APLICATII ALE ASIGURARII CALITATII

IN TESATORIE LA REALIZAREA UNUI

SORTIMENT SPECIFICAT
~SIFON DE LENJERIE ALBIT~
STUDENTI Gr 10401 B
Atasiei Claudia
Barbieru Andreea
Comonita Alina
Dascalu Elena Roxana
Fabich Ana Maria
Marin Catalina
Muraru Diana
Padurariu Elena
Pistol Anca
Ostafie Alexandra
Rotaru Irina
Stingaciu Nicoleta
Stratulat Claudiu Andrei
Timofte Minodora

Cuprins
Capitolul I: Receptia firelor pentru tesere
I.1. Standard de realizare a produsului
I.2. Buletin de analiza a firelor
I.3. Interpretare
Capitolul II: Realizarea tesaturii
II.1. Flux tehnologic de realizare a tesaturii
II.2. Planul activitatii de calitate pentru tesatorie
II.3. Standard de firma a tesaturii crude
Standard de firma al tesaturii finite
II.4. Caracteristici fizico-mecanice ale tesaturii:
Buletin de analiza al tesaturii crude
Buletin de analiza al tesaturii finite
II.5. Interpretare si concluzii
Capitolul III: Controlul de calitate al tesaturii
III.1. Aspectul tesaturii(standard SR EN ISO pentru descrierea defectelor)
III.2. Controlul defectelor tesaturilor (principii de aplicare Metoda
Demeridelor)
Gruparea defectelor
Reprezentari grafice conform Metodei Demeridelor
III.3. Interpretare si concluzii privind calitatea tesaturii din punct de vedere
al
defectelor
Capitolul IV: Tehnici de imbunatatire a calitatii
Asigurarea Calitatii prin Diagrama Ishikawa
Bibliografie

Capitolul I: Receptia firelor pentru

teser
Firul simplu supus controlului

de calitate este realizat din bumbac 100%, destinatia

urzeala (pentru SIFON DE LENJERIE) si cu valorile
nominale ale principalelor caracteristici fizico-mecanice
conform standardului de firma.
I.1. Standard de realizare a produsului
a. Constituirea standardelor de proiectare a firului Nm 50/1 , Bbc 100%, Cardat, destinatia Tesaturi prin utilizarea
Standardelor nationale si a standardelor Uster Statistics

Pentru fir
Calitatea Ia
Surse
Caracteristici

STAS 28780
50 (20)

Nm(Ttex), Limite
Nm

48,951,8

CVNm%

5%
(Cal I)

CVm%

Pentru nivel de Calitate mondial 50%

USP 1985

USP 2001

USP 2007

3%

1617 %

Cops

1,5%

1,7%

Bobina

3%

Cops

16%

16,4%

Bobina

17%

16,5%

S/1*Km fir(-50%)

100

G/1*Km fir(+50%)

400

N/1*Km fir
(+200%)

500600

Forta de rupere Fmax

(cN)
Neregularitatea fortei
de rupere (CVFmax%)
Alungirea relativa %
EFmax %
Torsiunea, T(ras/m)

Min 250(cN)
12,5cN /tex

Max 14 %

5%

834 ras/m

Tenacitatea
Fmax/tex
16 cN/tex

11 %

EFmax 5,75 %

Cops

2030

26

Bobina

30

24

Cops

300400

262

Bobina

200

246

Cops

300400

325

Bobina

200

282

Forta

FH cN

Cops

RH(cN/tex)

17,9-16,5

Bobina

RH(cN/tex)

17,5-16,5

Cops

CVRH

6%

9,1 %

Bobina

CVRH

9,5%

9,6 %

Cops

EH%

6%

Bobina

EH%

6,2%

Fir cardat bbc.

m=119
Tnom841 ras/m

5,8 %
6,1 %
Tnom=900ras/m
CVT=(3,5-4)%

Standard de firma pentru fir cardat din bumbac mediu

Caracteristici fir

Valori conform STAS

(nominale)

Finete(Densitate de lungime) Nm(Ttex)

50 (20)

Limite

Nm(Ttex)

48,9-51,8(20,419,3)

Neregularitatea finetii

CVNm(%),max

Sarcina la rupere

Pr(cN)

Min. 250

Neregularitatea sarcinii la rupere CvPr(%)

Max. 14

Alungirea relativa

r(%)

Valori Uster(pentru nivel de calitate mondial

50%)
Torsiune, ras/m(Coeficient de torsiune, m)

CVm=16%;
S/1km=25;
G/1km=400;
N/1km=250;
834(118)

