CROETELE
TURNATE
CLASIFICARE
Croete simple
Croete sistemice
SISTEMUL NEY
Sistemul Ney este un sistem standardizat de croete turnate fiind indicate
dup:
- natura i calitatea dintelui suport.
- profilul ecuatorului protetic.
- tipul de edentaie.
- folosete reteniometre speciale: nr. 1 de 0,25 mm; nr.2 de 0,5 mm; nr.
3 de 0,75 mm.
Avantajele sistemului Ney:
- asigur sprijinul prin elementele supraecuatoriale, n mod special
pintenul ocluzal plasat n foseta mezial sau distal. a dintelui stlp.
- fiecare croet are o indicaie precis n funcie de aspectul liniei
ecuatorului protetic.
- utilizeaza ca zone retentive suprafetele laterale, vestibulare i orale
ale dintelui suport
NCERCUIREA
sa se opuna
fortelor verticale de desprindere. Aceasta
functie se realizeaza prin plasarea bratului
elastic n conul de retentie. Pentru ca
retentia sa fie eficienta se cere i
reciprocitate, care este asigurata de
bratul opozant sau de conectorul
secundar.
Croetul combinat 1 -2
Croetul nr. 3
Indicat: dinii tronconici cu baza mare spre ocluzal, linia ghid este nalt i
orizontal.
Corpul croetului i pintenul ocluzal sun turnate, cele 2 brae elastice sunt din
srm i se sudeaz la corpul croetului.
Sprijin bun, retenie satisfctoare, ncercuire slab.
Croetul inelar
Sistemul Roach
Clasificare:
a. croete divizate sau croetele bar
Caracteristici:
- cele mai utilizate.
- sunt in numr de 7, braele retentive au forma literelor
de tipar i pot fi reinute prin sistemul mnemotehnic:
CLUSTIR.
- respect aspectul fizionomic ntr-un anumit grad.
- contactul cu dintele stlp este redus.
- inseria i dezinseria PPM este mai uoar, braul
terminal retentiv acioneaz la dezinseria protezei prin
mpingerea dintelui stlp.
- braul retentiv pleac din eaua protezei.
- zona de retenie este de 0,5 mm.
retenia
Se refera Ia mijloacele ce permit mentinerea pe campul protetic a
protezei. Ea poate fi:
- retentia naturala oferita de convexitatile naturale ale dintilor de sub
linia ghid. Ney o cauta pe fetele vestibulare i orale, iar Roach n
zonele meziale i distale ale acestor fete;
- retentia la distanta oferita de convergena sau divergena dinilor.
- retentia prin frictiune ce completeaza retentia naturala i
suplimenteaza retentia Ia distanta, are loc ntre suprafata interna a
elementelor croetului i suprafetele paralele ale dintelui stalp.
Este mai manifesta Ia elementele speciale de sprijin i stabilizare;
- retentia artificiala, creata de catre practician n cazul dintilor cu
retentivitati reduse. Se obtine fie prin crearea unei fosete n smaltul
dentar unde se va sprijini extremitatea bratului elastic al cro etului,
fie prin aplicarea de inlay sau microproteze de acoperire.
reciprocitatea
stabilitatea
se obtine prin piasarea cat mai judicioasa a
diferitelor croete astfel ncat sa fie situate
Ia periferia campului protetic, iar liniile ce
unesc croetele sa treaca prin centrul
geometric al campului protetic.
fixarea
Se obtine prin realizarea si respectarea
principiilor enuntate anterior.
Anumite portiuni ale protezei si cro etul
trebuie sa aiba contact strans cu dintele.
Croetul C
Indicaii:
- molarii inferiori, braul retentiv se termin n regiunea
mezio-lingual.
Croetul L
Indicaii: pe premolari.
Descriere: braul retentiv trece la distan de mucoas
sau gingia dintelui stlp fie oral, fie vestibular, i se
termin subecuatorial n zona retentiv mezio-proximal,
n partea opus edentaiei.
Croetul U
Croetul S
Croetul T
Croetul n I
Indicaii: premolarii superiori n edentaiile laterale, pe fata distovestibulara a premolarilor superiori din motive estetice.
Se utilizeaz mai rar, este putin flexibil, pornete din ea spre zona
vestibulara adiacenta spatiului edentat printr-un conector secundar
scurt, extremitatea elastica terminandu-se vestibulo-distal
subecuatorial.
Pentru reciprocitate necesit un croet pe hemiarcada opus.
Croetul R
Indicaii: pe ambele fee laterale ale molarilor 3 inferiori dac au o nltime
distal mic, iar zonele retentive sunt reduse.
