Sunteți pe pagina 1din 8

Nou-născuţii şi

Mame cu risc
copiii abandonaţi în Institutii:
ridicat de
maternităţi şi ANPCA, SPSPCA
abandon
secţii de pediatrie

Grupuri tinta

Cauze Efecte

Lipsa educaţiei sexuale Sărăcia


Lipsa sprijinului Nivelul scăzut
Creşterea nr de copii ai străzii
partenerului/familiei de educaţie
Creşterea delincvenţei juvenile
Problemele de Lipsa locuinţei/condiţii
Creşterea nr de consumatori de droguri
sănătate ale copilului improprii
de locuit
LIPSA FAMILIEI IN VIATA
COPILULUI

Familia reprezintă pentru un copil mediul cel mai adecvat


creşterii şi dezvoltării sale. Există însă şi situaţii când părinţii nu
pot sau nu vor să-şi asume responsabilitatea de a-şi îngriji copiii.
Pentru toţi aceşti copii, separarea de familie generează o traumă
profundă cu repercursiuni grave asupra dezvoltării personalităţii
lor. Dezvoltarea socio-psiho-afectivă a copilului este influenţată
de realizarea ataşamentului şi a legăturii de afecţiune dintre copil
şi mamă. Lipsa părinţilor şi a mediului familial determină absenţa
unor sentimente şi emoţii normale ale copilului, întârzieri în
dezvoltarea fizică şi tulburări de comportament.
STATUS-QUO STATUS-QUO ALTERNATIVA
ACTUAL MODIFICAT NOUA
Ordonanţei de
urgenţă 26/1997: Adaptarea legislaţiei la Indicatori care să reflecte
nevoile persoanelor aflate în importanţa şi gravitatea
protecţia diferitelor
situaţie de risc de abandon fenomenului de abandon
categorii de copii
maternal maternal
neglijaţi,abandonaţi -
temporar sau definitiv - sub
denumirea generică de copii
aflaţi în dificultate. Stabilirea unei accepţiuni
Legea nr.272/2004
protecţia şi promovarea unitare asupra termenilor de
abandon şi copil abandonat
drepturilor copilului

Ordinul nr 275/2005: Elaborarea unei legi care sa Realizarea unui parteneriat


coordonarea activităţilor de reglementeze sarcinilor si public privat pe termen lung
prevenire a abandonului în responsabilitatile personalului cu ONG-uri în stabilirea şi
unităţile sanitare care au în medical in ceea ce priveste implementarea unei strategii
structură secţii de nou- care vizează exclusiv
cazurile de abandon maternal combaterea şi prevenirea
născuţi şi/sau de pediatrie.
fenomenului de abandon
maternal
GRUPUL INTERESUL GRUPULUI ÎN CEEA CE RESURSELE CAPACITATEA DE A POZIŢIA
PRIVEŞTE PROBLEMA MOBILIZA VIS-A-VIS DE
RESURSELE PROBLEMĂ

MMSSF Scăderea în intensitate a fenomenului


Mari Medie Pro
ANPCA Scăderea ratei de abandon maternal
Mari Medie Pro
Ministerul Scăderea numărului de copii abandonaţi în
maternităţi şi în secţiile de pediatrie
Mari Mare Neutru
Sănătăţii (scazuta)
Ministerul de Scăderea numărului de cazuri de depistare a
mamelor/părinţilor care şi-au
Mari Medie Neutru
Interne abandonat copiii in maternităţi şi
secţii de pediatrie

SPSCA Scăderea ratei de abandon maternal


Mari Medie Pro
Consiliile Menţinerea unui prag acceptabil al
fondurilor alocate programelor pentru
Medii Medie Pro
locale/prim prevenirea abandonului şi pentru
arii reintegrarea copiilor abandonaţi

Org. Int. Interesul superior al copilului;


responsabilizarea mamelor;
Mari Mare Pro
Respectarea legislaţiei internaţionale
privind drepturile copilului

ONG-uri Dezvoltarea parteneriatului public-privat,


trezirea interesului public şi al
Mici Medie Pro
autorităţilor locale si centrale vis-a-
vis de problema abandonului
maternal

Biserica Respectarea valorilor tradiţionale şi


spirituale în cadrul comunităţilor
Medii Mare Contradictori
e
Beneficiarii şi Alternativa cea mai convenabilă pentru
soluţionarea situaţiei în care se află:
Mici Mică Contradictori
comunitate abandon ori sarcina nedorita, etc. e
a
CONSECINTELE INSTITUTIONALIZARII
Copiii instituţionalizaţi la vârste foarte
mici pot avea întârzieri în dezvoltarea socială,
fizică şi emoţională şi, de asemenea, prezintă
un risc crescut de îmbolnavire. Îngrijirea în
instituţii poate afecta abilitatea copilului de a
trece cu uşurinţă peste stadiile fireşti de
dezvoltare ale vieţii, de cele mai multe ori
existând întârzieri ale anumitor etape. Copilul
realizează că a fost abandonat la vârsta de 3
ani, atunci când apare şi conştiinţa de sine, în
copilăria mică, când deja înţelege că nu
aparţine nimănui. Reacţiile la abandon apar
însă mai degraba în adolescenţă, o data cu
începerea procesului de maturizare
psihologică, atunci când încep să-şi pună
Cele mai fericite cazuri sunt acelea în care copiii sunt
adoptaţi imediat după abandon. Dacă aceştia primesc o
îngrijire adecvată în mediul adoptiv, nu resimt in niciun
fel evenimentul de abandon prin care au trecut;
devenind astfel cetăţeni responsabili, adulţi echilibraţi,
capabili de a-şi întemeia o familie şi de a duce mai
departe tradiţiile şi valorile societăţii.
societăţii

S-ar putea să vă placă și