Reactii chimice

Capitolul III

Compusi anorganici
Compusi anorganici cu exemplificari
Numar de oxidare
Reactii neredox
Reactii redox
Compusi organici
Tipuri de reactii in chimia organica

Substante chimice
O clasificare a substantelor chimice o cunoatei deja i anume

aceea care mparte substanele chimice n organice i

anorganice; totui cele dou clase de substane enumerate mai
sus nu sunt clar delimitate.
Astfel, considernd c substanele organice sunt cele care
conin atomi de C legai de H, N, O, S, F, Cl, Br etc se ajunge n
contradicie cu tradiia care consider carbonaii, cianurile sau
sulfocianurile compui anorganici. Mai mult, unele substane
considerate anorganice combinaiile complexe, conin de
obicei i grupri specifice substanelor organice.
n general, probleme de acest gen apar n mai toate
clasificrile, trecerea de la o categorie la alta - de la alb la negru
nefcndu-se brusc ci existnd mereu o zon gri intermediar,
n care se manifest caracteristicile ambelor categorii.

Substante chimice
Substantele anorganice pot fi alcatuite din atomi identici sau

din combinatii chimice.

Dintre substantele alcatuite din acelasi tip de atomi amintim
metalele, sulful, grafitul, diamantul, gazele pure.
Atomii se pot combina ntre ei rezultnd combinaii noi, acesta
fiind n fapt obiectul chimiei. Numrul de electroni cu care
atomul particip la formarea unei noi combinaii se numete
valen. Acest numr variaz funcie de element i partenerul
sau partenerii si cu care formeaz noi combinaii. Astfel,
pentru Fe, pot exista combinaii cu O de tipul FeO, n care
valena Fe este II, precum i Fe2O3, n care valena Fe este III.
Pentru C exist combinaii cum este monoxidul de carbon CO,
n care valena C este II, dar i combinaii n care valena C
este IV, CO2, de exemplu.

Substante chimice
Valena maxim a unui element este egal cu

numrul grupei principale sau secundare din

tabelul periodic. Regulile practice de stabilire a
valenei unui element sunt:
elementele din grupele I-IV principale au n
general valena egala cu numrul grupei;
elementele din grupele V-VII principale au n
general valena egala cu 8 - numrul grupei;
elementele din grupele secundare pot avea
diferite valene, cea maxim fiind egal cu
numrul grupei sau 2.

Substante chimice
Funcie

de valen atomii sau grupurile de atomi pot

interaciona ntre ei n anumite proporii care pot fi stabilite cu
ajutorul valenei. Numrul de electroni cu care particip la
interacie o specie trebuie s fie egal (in general) cu cel al
celeilalte specii, astfel nct produsul dintre valena i numrul
de indivizi ai aceleiai specii trebuie s fie constant ntr-o
combinaie. n acest fel se pot stabili formulele pentru diferii
compui:
Fe2IIIO3II - produsul dintre numrul de atomi de Fe (2) i valena
acestora (III) este 6 la fel ca n cazul O, 3 atomi cu valena II.
Compuii anorganici pot fi clasificai funcie de numrul
elementelor chimice implicate n combinaie n binare si
combinatii cu 3 sau mai multe elemente.

Substante chimice
Hidruri
Formula chimica a hidrurilor este EH n cu E metal sau

nemetal. Exemple de hidruri sunt apa - H 2O, hidrura de

sodiu - NaH etc.

Halogenuri
Formula chimica a halogenurilor este EX n cu E metal sau
nemetal. Exemple de halogenuri sunt NaCl clorura de
sodiu, CaCl2 clorura de calciu, NaI iodura de sodiu.
Denumirea este formata din cea a halogenului la care
se adauga sufixul ura si denumirea celuilalt element.

Substante chimice
Oxizi
Formula chimica a oxizilor este E 2On unde E poate fi

metal sau nemetal. Pot exista oxizi simpli Na 2O

oxid de sodiu, CaO oxid de calciu, Al2O3 trioxid de
aluminiu, CO2 dioxid de carbon, superoxizi de
forma EO2 cu E metal alcalin, peroxizi H2O2
peroxid de hidrogen, spineli MgAl2O3.
Sulfuri
Formula chimica a sulfurilor este E 2Sn unde E este
de obicei metal. De exemplu FeS2 disulfura de fer,
CaS sulfura de calciu.

Substante chimice
Nitruri
Nitrurile sunt combinatii ale N cu un alt

element. Ca exemple Si3N4 - nitrura de siliciu,

BN nitrura de bor
Carburi
Carburile sunt combinatii ale carbonului cu
metalele. Exemple de carburi sunt SiC
carbura de siliciu, CaC2 carbura de calciu.

