agregate de dinii restani de care se
sprijin i crora le transmit presiunea
masticatorie spre os de o manier
fiziologic.
Nu poate fi construit dect n anumite cazuri
Necesit un anumit numr de dini
Agregare cvasi permanent sau labil
Realizarea aparatului cu sacrificiu de substan dentar
( dinii sunt preparai)
17

Cea mai important caracteristic


modalitatea fiziologic de transmitere a
presiunilor
Volumul redus i fixitatea permanent rezolv
problemele funcionale
Ofer confort maxim pacientului i anuleaz
practic senzaia de infirmitate
Datorit caracterului permanent al agregrii,
mpiedic cteodat realizarea igienei orale
i posibilitatea unor eventuale reparaii
18

n practica stomatologic datorit:


1.
2.
3.

Progresului tehnologic de laborator


Dezvoltrii tehnicilor clinice
Exploziei cunotinelor din domeniul
biomaterialelor

Tratamentul protetic conjunct


reflect un abord multidisciplinar
complex care crete potenialul
estetic i funcional al restauraiei
19

Restauraiile fixe sunt considerate


definitive, dar paradoxal sunt supuse
involuiei fireti biologice i a deteriorrii
n timp a materialelor din care sunt
construite
n acest context nici o restauraie nu poate fi
considerat definitiv.
D.p.d.v. didactic:

1. Restauraii
2. Restauraii
durat
3. Restauraii

fixe provizorii (de urgen)


fixe provizorii de lung
fixe definitive

20

1. Aparate conjuncte
provizorii

Rezolv
cu caracter de urgen
edentaia
a)
Din acrilat
autopolimerizabil
n cabinet
b)
Din acrilat
termopolimerizabil
n laborator
c) Elemente
prefabricate

21

2.Aparate conjuncte provizorii de lung


durat
Confecionate divers :

metalo-acrilice
metalo-compozite
din aliaje aur
Compozite

Se utilizeaz cnd se ateapt


rezultate prin intervenii pre i
proprotetice specifice:
Operaii parodontale
Corecii chirurgicale
mucogingivale
Modificri ale planului de
ocluzie +/- D.V.
Se urmrete reabilitarea ATM
Rolul protezrii este de a menine
relaia ocluzal, pentru a
permite vindecarea ATM,
restaurare terapeutic.

22

3.Aparate conjuncte definitive


Exist o gam variat de posibiliti
Alegerea soluiei ideale cazului dat e n
funcie de:
criterii biologice( indici clinico-biologici locali)
dotare tehnic de laborator i cabinet
pregtirea profesional
criteriul social

23

3.1.Aparate conjuncte metalice


Sunt utilizate
aliajele metalice
nobilei nenobile
Plasate n zonele
invizibile laterale ale
arcadelor
Elemente de
agregare : onlay,
pinlay, inlay,
coroane de
acoperire

24

G.K. Siebert clasific materialele


metalice:
1.

Aliaje nobile

cu coninut crescut de Au
cu coninut redus Au
pe baz de Ag- paladiu
pe baz de paladiu / paladiu Au pur

2. Aliaje nenobile:

Nichel Crom
Cobalt Crom
Fier
Titan
25

Aliajele nenobile impun tehnic de turnare


special:
- Interval de topire cu 100-250 C deasupra
nobile
- Conductibilitatea termic mai mic de 4-5
ori
- Retopirea contraindicat
- Aliaje mai uoare trebuie for pentru
turnare n tipar
26

3.2.Aparate conjuncte metaloacrilice


- Au reprezentat un salt calitativ fa de cele

metalice
- Se placheaz cu material fizionomic
(acrilat) metalul
- Apar dezavantaje legtura metal-acrilat
e strict mecanic ( retenii sub form de
perle, anse, butoni, solzi, plase, cristale,
caviti)

27

Exist tehnici de modelare direct a maselor


acrilice modificate
priz termopolimerizare +
pres(baro)polimerizare
acrilatul n timp sufer modificri volumetrice i
fenomene de mbatrnire

Cade faeta
Se abrazeaz , fractureaz, modific
culoarea
Determin reacii alergice ( monomer
rezidual)
28

Corect :
Acrilatul trebuie plasat doar la nivelul
feei vestibulare
Grosime necesar 2mm

29

3.3.Aparate conjuncte metalocompozite


Alternativ care tinde s nlocuiasc definitiv
rsinile acrilice
Rinile compozite:

biocompatibilitate buna
stabilitate cromatic n timp
rezisten mecanic buna
culoare, nuan i transparen

30

Legtura metal-compozit se realizeaz


n 2 modaliti:
MECANIC :
macroretenii: perle, relief negativ, reea
microretenii : sablare, gravaj acid

CHIMIC :
condiionarea metalului

Oxidare
Silanizare
Ceramizare
Ardere de silicai
31

Tehnica
SILICOATER( Kultzer)
Se realizeaz un strat silico-organic la suprafaa
sablat a metalului prin
pirolizlegtur stabil ionic i Van der
waals
Peste acest strat se aplic
silan compatibil cu polimerul utilizat la placare
resturi organice care asigur elasticitate
Efectul estetic e foarte bun chiar la grosime
redus

32

TEHNICA ROCATEC (ESPE)


Legatura metal-polimer prin strat silanizat
de sticla ceramizata.
Metalul sablat cu corindori si oxizi de siliciu
Se produce topierea superficiala
sticla
ceramizata
Acoperire cu silan
Opaker
compatibile
Strate succesive de rasina compozita
Avantaje: - tehnica simpla, la temperatura camerei
- cost relativ redus
- nu sunt necesare macroretentiile
33

TEHNICA OVS (DE TREY


DENTSPLY)
Intre aliaj nobil-polimer interpune strat
staniu
Necesita realizarea de macroretentii
metal sablat
staniu
oxid de staniu
silan
rasina de placare
34

