Renasterea si

barocul

Apare in Italia, in jurul Florentei si se extinde in restul Europei.

La sfarsitul Evului Mediu, Florenta este un mare centru urban dezvoltat
in jurul catedralei sale. Arta nu mai este acum rezultatul muncii unor
artizani, ci a unor artisti. Pentru a-i da un chip omului, artistii
Renasterii iau ca model figurile care apar pe monumentele si sculpturile
din timpul Imperiului roman descoperite in acea perioada in urma
sapaturilor arheologice din Italia. Statuile antice sunt considerate
modele de frumusete si incep sa fie colectionate. Acestea ofera artistilor
repere pentru proportii ale membrelor, taliei.

Artistii incep sa se diferentieze de artizani, turnatorul in bronz

devine ajutorul sculptorului si taietorul de piatra devine ajutorul
arhitectului. In atelier, maestrul este inconjurat de ucenici care participa
la preparea culorilor, intretinerea pensulelor. In acelasi timp, atelierul
este si o scoala, cei mai buni dintre ucenici colaboreaza la lucrarile
maestrului si isi deschid la un moment dat un atelier . In Renastere
perspectiva se schimba.

Sculptori din perioada Renasterii din Italia

Filippo Brunelleschi (1377-1446) Este arhitectul domului

catedralei din Florenta si primul mare artist al Renasterii.
Donatello (1386-1466) Este considerat primul mare
sculptor al Renasterii.
Leonardo da Vinci (1452-1519) Pictor, sculptor, architect, inginer.
Michelangelo (1475-1564) Sculptor, pictor, architect. Michelangelo
s-a impartit intre Florenta si Roma, pictura alternand cu sculptura
si, dupa 1541, cu arhitectura.

Capodopera lui Ghiberti o reprezinta cele doua seturi de porti

ale catedralei din Florenta.Un numar mare de artisti renumiti au invatat
arta sculpturii in atelierul artistului,printere care si Donatello (13861466) care si-a intrecut maestrul.Opera lui,plina de viata,cu multe
trasaturi clasice,include si celebra sculptura din bronz, David.Ea a fost
creata in anul 1430 si a constituit inceputul unei noi perioade a
Renasterii.David apare ca un razboinic gol,cu piciorul pe capul lui
Goliat.Statuia a fost prima luclare de dimensiuni mari,reprezentandun
nud,in picioare,in arta europeana dupa antichitate.

n sec. al XIV-lea, sculptura i pictura ncep s

reprezinte din ce n ce mai fidel omul i natura. Ele
se apropie de natur tratnd mai liber temele
religioase i mai exact realitatea care le servea de
model.
Figurile reprezentate ncep s devin portrete.
Sculptura Renaterii se ntoarce la materiile nobile
ale antichitii, la marmura cu gruntele fin, care cu
timpul ia tonul cald al pielii, i la bronzul care
permite modelajul fin i micrile vii.
Arta Renaterii a creat genuri noi: bustul
portret, medalia, statuia ecvestr. Sculptura i
concentrez interesul asupra feei i privirii pentru a
exprima esena personalitii. Bustul portret este
un omagiu adus individului, medaliile au servit la
glorificarea individului dezvluind prin profil i
prin viziunea frontal a capului fizionomia
personajului, iar statuia ecvestr era omagiul
suprem adus gloriei unui personaj ilustru, unui
comandant de oti. Acestea erau aezate n piee
publice pe socluri nalte, ca omagii ale admiraiei
publice. n acest sens sunt cunoscute statuile lui
Donatello i Verrocchio. Operele lui Donatello sunt
incomparabile prin intensitatea expresiei. Exprim
micrile sufleteti prin gesturile i aciunile
corpului. Figurile sunt macerate de via interioar,
consumate de pasiuni, expresive.

 n sculptur, opera lui Donatello rezum evoluia artei sec. al

XV-lea, de la statuile care mpodobeau biserica, la portretul
laice i monumentul ecvestru (Ghiberti, Jacopo, della Quercia,
Verrocchio, Luca della Robia .a.).
Sculptura a reprezentat arta suprem pentru Michelangelo. El a
contopit ntr-o form nentrecut cele dou tendine ale
Renaterii: cultul frumuseii corporale i pateticul religiei
cretine care divinizeaz suferina.