Substante chimice
Combinatiile anorganice cu mai mult de 2 elemente pot

fi de la cele mai simple (si ucigatoare in acelasi timp,

KCN cianura de potasiu) pana la foarte complexe:
zeolitii Nax1Cax2Mgx3Bax4Kx5Alx6[Six7Ox8]x9H2O cu x1-x9
numere intregi pozitive sau nule.
Hidroxizi
Formula chimica a hidroxizilor este E(HO) n unde E este
un metal si n este valenta acestuia. Ca exemple: NaOH
hidroxid de sodiu, Ca(OH)2 hidroxid de calciu.
Gruparea specifica acestui tip de substanta este HO - hidroxil cu sarcina electrica negativa si valenta 1.

Substante chimice
Acizi
Oxiacizii au ca formula chimica H mEnOp unde E este

un element nemetalic. Denumirea unora dintre cei

mai uzuali este prezentata in tabelul urmator:
Denumirile se formeaza pornind de la elementul
nemetalic cu sufixul -ic sau -os dupa cum numarul de
oxidare al acestuia este mai mare respectiv mai mic.
Exista si hidracizi care nu contin decat hidrogen si S
sau Se sau halogeni, a caror denumire este alcatuita
din acid urmat de element si sufixul hidric: H 2S acid
sulfhidric.

Substante chimice

Substante chimice
Saruri
Sarurile se formeaza cand unul sau mai multi

H dintrun acid sunt inlocuiti de metal.

Denumirile uzuale sunt prezentate in tabelul
de mai sus si sunt compuse din numele
nemetalului urmat de sufixul -at sau -it dupa
cum numarul de oxidare al acestuia este mai
mare respectiv mai mic si de denumire
metalului. Daca nu toti atomii de H au fost
inlocuiti de atomii metalici denumirea contine
si cuvintele acid sau diacid dupa numarul de
atomi de H ramasi in molecula.

Reactii chimice
Reactiile chimice sunt de obicei reprezentate simplificat prin

ecuatii. Acestea contin substantele care reactioneaza chimic

reactantii precum si substantele care rezulta in urma reactiei
produsii de reactie.
n cursul unei interacii chimice, numit de acum ncolo reacie
chimic, se pot schimba doar partenerii atomilor nu ns i
numrul atomilor, ceea ce constituie legea conservrii
numrului de atomi. Pentru a respecta aceast lege, la scrierea
unei reacii chimice, trebuie s se utilizeze coeficieni numii
coeficieni stoechiometrici.
De asemenea, neglijnd efectele relativiste, se poate considera
c masa atomilor care intr ntr-o reacie chimic reactani
este egal cu a celor ce au rezultat produi de reacie, legea
conservrii masei ntr-o reacie chimic.

Reactii chimice
Reactii fara schimbarea starii de oxidare
Unele reactii de combinare CaO+SiO2 CaSiO3
Unele reactii de descompunere CaCO3

CaO+CO2
Reactii de dublu schimb:

Na2CO3+Ca(OH)2CaCO3+2NaOH

Reactii chimice
Stabilirea numrului de oxidare se face respectnd urmtoarele reguli:
Numrul de oxidare al unui atom aflat in stare liber sau combinat doar

cu ali atomi identici este 0; de exemplu, Fe, O 2, C;

Numrul de oxidare al unui ion monoatomic este egal cu sarcina lui
( numarul de oxidare al Cl- este -1, pentru Ca2+ este +2 etc);
Numrul de oxidare al H este 1, cu excepia hidrurilor combinaiile lui
cu metalele, cnd valoarea este -1;
Numrul de oxidare al O este -2, cu excepia peroxizilor, cnd ia
valoarea -1 i a combinaiilor sale cu F, cnd are valoarea +2;
Suma algebric a numerelor de oxidare dintr-o molecul este egal cu
(de exemplu NaCl, cu numrul de oxidare al Na de +1 i al Cl - de -1);
Suma algebric a numerelor de oxidare dintr-un radical este egala cu
sarcina acestuia (n cazul ionului sulfat SO42-, O are numrul de oxidare
-2 i prin urmare S are numrul de oxidare +6) ;

Reactii chimice
Reactii redox reactii in care se schimba starea
de oxidare
Reactii de combinare
Si+O2SiO2
Reactii de substitutie

Fe+CuSO4FeSO4+Cu

Reactii chimice
Datorit faptului c atomii interacioneaz ntre ei n

rapoarte bine stabilite, se poate defini cantitatea de

substan care reacioneaz cu 1g de H sau 8g de O ca
fiind un echivalent gram. n fapt, un echivalent gram
pentru un element chimic reprezint masa unui mol
(cantitatea de substan care conine un acelai numr
de atomi/combinaii atomice sau ioni 1g/1.66x10 -24g=
numrul lui Avogadro= 6x10 23) din acel element divizat
cu valena acestuia.
Datorit modului n care a fost definit, rezult c un
echivalent gram dintr-o substan va reaciona
ntotdeauna cu un echivalent gram dintr-o alt substan
legea echivalenilor.