Descriere: pleaca din ea printr-un conector secundar ce trece in punte
peste mucoasa procesului alveolar, urc pe fata vestibulara i
supraecuatorial se divide in doua portiuni, o parte merge spre ocluzal,
terminandu-se printr-un pinten situat in foseta centrala a molarului,
iar cealalta parte se recurbeaza i se termina subecuatorial in zona de
retentie adiacenta eii.
b. grupa a doua
1. Pensele,gheruele, mezio-distale
utilizate pe dinii frontali.
a. pensa mezio-distala cu dubla extremitate Iibera prezinta un
conector secundar situat pe fata linguala a dintelui, iar supracingular
se divide in doua prelungiri in forma de T, una spre mezial, cealalta
spre distal imbratind dintele.
2. Croetul unibar
Este indicat pe premolarii izolati convergenti sau
divergenti. Pozitia diferita a molarilor superiori si inferiori face ca el sa se
aplice vestibular Ia molarii inferiori si oral Ia cei superiori .
Pornete din ea: - fie ca trece n punte peste mucoasa gingivala a procesului
alveolar Ia nivelul fetei laterale a dintelui luand contact cu dintele pe fata
proximala opusa seii si terminandu-se pe cealalta fata laterala,
- fie ca ia contact direct cu dintele pe fata laterala a portiunii de unde pleaca si
se continua pe fata distala n acelasi fel.
3.Croetul cingatoare
Este o varianta a croetului unibar aplicat
pe o arcada nentrerupta.
4.Croetul inelar
Folosit pe molarii de minte de forma conica. Poate fi
circular n contact strans cu dintele situat
supraecuatorial. Este excelent factor de sprijin i
stabilizare, dar retentia este nula. In alta varianta
circumscrie dintele Ia distanta pe mucoasa
gingivala, asigurand retentia prin doua cro ete n
C i sprijinul printr-un pinten ocluzal
Croete speciale
1.Croetul Ackers sau croetul cu trei brae.
Indicaii:
- la maxilar sau mandibul pe premolarii i molarii care prezint
retentiviti favorabile pe feele vestibulare sau orale.
Avantaje:
- este un croet caracteristic croetelor circulare fiind folosi destul de
frecvent pentru PPM.
- ntrebuienarea i indicaiile sunt crescute datorit celor dou variante.
Descriere:
- corpul croetului plasat pe una din feele proximale ale dintelui stlp supraecuatorial,
avnd i rol de sprijin, sau pe ecuatorul protetic cnd realizeaz stabilizarea orizontal a
PPM. Este rigid.
- braul retentiv pornete din corpul croetului, trece supraecuatorial, fiind n aceast
poriune rigid, cu rol de sprijin, stabilizare i ncercuire a dintelui stlp. Se continu cu
partea terminal flexibil plasat subecuatorial cu rol de meninere a PPM. Vrful terminal
este plasat oral sau vestibular, n poriuna mezial sau distal, n funcie de topografia
retentivitii dintelui.
- braul opozant, rigid, este plasat supraecuatorial sau pe ecuatorul protetic, avnd aceai
grosime i lime. Are rol n sprijin, stabilizare, realizeaz parial reciprocitatea, dar se
recomand plasarea lui pe o microprotez cu prag.
- pintenul ocluzal, rigid, se plaseaz n locaul special de pe foseta mezial sau distal a
dintelui stlp. Are rl n sprijinul i stabilizarea orizontal a PPM.
- conectorul secundar, rigid, face legtura cu eaua sau cu conectorul principal. Rolul
luieste n stabilitatea orizontal a PPM i dirijeaz inseria i dezinseria PPM pe planurile
de ghidere, fiind plasat aproximal.
Descriere:
- pintenul ocluzal plasat n foseta distal.
- braul retentiv este deschis spre mezial, linia ecuatorului protetic este n
diagonal, retentivitatea favorabil se afl n zona vestibulo-mezial a dintelui stlp cu valoarea
retentiv de 0, 2 mm.
Croetul Ackers deschis distal sau posterior:
Indicat:
- cnd ntre dini exist o trem natutal sau artificial.
premolar.
3.Croetul continuu
Indicaia de elecie o reprezint protezele terminale bilaterale. El prelungete
braele opzante ale croetelor, fiind plasat supracingular pe faa lingual a
dinilor frontali. Poate fi folosit i ca element individualizat.
Necesit anumite condiii de aplicare :
- pe premolari i canini.
Rol: evit torsiunea distal a dintelui stlp n timpul basculrii prin nfundare a
eilor.
Avantaje: - sprijin mezial.
- premolari.