I.2. Buletin de analiza a

firelor
Caracteristici fir

Finete
Densitate de lungime

Valori
/effective

Nm
Ttex

49,75
20,1

Neregularitatea densitatii de lungime CVNm(%),max

Sarcina la rupere

Min. 250

Pr(cN)

Neregularitatea sarcinii la rupere CvPr(%)

Max. 14

Alungirea relativa

r(%)

Valori Uster(pentru nivel de calitate mondial 50%)

Torsiune, ras/m(Coeficient de torsiune, m)

reale

CVm=16%;
S/1km=25;
G/1km=400;
N/1km=250;
834(118)

I.3 Interpretarea valorilor rezultate din

procesele de masurare

Indicii de numerotare
Valoarea medie a finetii din standardul de
firma se incadreaza in standardul national (STAS
287-80)pentru un fir de calitatea a I a.Valoarea din
buletinul de analiza al firului din esantionul studiat
se incadreaza in standardul de firma.
Neregularitatea finetii furului din standardul
de firma nu se incadreaza in limitele standardului
national, dar se incadreaza in Uster Statistics din
1985 si in cel din 2001 pentru fir de pe bobina,
pentru un nivel de calitate mondial de 50%.
Valoarea neregularitatii finetii firului se
incadreaza in standardul de firma.

Proprietati tensionale
Valoarea nominala a sarcinii la rupere din
standardul de firma se incadreaza in standardul
national pentru fir de calitatea Ia,dar nu se incadrea
in nici unul din standardele Uster Statistics.
Sarcina la rupere din buletinul de analiza se
incadreaza in standardul de firma.
Valoarea alungirii relative la rupere din
standardul de firma se incadreaza in standardul
national,dar nu se incadreaza in standardele Uster
Statistics valoare alungirii fiind prea mica.
Alungirea relativa la rupere a firului testat se
incadreaza in standardul de firma.

Torsiunea
Valoarea torsiunii si a coeficientului de
torsiune din standardul de firma corespunde
valorii din standardul national,dar nu se
incadreaza in standadele Uster deoarece
deoarece valoarea torsiunii este mai mare
decat in standardul Uster din 2001,si mai
mica decat standardul Uster din 2007.
Torsiunea din buletinul de analiza
corespunde standardului de firma.
Coeficientul de torsiune din buletinul de
analiza se incadreaza in standardul de firma.

Valorile Uster
Neregularitatea densitatii liniare pe
portiuni scurte se incadreaza in valoarea
prescrisa de standardul produsului(CVm=16
%),identificandu-se nivelul de calitate mondial
de 50%.La acest nivel de calitate
mondial,raportul calitate-pret este optim.
Din punct de vedere al subtierilor,
ingrosarilor si nopeurilor,valorile din buletinul
de analiza corespund valorilor prescrise in
standardul de firma,pentru un nivel de calitate
mondial de 50%.

Capitolul II: Realizarea tesaturii

II.1. Flux tehnologic de realizare a
tesaturii
BATATURA

URZEALA
Receptie
Urzire
Incleiere
Navadire
TESERE

CTC Tesatura cruda

Finisare
CTC Tesatura
finita

II.2. Planul activitatii de control al calitatii

pentru tesatorie

II.3. Standardul de firma stabilit pentru

tesatura comandata (cruda si finita )

II.4. Caracteristici fizico-mecanice ale

tesaturii
Buletin de analiza al tesaturii
Buletin de analiza a
tesaturii crude

Buletinul de analiza
a tesaturii finite

2.5.Interpretarea valorilor efective ale

caracteristicilor (din BA) fata de cele
nominale ( din standard)

Capitolul III: Controlul de calitate al

tesaturii
III.1. Elemente de continut ale standardului elaborat in
legatura cu defectele tesaturii : SR EN ISO
La efectuarea controlului de calitate in legatura cu defectele
tesaturilor se foloseste ca document de referinta , standard
internatational doptat ca standard romanesc care cuprinde 6 grupe de
defecte:
1.Defectele firului in tesatura
2.Defecte in sensul bataturii
3.Defecte in sensul urzelii
4.Defecte datorate vopsirii ,imprimarii sau finisariii sau care
apar dupa una din aceste 3 operatii
5.Defecte alea marginilor,sau legate de margini
6.Defecte generale