Donatello: Sfntul Marcu - Biserica

Or San Michele, Florena

Sfntul Marcu, sculptat la comanda

breslei estorilor, prevestete seria
de mai trziu a profeilor (1 4151422) din campania Domului din
Florena. Aceste statui eman o for
att de mare i se evideniaz prin
redarea att de individual a
trsturilor feei, nct sunt
considerate ca aparinnd unor
persoane distinse ale oraului.

Mary Magdalene. By Donatello. 1455

Donatello: Sfntul
Ioan Evanghelistul Iniial n Porta della
Mandorla a
Domului Santa
Maria del Fiore, din
1936 n Museo del
Opera del Duomo,
Florena

Barocul

In a doua jumatate a secolului al XVI-lea nelinistea cuprindea Europa si acest

fapt se reflecta si in arta. Catolicii recunosteau autoritatea Papei, iar anglicanii, in
Marea Britanie, si protestantii, in Germania si pe teritoriul de astazi al Olandei,
doreau sa inlature simbolul ce reprezenta in conceptia lor un intermediar intre
Dumnezeu si oameni.

Biserica catolica reactioneaza la atacuri si incearca sa-i reuneasca pe catolici,

convingand printr-un nou tip de imagistica. Apare astfel o arta spectaculosa: arta
baroca.

Termenul baroc are originea in cuvantul "barroco" (portughez) care se refera la

o perla de forma neregulata. Arta baroca exprima un gust deosebit pentru spectacol
si pentru decor.

Baroc (n italian i portughez Barocco, n francez i

englez Baroque) desemneaz simultan o perioad n istoria
european dar i un curent artistic care a fost generat n Roma,
Italia, n jurul anilor 1600, migrnd i fiind relativ rapid asimilat n
celelalte ri i culturi europene, de unde a migrat apoi i n cele
dou Americi dar i n alte pri ale lumii. Stilul baroc se regsete
clar reprezentat n arhitectur, dans, filozofie, mobilier, muzic,
literatur, pictur, sculptur i teatru.

Barocul sculptural

Precum ntreaga micare artistic a barocului,

sculptura este n primul rnd destinat unei citiri
directe, adresndu-se direct simurilor umane i
componentei emoionale a privitorului.

De asemenea, sculptura baroc este

caracterizat printr-o dorin irezistibil a artistului
de a sugera prin surprinderea unei aciuni n timpul
execuiei sale, preferabil n momentul su cel mai
important, relevant i/sau critic.

Aidoma sculpturilor cu un singur personaj, n

cele de tip baroc avnd mai multe fiine umane
prezente, aflate ntotdeauna n mijlocul unei aciuni
comune, grupul afieaz o anumit importan sau
gravitate, dnd solemnitate momentului surprins.

Ca atare, exist ntotdeauna n aceste sculpturi un dinamism

i o concentrare de energii ale formelor umane prezente. Ca
elemente determinante ale sculpturilor baroce se pot distinge
omniprezenta spiral ce creeaz un fel de "zid" n jurul unui gol
central (un vortex) din care pare a emana aciunea, folosirea,
pentru prima dat, a unor unghiuri multiple de prezentare a
personajelor implicate i prezena, tot pentru prima dat, a
elementelor extra-sculpturale, cum ar fi, de pild, apa (n fntni
).

Maestrul incontetabil al barocului vizual al anilor 1600 a

fost, fr nici o ndoial, italianul Gian Lorenzo Bernini (1598
1680). Acest artist remarcabil, comparabil ca for i dimensiune a
creaiei doar cu Michelangelo Buonarroti, a fost la superlativ
architect, pictor, sculptor, dramaturg i regizor.

Opera sa cea mai complex i relevant este Capela papei

Alexandru VII, exemplu edificator de concepie unitar a unui
singur artist dar i de aplicare simultan a stilului baroc
arhitecturii, picturii i sculpturii unei ntregi cldiri.