O perspectiva pluridisciplinara

Prof.univ.dr.Ecaterin Vrasmas

Mediul primar de socializare si educatie.

Nucleu social caracterizat de legaturi
sentimentale si/sau biologice.
Primul mediu de socializare
Securitatea afectiva
Sustinere si sprijin
Cooperare si colaborare

solidaritate ntre generaii,

armonia intrafamiliala,
negocierea n cadrul familiei,
comunicarea ntre membrii,
identificarea i autonomizarea persoanei i
familiei,
responsabilitatea coeziunii familiale,
tandretea esentiala materna,
statul supraprotector,
calitatea rolurilor parentale,
formare/ educare parentala,
egalitatea sexelor, etc.
revalorizare a vietii domestice
parteneriatul de roluri ntre femeie-barbat i copil.

Iniiativa implicrii familiei cere

colilor s reexamineze aptitudinile i
cunotinele de care vor avea nevoie
profesorii n vederea unei munci
eficiente (pentru a munci eficient) n
colile viitorului.

Profesorii trebuie s nvee noi

metode de implicare a prinilor n
procesul de nvare.

30 de ani de cercetri ne spun c

punctul de plecare ctre excelen
este implicarea parental n educaia
copiilor (U.S. Departamentul Educaiei,
1996)

Organizaiile pentru profesori

recunosc nevoia profesorilor de
dezvoltare a aptitudinilor n vederea
implicrii familiei n procesul de
nvare a copiilor..

Majoriatea politicilor, studiilor si

teoriilor descriu si recomanda
implicarea familiilor in educatia
copiilor.

De asemenea o nou iniiativ a

planurilor de fomare intiala si continua
a cadrelor didactice, caut s ofere
servicii nainte i n timpul formrii
profesorilor n implicarea familiei.

n timp ce politicieni i educatori ,

aprob dezvoltarea profesional, se
cunoate puin despre pregtirea
studenilor care vor deveni profesori
pentru lucrul cu familiile.
Dac profesorii vor fi o verig n
nvarea n clas i acas, cum vor fi
ei pregtii s ndeplineasc aceast
sarcin ? Cum vor fi nelese i nvate
acestea ?

n raport cu indeplinirea sarcinilor

educative, n familia modern, se observa
anumite rasturnari de roluri.
Daca pana mai ieri familia era considerata o
unitate de relatii marcate de autoritatea
barbatului, azi vorbim de egalitatea de gen
i de nevoia de valorizare a familiei n care
femeia lucreaza i se afirma profesional i
uman.
n ingrijirea, cresterea i educarea copiilor,
ambii parinti joaca roluri la fel de
importante.
Pana i la nasterea copilului, proces n care
este certa paticiparea mamei, se cere tot
mai mult ca tatii sa asiste i sa participe.

Referitor la importana i sprijinul acordat

copilului n familie, daca n familia traditionala
copilul era considerat ca valoarea centrala i
toate eforturile i funciile indeplinite de familie
se subsumau cresterii, dezvoltarii i educarii
tinerei generaii, azi se petrece o "detronare a
copilului" i se pune tot mai mult accent pe
parteneriatul din interiorul familiei i pe rolurile
pe care le joaca interrelatiile dintre membrii ca
i
colaboratori i parteneri de viaa i reusita
social.

Politicile sociale se organizeaz tot mai

clar n direcia sprijinului legislativ,
economic, socio-profesional i
educaional pentru familie, spre a i
indeplini rolurile privitoare la creterea i
educarea copilor.

Raportul manifestat ntre sprijinul necesar

familiei i autonomia i
responsabilizarea
social.
Este identificat i analizat echilibrul ntre
doua cerinte determinate de nevoile de baza
ale familiei
Nevoia de sprijin/suport
Nevoia de autonomie i de
responsabilizare social.

Familia trebuie ajutat pentru a nva

s se ajute singur.
Este nevoie de autonomizarea acestei,
de crearea condiiilor ca famila s i
perceap identitatea, s se construiasc i
s i rezolve ct mai eficient problemele.

 Responsabilizarea,

mputernicirea, Intrirea familiei

constituie obIectivele majore ale
sprijinului social.

Este tot mai clar ca a fi un bun parinte nu

este asa de simplu.
Se cer tot mai multe cunostinte si
deprinderi de a comunica si a sprijini
dezvoltarea copilului.
Este nevoie sa ti seama de caracteristicile
personale ale copilului si ale altor copii pe
care parintele ii are si de caraceristicile sale
ca personalitate.