Din cadrul celor 6 grupe se prezinta defectele tipice

care pot fi depistate in tesaturi din bumbac si tip bbc :
1.Defectele firului in tesatura: fir murdar, flotare de fire,
texturare defectuoasa,fir subtiat,ingrosare;
2.Defecte in sensul bataturii:fir de batatura ingrosat,fir de
batatura uleiat,fir de batatura dublu,fir de batatura
lispa,aglomerare pe directia bataturii, portiuni ingrosata
batatura ,portiune subtiata in batatura;
3.Defecte in sensul urzelii: fir de urzeala lipsa,fir de
urzeala gros,defect de spata,urzeala dubla arcuita,striere in
urzeala, urma de spata;
4.Defecte datorate vopsirii ,imprimarii sau finisarii sau
care apar dupa una din aceste 3 operatii:creponari;
5.Defecte generale: pete de ulei scame uleiate,
carcel,flotare,fir de batatura retinut,nopeuri.

III.2. Controlul defectelor tesaturilor

(principii de aplicare Metoda Demeridelor)
In cadrul Controlului efectuat in sectia de tesatorie pe un metraj total de 905 m sifon de lenjerie au
fost completate la rampa de control crud fise defectoscopice care sunt centralizate mai jos :
Defectoscopie

Ziua 1

Ziua 2

Ziua 3

Ziua 4

Total defecte/
Tip grupa

Tura

Marc
a

96
18

1211
2

10
93
7

96
15

10
06
6

96
18

17
46

92
29

121
12

9615

92
24

11941

Metrii

13
1

93

114

55

78

40

66

60

65

69

61

73

1.Fir ingrosat urzeala

9;0;15;5 s(L)

2. Fir ingrosat batatura

6;3;4;5;s(L)

3.Fir uleiat U/B-filatura

0;0;3;0 s(P)

4.Cuiburi

0;7;0;4 c(A)

5.Fire duble filatura

0;0;6;0; c(B)

DEFECTE FILATURA
Nr.total/ % pe 100ml

12

15;10;28;14

6.Fir uleiat U/B manuire

0;3;0;0 m(S)

7.Pete ulei sub 10/100m

3;0;13;3 s(R)

8.Scame uleiate -izolat

6;9;9;11 s(R)

9.Desimi/Rarituri

12;6;4;1 p(J)

10.Fir lipsa-urzeala

4;10;0;2 s(M)

11.Fire duble-tesatorie

3;0;9;7 c(B)

12.Creponari

0;7;4;3 p(F)

13.Defecte de legatura

0;20;0;0

14.Flotare de fire

0;0;3;0 p(K)

15.Carcei-reglaj

0;1;0;0 c(C)

DEFECTE TESATORIE
NR.TOTAL/% 100 ML

11

10

22

17

17

10

14

18

12

11

28;56;42;27

DEFECTE
NR.TOTAL/%100 ML

16

12

15

25

21

20

17

23

30

18

17

43;66;70;51

TOTAL DEFECT
PE ZI

58

76

98

55

In tabelul urmator se prezinta caracterizarea tuturor defectelor identificate in

fisele defectoscopice .
Nr.

Denumire
defect

Descriere

Caracteristici

Cauze

1.

Fire ingrosate

Fire cu aspect ingrosat ce ies in

evidenta pe suprafata tesaturii

Neuniformitate

Defecte din filatura.

2.

Fire uleiate, pete

de ulei

Fire impure datorita insemnari cu creta uleioasa sau

a murdaririi in timpul prelucrari si depozitarii,
influenteaza mult calitatea tesaturilor albite

Fire cu aspect
uleios pe
suprafata
tesaturii.

Depozitare
necorespunzatoare,\\,
Ungerea in exces a masinilor

3.

Cuiburi

Ruperea firelor de urzeala si agatarea lor de cele

vecine

4.

Fire duble filatura

5.

Desimi rarituri

Tesatura cu rarituri in batatura

Rarituri datorate
porniri masini
Functionarea
necorespunzatoare
a spetei

6.

Defecte de legatura

Aspect a legaturii neuniform

Functionarea incorecta a
itelor

7.

Fir lispa urzeala

Fir rupt in timpul teserii

Fir nelegat dupa rupere

8.

Cutare pliere

Pliu fals intr-o tesatura care nu poate fi inlaturat

usor prin
mijloace uzuale de
confectionare (de ex.calcare
pe o presa cu abur )

9.