SOLIDEX (SHOFU)
Inclusa in intermediate laboratory
composite resins
Tehnologie simpla
Dupa sablarea scheletului metalic
Foto primer (solibond)
Material fotocolant in strate succesive
Au rezistenta la flexiune mai redusa

35

3.4. APARATE CONJUNCTE


METALO-CERAMICE
Accesibilitate tehnologica
Pret de cost relativ
Utilizabil in foarte multe cazuri clinice

s-au impus
pe piata
stomatologica

Masele ceramice si aliajele corespunzatoare au proprietati


asemanatoare - aceleasi caracteristici de turnare
- coeficient de dilatare asemanator
Dotare minima necesara - cuptor de ardere
- aparat turnare metal
- cuptor ardere ceramica
36

Preparatia clinica pentru coroana metaloceramica necesita 1,522,5 mm profunzime


0,30,5 mm pentru metal
1,21,5 mm portelan

37

Efect de fizionomie maxim


Stabilitate pe termen lung
Biocompatibilitate
Utilizabile in asociere cu tratamente
amovibile sau pe suport implantar

alternativa
perfecta

38

3.5. APARATE CONJUNCTE


TOTAL CERAMICE (ALL CERAM)
Inlay all ceram
Onlay all ceram
Fatete all ceram
Coroane all ceram

pot fi considerate
cele mai estetice
restauratii (culoare,
textura de suprafata,
transluciditatea)

39

Tehnologii noi, deosebit de scumpe


Necesita instructie speciala a tehnicienilor
Precizie si acuratete a preparatiei clinice
Indicatii pentru punti de mica amplitudine
in zona frontala a arcadei

40

EXISTA TEHNICI VARIATE IN OBTINEREA


CONSTRUCTIILOR CERAMICE:
a) Sisteme aditive = se obtine restauratia prin
aditia succesiva a materialului
- Depuneri in strate succesive
- Turnarea materialului ceramic
- Infiltrare, sinterizare
- Presare

b) Sisteme substractive = se obtine restauratia


prin reducerea progresiva a blocului de ceramica
(tehnica CAD-CAM)

41

FABRICAREA UNEI FATETE LAMINATE

42

O ALTA CLASIFICARE INCLUDE TIPUL DE


CERAMICA UTILIZATA SI PRINCIPIUL
METODEI:
a) Tehnica conventionala stratificare fara

nucleu:

Se arde pe un model refractar o masa ceramica


pe baza feldspat cu continut crescut in leucit.
Piesa se modeleaza direct si sinterizata pe model.

Indicatii:

- preparare fatete

- inlay
- onlay
- coroane
43

FABRICAREA UNEI FATETE LAMINATE

44

b) Tehnica prelucrarii prin turnare


- Se toarna un miez de sticla care e supus

unui tratament termic de ceramizare


(microcristale apatita)
- Deasupra se aplica straturi de ceramica de
placare
- Individualizarea culorii cu coloranti speciali
DICOR (De Trey Dentsply)
CERAPEARL

45

c) Tehnica prin slefuire si frezare


Se utilizeaza blocuri de
-

ceramica sticloasa (Cerec Dicor MGC)


ceramica feldspatica (Cerec Vitahark)
oxid de aluminiu sinterizat (Vita Celey Alumina)

Sistemul CAD-CAM
-

fuzare computerizata Procera, Cerec-Siemens


fuzare prin copiere mecanica
sistemul Celay-Mikrona
sonorizare sistem Sonocrosion Espe
46

Procera System:

47

SISTEMUL CEREC 3

48

La sistemul Lava-System computerul asista design-ul, care se foreaza


in blocul de zirconium
Urmeaza individualizarea clinica

49

d) Tehnica ceramicilor presate


- Se diferentiaza 2 tipuri de ceramici presabile si 2 tehnologii
aferente~temperatura de injectare a ceramicii in tipar
IPS-EMPRESS (ivoclar)
- In tipar obtinut conventional se injecteaza la 1100C un
lingou plastifiat de ceramica leucitica.
A restauratia inlay
pe molar maxilar
B tiparul obtinut
prin tehnica cerii topite
C, D lingoul de
ceramica care se va topi
E,F piesa dupa turnare
50

Pentru restauratiile estetice anterioare doar un


core(nucleu) e realizat, peste el se arde
ceramica in maniera conventionala:

51

e) Tehnica arderii prin infiltrare


In-Ceram (Vita)
- In prima etapa pe model duplicat se depune prin

pensulare o suspensie de Al2O3 (barbotina)

capa

- Capa astfel obtinuta se infiltreaza cu sticla alumino-

silicat
- Forma finala a reconstituirii se realizeaza prin

depuneri succesive
52

EXISTA 4 VARIANTE IN
CERAM:
In Ceram Alumina (+85% Al2O3)

53

In Ceram
Spinell
-

Au efect
fizionomic
imbunatatit
(spinel: MgAl2O4)
contrabalast cu
rezistenta
mecanica redusa
care-I limiteaza
aplicabilitatea la
coroane frontale

54

In Ceram Zirconia

- Are opacitate dar si rezistenta crescuta


- Se poate folosi in puntile plurale laterale

55

In Ceram Celay

56

Aluminous Core Ceramics (cu miez


aluminos)
-

McLean si Hughes (1965)


rezistenta prin inglobarea oxidului de
alumina s.f. cristale (observatia pe baza utilizarii portelanului
aluminos in industria electrica)
Tehnica divizata din aceasta metoda utilizarea unui core din
opaquer care contine 50% alumina peste care se placheaza
ceramica fizionomica

57

PROCEDURA DE FABRICATIE:

58

59

60

61