Stpne, stpne,

Mai chiam -un cne

Surse biografice
Surse folclorice: se preia motto-ul din balada Mioria i motivul transhumanei; din
balada Salga- tipul femeii justiiare; balada Dolca- imaginea cinelui credincios.
Surse mitologice: mitul Marii Treceri
mitul lui Isis i Osiris
mitul lui Orfeu i Euridice
Baltagul: unealta magica, secure cu 2 taisuri/ labirint
Un labirint interior al framantarilor Vitoriei de la incertitudine, la certitudine/ labirint
exterior, drumul serpuit parcurs de Nichifor
Centrul labirintului este rapa dintre Suha si Sabasa unde zac osemintele lui Nechifor
Lipan

Mgura Tarcului- plecare

Bicaz- Hanul Donea
Clugreni- negustorul David
Frcaa- discuia cu subprefectul
Borca-botezul
La Cruci-nunta
Vatra Dornei-Nechifor cumpr 300 de oi
Broteni-au trecut 3 ciobani
Sabasa- Dl Toma, 3 ciobani
Suha-Iorgu Vasile, 2 ciobani

Mitul Marii Treceri- se realizeaz prin actul de rbunare, dar mai ales prin reintregrarea
eroului n marele circuit al cosmosului.
Styx este rul al crui nume este cunoscut de muli, fr a ti ns care i este originea sau
ce reprezint exact. Un ru care separ lumea viilor de lumea mor ilor. Styx, se spune, se
nvrte de nou ori n jurul inutului lui Hades (infernul sau lumea de dedesubt) . Se
crede c btrnul luntra care transport morii n lumea de dedesubt, Charon, trece peste
rul Styx, unde cinele Cerber, care are coad de dragon, pze te, permi nd tuturor
sufletelor s intre i nici unuia s ias.
Mitul lui Isis i Osiris- Vitoria i gsete rmiele lui Nechifor n rpa de la Crucea
Talienilor.

Osiris domnea nc pe Pmnt, spre prosperitatea omenirii. Atunci, fratele Typhon

sau Seth, gelos, l-a omort pe Osiris, pacalindu-l s se culce ntr-o lad pe care a
nchis-o i i-a dat drumul pe mare. Isis, sora i soia lui Osiris, i-a cutat fratele i
soul i dup ce l-a gsit l-a adus n Egipt. Dar rul Typhon a ncercat din nou s-l
omoare pe Osiris i l-a tiat n bucti. Isis a adunat fragmentele i le-a ngropat n
locuri diferite. Apoi, Isis l-a nscut pe Horus i acesta i-a rzbunat tatl,
omorndu-l pe Typhon
Mitul lui Orfeu i Euridice. Orfeu este considerat ca fiind cel mai de seama
cantaret de imnuri din vechea Elada, vestit pentru puterea de a fermeca pe
oricine cu maiestria sa.

Orfeu s-a indragostit de frumoasa nimfa Euridice, in ochii careia, fericirea sa se

oglindea zile si nopti in sir, si s-a casatorit cu aceasta. In timp ce fugea de Aristaeus, zeul
grec al pamantului si agriculturii , Euridice a pasit intr-un cuib de serpi veninosi si a fost
muscata, murind la scurt timp. Orfeu se hotaraste sa mearga el insusi pe taramul
umbrelor si dupa mai multe peripetii, depasind cu lira sa fermecata toate obstacolele
din cale, ajunge in fata temutului Hades. Acesta, fermecat de frumusetea muzicii si a
versurilor sale, se lasa induplecat si promite sa o lase pe Euridice sa-l urmeze in lumea
celor vii, cu singura conditie ca el, Orfeu, sa mearga in fata ei si sa nu intoarca privirea
catre Euridice, pana nu vor parasi lumea umbrelor. Aproape de iesire, Orfeu se teme ca
nu cumva Euridice sa se fi ratacit si intoarce capul, dar tot ce mai vede este cum iubita
sa, cu bratele intinse catre el, aluneca inapoi in Infern. In nerabdarea lui, Orfeu a uitat ca
amandoi trebuie sa fie in lumea de sus iar in momentul cand a pasit in lumea de sus, s-a
intors spre ea pentru a o vedea. Euridice a disparut a doua oara, de data aceasta pentru
totdeauna.

Roman tradiional- prezint lumea oierilor, a transhumanei, a peisajelor paradiziace,

conservnd un mod de via ce se conduce dup semne naturale.
Roman poliist- demersul justiiar al personajului principal, un Hamlet feminin, care
bnuiete cu metod. (G. Calinescu)
Roman iniiatic- cltoria initiatica a lui Gheorghita
Roman mitic

Numele ei semnific biruina, femeia reuind s treac peste toate obstacolele i s-i ating elul
Citat/Aciune
Modalitate de caracterizare
Trstura desprins
Ochii ei cprii n care parc se rsfrngea lumina castanie a prului erau dui departe direct - portret fizic
Femeia nu mai era tnr, dar avea o frumusee neobinuit n privire. Ochii ei luneau ca ntr-o cea n dosul
genelor lungi i rsfrnte n crligae direct - frumusee
Acei ochi aprigi i nc tineri cutau zri necunoscute indirect - ngrijorare
Pe Gheorghi l ocrotea i-l apra de cte ori n ochii lui Lipan erau nouri de vreme rea indirect - mam
iubitoare
Munteanca cere sfatul preotului, se nchin la Sfnta Ana de la Bistria, postete 12 vineri, se spovedete, se
mprtete i face daruri bisericii indirect credincioas
Dar crede i n vise i-n semne prevestitoare, astfel c cere i sfatul vrjitoarei satului indirect - superstiioas
n-am s mai am hodin cum n-are prul Tarcului pn ce l-oi gsi pe Nechifor Lipan indirect - hotrt
Ceea ce i d putere s urmeze hotrrea luat este dragostea pentru el: abia acum nelegea c dragostea ei se
pstrase ca n tineree indirect - soie iubitoare
Pleac n cutarea soului n ciuda faptului c nu tie ce va ntlni n drumul su i dac l va gsi, chiar dac
preotul o sftuiete s mai atepte indirect curajoas - ndrjit
nainte de a pleca s-l caute pe Nechifor, ornduiete totul, fr a lsa s-i scape vreun amnunt indirect
organizat cu sim practic
Lui Gheorghi i face un baltag, iar ea ia cu sine o puc indirect - prevztoare

n drumul su prin diferite localiti Vitoria reuete s afle numeroase detalii care dovedesc faptul
c Nechifor a trecut prin acele locuri i pe care Vitoria le pune cap la cap, reuind n final s
gseasc rmiele pmnteti ale soului su indirect inteligent
n ciuda durerii care o apas, particip la botezul i la nunta pe care le ntlnete n drumul su.
Indirect - respect tradiia cu sfinenie
La praznicul de dup nmormntare creeaz o atmosfer tensionat punnd ntrebri meteugite
ucigailor i reuind s obin de la acestia mrturisirea adevrului. Indirect inteligent
abil- ireat
Ea face totul cu dorina de a gsi rmiele lui Nechifor i a-l ngropa dup datina strbun, dar i
pentru a-i gsi pe cei vinovai indirect corect - cu spirit justiiar
Adresndu-se lui Gheorghi, n finalul romanului, i spune ne-om ntoarce iar la Mgura, ca s
lum de coad toate cte le-am lsat. Indirect realist - contient de faptul c viaa
trebuie s-i reia cursul normal