Flotare de fire

Firele de urzeala leaga peste un numar mare de fire

de batatura

Grosime pe
toata latimea
cm

Distorsionarea
firelor in timpul
unui tratament
umed
functionarea incorecte a
intelor

III.3 Aplicarea algoritmului

DEMERIDELOR
Una din metodele de calitatii tesaturilor este
metoda demeridelor, numita si metoda
defectelor;metoda se bazeaza pe luarea in consideratie
a defectelor care se pot observa la
producator/beneficiar si determinarea unui nivel
Gruparea
generalade
a numarul
defectelor sisi
atribuirea defectelor
punctelor de
calitativ
in functie
gravitatea
penalizare
care
apar in tesatura.
Metoda demeridelor clasifica defectele in ordinea
descrescatoare a importantei, atribuindu-le urmatoarele
semnificatii:
Defect critic (c);
Defect principal(p);
Defect secundar(s);
Defect minor(m).

Pentru fiecare categorie de defecte se stabileste

ponderea(penalizarea) defectului respectiv; in ordinea
crescatoare a defectelor de la defectul minor la defectul critic
scara de ponderi este: 1;10;50 si 100 pentru fiecare defect.
Ponderea unei categorii de defecte se stabileste in functie de
procentul de defecte admisibil dintr-o categorie, de
consecinte, de costul remedierilor .
Specificatia defectelor care pot sa apara intr-o tesatura pe
categorii poate fi realizata conform tabelului urmator:

Defecte critice
100 puncte/defect

Defecte principale
50 puncte/ defect

Defecte secundare
10 puncte/defect

Defecte minore
1 punct/defect

A-cuiburi
B-fire duble(straifuri)
C-carcei reglaj
D-gauri(corp strain)
E-defect raport de
culoare

F-creponari
(netensionare U)
G-blende/zebrari
H-pete nalavabile
I-urme de ghidaj
J-desimi/rarituri
K-flotari de fire

L-fir ingrosat
M-fire lipsa
N-liziera defecta
O-gauri de tindechi
P-fire uleiate U/B (din
filatura)
R-scame uleiate

S-fire uleiate U/B

(manuire)
T-lipsa margini
U-biezari
V-pete de apret

Folosind metoda demeridelor, a fost

supus controlului defectelor un articol
tesut Sifon de lenjerie ALB.Se
intocmeste jurnalul calitatii, considerand
ca perioada de efectuare a controlului 4
zile lucratoare. Jurnalul cuprinde:
Specificatia defectelor aparute in tesatura,
impartite in cele 4 grupe cu ponderile
corespunzatoare
Numarul de defecte (pe tipuri) constatate
la tesatura controlata intr-o zi lucratoare
cu 3 schimburi.

Defectoscopie

Ziua 1

Ziua 2

Ziua 3

Ziua 4

Total defecte/
Tip grupa

Tura

Marca

961
8

12112

109
37

961
5

100
66

961
8

174
6

922
9

121
12

9615

922
4

11941

Metrii

131

93

114

55

78

40

66

60

65

69

61

73

1.Fir ingrosat urzeala

9;0;15;5 s(L)

2. Fir ingrosat batatura

6;3;4;5;s(L)

3.Fir uleiat U/B-filatura

0;0;3;0 s(P)

4.Cuiburi

0;7;0;4 c(A)

5.Fire duble filatura

0;0;6;0; c(B)

DEFECTE FILATURA
Nr.total/ % pe 100ml

12

15;10;28;14

6.Fir uleiat U/B manuire

0;3;0;0 m(S)

7.Pete ulei sub 10/100m

3;0;13;3 s(R)

8.Scame uleiate -izolat

6;9;9;11 s(R)

9.Desimi/Rarituri

12;6;4;1 p(J)

10.Fir lipsa-urzeala

4;10;0;2 s(M)

11.Fire duble-tesatorie

3;0;9;7 c(B)

12.Creponari

0;7;4;3 p(F)

13.Defecte de legatura

0;20;0;0

14.Flotare de fire

0;0;3;0 p(K)

15.Carcei-reglaj

0;1;0;0 c(C)

DEFECTE TESATORIE
NR.TOTAL/% 100 ML

11

10

22

17

17

10

14

18

12

11

28;56;42;27

DEFECTE
NR.TOTAL/%100 ML

16

12

15

25

21

20

17

23

30

18

17

43;66;70;51

TOTAL DEFECT
PE ZI

58

76

98

55

Atribuirea punctelor de penalizare conform

algoritmului pentru metrajul de tesatura
supus controlului

In tabelul de mai jos sunt prezentate defectele

identificate in tesatura pe parcursul celor 4 zile
(grupate pe categorii):

Defecte Zile

Critice [A-E] 100

puncte penalizare

Principale [F-K] 50
puncte penalizare

Secundare [L-R]
10 puncte
penalizare

Minore [S-V] 1
punct penalizare

15

25

13

22

15

24

31

11

33

Reprezentari grafice conform Metodei

Demeridelor

Histograma frecventei defectelor (primul indicator de calitate)

completata zilnic prin cumularea defectelor aparute; asigura imaginea
frecventei fiecarui tip de defect si orientarea personalului asupra tipului
de defect care necesita atentie in scopul stabilirii cauzelor aparitiei si
masurilor de eliminare .