Conteaza
conditiile sociale, si cele economice,
abilitatile cu care isi rezolva
problemele
stressul situatiilor problema,
relatiile dintre parinti si relatiile cu
copiii,
sensibilitatea fata de aspiratiile si
nevoile celorlalti.

Viaa contemporan este

caracterizat de o mare diversitate.

Pe de o parte diversitate produce o

provocare la gsirea unor soluii
optime de schimbare,

Pe de alt parte face s creasc

anxietatea, insecuritatea i
instabilitatea vieii de familie.

Acceptarea social descoper domenii

cere pn mai ieri erau un tabu:
coabitarea, sexul inainte de castorie,
copii nscui n afara cstoriei.

Accesul solicita noi modaliti i

schimbri ale mediului i ale
atitudinilor

Schimbrile n legislaie recunosc, n

toat lumea schimbrile sociale, aa
cum este divorul, avortul, drepturi i
oportuniti egale, schimb conceptele
vechi i practicile discriminatorii sint
tot mai mult interzise aa cum este
ilegitimitatea.

Valorile i atitudinile sunt influenate

de schimbrile de tehnologie, de la
contracepie la computere, studii
genetice i bioetic.

A fi printe nu mai este doar o calitate

dat de vrst i nelepciunea
acesteia, ci devine tot mai mult o
responsabilitate care cere cunotine i
competene.
Factorul economic i piaa muncii tind
tot mai mult s influeneze ateptrile
i paternurile vieii de familie. De multe
ori, femeile, mame i fice, pot primi
mai uor o slujb n anumite domenii,
dect brbaii, tai i fii.

Creterea copiilor nu poate fi izolat de

numeroasele
influene i modele, paternuri ale vieii actuale de
familie. Astfel de fenomene sunt:
paternitate i maternitatea n adolescen,
cstoriile nelegalizate,
familii monoparentale,
separarea prinilor i divorul, noile cstorii i
ali parteneri ai prinilor naturali,
omajul i noile paternuri ale pieei muncii,
srcia i legislaiia,
locuinele i lipsa locuinelor, etc.
Apare n aceste condiii o ntrebare vital: cine
are grij de copii?

Societatea actual nu mai poate lsa

la nivel individual rspunsul al toate
aceste provocri: politicile sociale se
organizeaz tot mai clar n direcia
sprijinului legislativ, economic i
socio-profesional pentru familie, spre
a i indeplini rolurile privitor la
creterea i educarea copilor

Pugh, Gillia, De Ath Erica, Smith, Celia, Confident

Parents, Confident Children, NBE, London ,1999, p.17-20

COMUN
Nevoia de de
parteneriat
Interactiune
Scop comun
Relatie
Interindividuala
Activitate
comuna

DIFERIT
Metode diferite
Puncte de vedere
diferite
Valori diferite
Experiente diferite
Motivatia
Relatia cu copilul

familiile pot da c.d.informatii care pot explica anumite

comportamente ale copiilor in activitatile de la clasa
familiile ofera infoematiile despre mediul de dezvoltare si despre
istoria medicala a copilului ceea ce sprijina profesorii si scolile sa
inteleaga de ce un elev invata sau actioneaza intr-un anumit mod
familiile pot intari directivle pe care le dau profesorii prin
ssprijinirea indeplinirii temelor pentru acasa
familiile pot sprijini profesorii oferindu-se ca voluntari sau cadre
de sprijin in clasa
familiile pot ajuta profesorii sa determine care sunt interesele
elevilor pentru a se stbili scopurile educatiei pe termen lung
precum si a educatiei pentru profesie
familiile pot oferi profesorilor informatii relativ la tipul de
disciplina si strategiile de invatare cele mai potrivite pentru
fiecare elev
familiile pot ajuta profesorii sa gaseasca care sunt punctele forte
si nevoile eudcative ale fiearui copil pentru a se creea scopuri
instructionale potrivite

profesorii dau familiilor dovezi documentate referitor la progresul

si succesele elevilor
profesorii pot ajuta familiile sa devina mai implicate in educatia
propriilor lor copii
profesorii pot ajuta familiile sa determine care sunt interesele
elevilor pentru a se stabili scopurile cat mai adecvate pe termen
lung
profesorii pot invata elevii si intari deprinderile sociale, in asa fel
incat acestia sa auba succes si sa devina membrii care contribuie
la comunitatea in care traiesc familiile lor
profesorii pot face cunoscut familiilor ce fel de comportamnte
inadecvate pot avea elevii ca si nevoile academice ale acestora in
clasa
profesorii pot localiza si disemina date importante educationale si
comunitare care sprijina familia sa fie la curent cu orice
cunostinte necesare pentru ocaziile oferite copiilor lor
profesorii pot oferi o mana de ajutor, o ureche de sprijin si o figura
prietenoasa pentru a sprijinim orice familie.

Lucrul cu familiile trebuie vazut ca un proces

planificat, organizat si structurat. Este vorba
de interactiunea intre doua persoane care
dau si primesc in acelasi timp.

Fiecare indeplineste rolul de transmitator si

de receptor. In acelasi timp cel care ofera
sprijinul are posibilitatea de a cunoaste si a
respecta o serie de elemente care sa faca tot
procesul efectiv.

Diferite studii de specialitate marcheaza

dinamicitatea acestui schimb si fluiditatea lui
dependenta de caracteristicile puse inn joc.

Activitatea de sprijinire a familiilor pe

dimensiunile abilitarii si imputernicirii
are o serie de caracteristici necesare intr-un
proces de schimb de informatii si acordare
de sprijin.

Sunt sapte cuvinte cheie pe care le putem

folosi pentru a intelege ce caracterizeaza
activitatea de sprijinire a familiei. Folosind
experienta impartasita de DUNST , vom sublinia
Relatie
Comunicare
Onestitate
Intelegere
Solutii
Actiune
Confidentialitate

1.

Centrul
procesului
de
abilitare
si
imputernicire a familiilor este relatia
stabilita intre cel care cere sprijinul si cel
care il ofera. Aceasta relatie trebuie sa se
caracerizeze prin incredere solida care sa
duca la un parteneriat. Acest parteneriat
creaza mediul pentru munca efectiva cu
familiile.

2. Jocul este caracterizat prin comunicare.

Calea
principala
de
stabilire
a
parteneriatului
cu
familiile
este
comunicarea intr-o maniera in care
membrii ca si unitatea familiala sa fie
tratati cu demnitate, respect si incredere.
Acestea cer tehnci active si reflexive de
ascultare pentru a putea intelege si sprijini
familiile.

3. Onestitatea este prima cerinta a unei

comunicari efective si a parteneriatului.
Fiecare interactiune cu familia trebuie sa
include o declaratie clara despre scopul
acestui schimb, ce se va intreba si cum va
fi folosita informatia. DAca se respecta
aceste cerinte, familiile devin deschise si
oneste la randul lor.

4. Un sprijin efectiv cere intelegerea

nelinistilor familiei si interesele acesteia.
Daca se concenteaza atentia pe ceea ce
este mia important pentru familie (nevoi,
nelinisti, proiecte, etc.) informatia adunata
devine centrata pe ceea ce trebuie
rezolvat.

5. Accentul trebuie sa cada pe solutii mai

mult decat pe cautarea cauzelor la
situatiile in care se gasesc familiile.
Interactiune efectiva trebuie centrata atat
pozitiv cat si proactiv in identificarea
alegerilor si optiunilor pentru a raspunde
nevoilor mai mult decat a acuza si a cauta
ratiunea unor lucruri care nu sunt cum ar
trebui.

6. Un sprijin efectiv incurajeaza si

promoveaza miscarea de la nelinisti la
actiune cat mai repede posibil. In
schimburile interactive ascultarea
determina impartasirea, aceasta
promoveaza intelegerea care la randul ei
determina explorarea soluitiilor iar aceast
la randul ei determina actiune si
competente.

7. Confidentialitatea trebuie mentinuta

si pastrata tot timpul.Cela care da sprijinul
tebuie comunice celui car eprimeste
sprijinu ca tot ceea ce se primeste in
timpul interactiunii va fi tinut cu stricta
incredere si ca nici o informatie nu va fi
trnsmissa sau impartasita cu altii fara
permisiunea familiei.

RESPECT
VALORIZARE
IMPUTERNICIRE
INTARIRE A ROLULUI
SPRIJIN DEMN

 Ce

fel de probleme ati

observat ca au familiile in
scoala unde lucrati ?

Cum

sunt sprijinite
familiile din scoala dv?

Ce probleme aveti dv. in educarea propriilor

copii?

La cine ati apelat si cine va sprijina?

Vrasmas Ecaterina, Consilierea i

educaia prinilor, editura Aramis,
Bucureti, 2003
Vrasmas Ecaterina, Interventia socioeducationala ca sprijin pentru parinti, Ed.
Aramis, Bucuresti, 2008