Frecventa relativa
Defect

Zile

12

15

10

15

13

19

10

11

11

25

14

19

23

47

16

35

1,

23,

Frecventa absoluta
cumulata ziua a 4 a
Frecventa relativa
cumulata,% ziua a
4a

5,5

12,5

0,5

9,5

11,5

17

1,
5

,
5

1,
5

controlati zilnic ), a numarului total de defecte constante n, la lotul N si

a frecventei relative a defectelor pe unitate, in ziua respectiva .

Calculul frecventei relative a defectelor cumulate pe

unitate de la inceputul perioadei la care se refera jurnalul calitatii
pana in ziua respectiva (ziua a 4 a).

Calcului demeridului D a punctelor de penalizare pe

unitatea conventionala de 100 m controlata(folosind datele
centralizate din fisele defectoscopice)

D=(ncPc+npPp+nsPs+nmPm)/N
unde: ni-numarul defectelor

Pi-ponderea Numar
defectelor
Numar total de

Numar de
defecte pe
unitate, n/N

Numar de
defecte cumulate
pe unitate
ni/Ni

Indicele defectelor (Puncte

penalizare pe unitate,
zilnic) ni*Pi/N

Zile

unitati
controlate N

defecte, n

338

58

0,17

0,17

3,85

173

76

0,44

0,61

9,67

191

98

0,51

1,12

15,76

138

55

0,40

1,52

12,90

Graficul frecventei relative a numarului de defecte pe

unitate (al doilea indicator de calitate);acest indicator
reprezinta numarul de defecte pe tesatura si evolutia de la o zi la
alta.
Graficul frecventei relative a numarului de defecte
cumulate pe unitate de la inceputul perioadei (al treilea
indicator de calitate); acest indicator reprezinta evolutia
calitatii tesaturii in timp.

Graficul indicelui defectelor (al patrulea

indicator de calitate); este un indicator sintetic,

complet, care arata numarul defectelor pe unitate,
gravitatea si ponderea acestora, deci, o imagine sigura
si clara asupra nivelului calitativ dintr-o zi si a evolutiei
acestuia de la o zi la alta.

III.3. Interpretare si concluzii privind

calitatea tesaturii din punct de vedere
al defectelor

Pe durata a 4 zile s-au urmarit numarul de defecte :

critice ,principale, secundare si minore.
La sfarsitul perioadei de control , s-a stabilit existenta
in tesatura (pentru 905 ml ) a defectelor in
urmatoarele proportii:critice 18.5%, principale 29.5%,
secundare 55.5% si minore 1.5%.
Defectele cu frecventa de aparitie mare sunt:fire
duble/straifuri(B);creponari(F);pete nelavabile
(H);desimi/rarituri(J); fire ingrosate(L);fire lipsa(M); si
scame uleiate(R).Conform graficului primului
indicator de calitate , inginerii tehnologi vor trebui sa
se preocupe de inlaturarea cauzelor care au dus la
aparitia acestora , avand in vedere gravitatea lor si
faptul ca toate constitue abateri bonificabile.

Conform reprezentarii grafice a celui de-al 2-lea

indicator , se observa prezenta zilnica a unui numar
mare de defecte in tesatura cu tendinta de crestere
continua.
Reprezentarea grafica a celui de-al treilea indicator ,
indica o tendinta de crestere a calitatii pana in ziua a
3-a , urmata de o scadere in ultima zi.
Reprezentarea grafica a celui de-al 4-lea indicator ,
indica evolutia nivelului calitativ pentru perioada de
control si tendinta de inbunatatire (dar nu foarte mare)
a calitatii tesaturii.
In concluzie obiectivul calitativ este atins ,dar sunt
necesare actiuni ferme de reducere a gravitati si
numarului de defecte in tesatura.

Capitolul IV: Tehnici de

imbunatatire a calitatii

La prezentarea problemelor legate de

imbunatatirea continua a calitatii s-a aratat ca
instrumentele si tehnicile statistice de prelucrare
a datelor rezultate prin monitorizare si
masurare,se clasifica in doua grupe:
pentru date exprimate numeric;
pentru date care nu sunt exprimate numeric

Tehnici si instrumente statistice

Bibliografie: