Sunteți pe pagina 1din 81

C E L E 7 S I N OA D E E C U M E N I C E

Aslau

M.Sebastian

P R I M U L S I N O D , , C E L A TOAT
LUMEA(ECUMENIC)

Niceea 325 d.Hr: 22 mai 25 august

SINODUL I
ECUMENIC
Primul Sinod Ecumenic a avut loc la Niceea (astzi
znik, n Turcia) n anul 325 d.Hr. i a instituit regula
pentru toate Sinoadele Ecumenice ulterioare. A abordat
n primul rnd problema arianismului, stabilind o prim
form a Crezului de la Niceea i o prim regul pentru
calcularea datei Patilor ( sau "Pascalia"). Este cunoscut
i ca Primul Sinod de la Niceea.

ISTORIC: DESCHIDEREA
S I N O D U LU I
Sinodul a fost convocat n anul 325 de ctre sfntul
mprat Constantin cel Mare. Acesta, avnd ca
prioritate unitatea Imperiului Roman, i-a chemat pe
episcopii Bisericii s se reuneasc spre a trana
ampla disput asupra ereziei arianismului, doctrin
conform creia Iisus Hristos ar fi fost o creatur
(prima creaie a lui Dumnezeu), iar nu nscut din
venicie i Dumnezeu adevrat.

ARIE DIN
ALEXANDRIA

Sinodul ar fi trebuit s se in la Ancyra, dar locul de


desfurare a lucrrilor acestuia a fost mutat de
Constantin la Niceea (mult mai aproape de reedina
imperial din Nicomidia), astfel nct mpratului s i fie
mai uor s ia parte la Sinod. Conform tradiiei, Primul
Sinod de la Niceea s-a ntrunit la 20 mai n anul 325.
Ceva mai devreme, n cursul aceluiai an, avusese deja
loc un Sinod n Antiohia, prezidat de Sfntul Osius de
Cordoba, care a condamnat doctrina arian i pe adepii
acesteia, numindu-l chiar explicit i pe Eusebiu de
Cezareea (despre care se crede c a avut o atitudine
ntructva echivoc pe aceast tem). Cnd Constantin a
convocat Sinodul la Niceea, el a fcut acest lucru n
primul rnd pentru a pstra unitatea Imperiului, mai
degrab dect ncercnd s influeneze formularea
nvturii Bisericii.
Dup ce mpratul i-a inut discursul de deschidere,
se consider c Sfntul Osius este cel care a prezidat
Sinodul, fiind convocat n acest scop chiar de ctre
mprat, care i-l alesese drept sftuitor n chestiuni
teologice. Teologul i istoricul ortodox Prof. Alexander
Schmemann, consider c mpratul i dorea ca acest

CONSTANTIN CEL MARE


ARDE CARTILE ARIENE

CREZUL

Eusebiu de Nicomidia este primul care propune


delegailor spre analiz un crez arian, care este imediat
respins. Eusebiu de Cezareea propune atunci un crez
baptismal (de rostit la Botez) originar din Palestina.
Acesta este considerat de muli istoric ca fiind cadrul
esenial pentru articularea Crezului de la Niceea. Alii
consider c versiunea adoptat a Crezului i avea
originea ntr-o formulare mai veche a unui Crez la un
sinod din Antiohia.
Crezul palestinian includea, n descrierea Persoanei lui
Hristos, formula, de origine biblic, "nti-nscut din
toat fptura". Aceast formulare nu apare n Crezul de
la Niceea, probabil pentru c, scoas din contextul n
care e integrat n scrisoarea Sfntului Pavel ctre
Coloseni, ar fi putut fi interpretat n sens arian. n locul
su a fost introdus termenul de-acum celebru de
homoousios, un termen filosofic care nsemna c Fiul lui
Dumnezeu este de o fiin (consubstanial) cu Tatl.
"Homoousios" nlocuia formula lui Arie, "homiousios" -

Este foarte interesant faptul c a fost folosit acest


termen, dei el fusese mai nainte utilizat de ereticii
sabelieni (i n special de Paul de Samosata) n cursul
secolului al III-lea d.Hr., n timpul disputei lor cu
Sfntul Dionisie cel Mare. Ca i n cazul multor altor
termeni filosofici, Sfinii Prini au preluat termenul
homoousios i i-au dat un sens nou, ortodox.
Conceptul a fost propus pentru prima dat la Niceea
de Osius sau chiar de Constantin nsui, fiind mai apoi
susinut de "un mic grup de teologi ndrznei i
luminai care au neles c nu era suficient o simpl
condamnare a lui Arie, ci era nevoie i de o cristalizare
a Tradiiei Bisericii prin folosirea unui termen clar.
n afar de formularea de baz a Crezului, au fost
formulate i patru anateme explicite la adresa
arienilor. Toi episcopii de la Sinod au semnat Crezul,
cu excepia a doi dintre ei, Theonas de Marmarica i
Secundus de Ptolemaida, care au fost ulterior depui
de Biseric i exilai de ctre mprat mpreun cu
Arie, care a refuzat i el s accepte decretele

Alte chestiuni: PASCALIA


n afar de problema arianismului, Primul Sinod Ecumenic a abordat i o

serie de alte probleme. Dintre acestea, merit amintit chestiunea Pascaliei,


metoda calculrii datei la care trebuiau celebrate Pa tile. Pn n acel
moment, existau mai multe metode de calculare a datei Pa tilor, dar episcopii
ntrunii la Niceea au decis s accepte practica alexandrin de a face calculele
independent de data Patilor evreieti, stabilind i c data srbtorii trebuia
s cad dup echinociul de primvar. Astfel, ei au respins practica
antiohian de a face referire la calcularea datei n func ie de practica iudaic.
Alegerea soluiei alexandrine s-a impus de la sine n vremea aceea, ntruct

cetatea era renumit pentru rigoarea i acurate ea de care ddeau dovad


astronomii si. Pn n zilele noastre, Papa Alexandriei pstreaz n titulatura
sa o formul care amintete de aceast alegere a Alexandriei: este vorba de un
titlu tradus uneori ca "Stpn al Universului", dar care se refer n realitate
mai ales la capacitatea de a judeca situa ia astronomic a Universului.

Canoane:

tot cu acest prilej s-au adoptat


si 20 de canoane:
1. cei care se mutileaz sau cer s fie mutilai s nu fie
primii n cler;
2. cei de curnd botezai s nu fie promovai de ndat la
hirotonisire;
3. viaa clandestin a clericilor;
4. cerine pentru a fi consacrat episcop;
5. situaia celor excomunicai i datoria de a ine sinod de
dou ori pe an n fiecare episcopie;
6. precedena anumitor sedii episcopale; consensul
mitropolitului pentru a fi consacrat episcop;
7. episcopul Ierusalimului;
8. atitudinea fa de catari;
9. promovarea la preoie fr examenul recerut;
10. cei care i-au renegat credina n timpul prigoanei i apoi
admii ntre clerici;

11.renegarea propriei credine de ctre mireni;


12.cei care au prsit lumea pentru viaa consacrat
i apoi s-au ntors la ea;
13.penitenii care cer Euharistia pe patul morii;
14.despre catehumenii lai (care au cedat n timpul
prigoanei);
15.despre clericii care se mut din loc n loc;
16.despre clericii care nu locuiesc n bisericile pentru
care au fost alei;
17.despre clericii cmtari;
18.locul diaconilor la celebrrile liturgice i rndul lor
la mprtanie;
19.despre cei care vin n Biserica ortodox de la
eroarea (erezia) lui Paul din Samosata i despre
diaconese;
20.n zilele de duminic i-n zilele Cincizecimii nu
trebuie s se fac rugciuni n genunchi.

Participani:
Exist o list a episcopilor care au participat la Sinod, cuprinznd
aproximativ 230 de nume, dar exist unele indicii c listele ar avea
unele lipsuri. Sfntul Atanasie al Alexandriei afirm c numrul
participanilor era de 318 , numr cu semnificaie mistic, ntruct
acesta era numrul slujitorilor lui Avraam (care pe atunci se numea
nc "Avram" pe care acesta i-a luat cu el atunci cnd s-a dus s l
salveze pe nepotul su Lot (Cf. Facerea 14, 14).
O La Sinod au fost prezeni puini episcopi din Occident (o situaie care
avea s se repete la toate Sinoadele Ecumenice): Marcu de Calabria,
Nicasie de Dijon, Domnus de Stridon, Osius de Cordoba i Cecilian al
Cartaginei. Sfntul Silvestru, Pap al Romei a fost reprezentat de doi
preoi.
O Au fost prezeni i mai muli sfini rsriteni binecunoscui: n afar de
Atanasie cel Mare, mai erau prezeni Nicolae al Mirelor, Spiridon al
Trimitundei, Alexandru al Alexandriei i Pafnutie al Tebaidei.
O ntre participanii la sinod, semnatari ai hotrrilor doctrinare i
canonice, se numr i doi ierarhi de pe teritoriul de astzi al
Romniei. "Este vorba de Scitanul, cum este menionat de Eusebiu de
Cezareea, Marcu Tomensis, aa cum a fost identificat de ctre istorici,
i Teofil episcopul Goilor care i avea reedina n zona de astzi a
judeului Buzu"
O

O Se consider c acest conciliu (Niceea) a fost

prezidat de ctre Alexandru, papa Alexandriei.


n general este acceptat c au participat 318
episcopi, dar cifrele variaz (Socrate
Scolasticul, Epifanie de Salamina i Eusebiu de
Cezareea vorbesc de 250; Eustaiu de Antiohia:
270; Atanasie de Alexandria, n jur de 300;
Gelasiu de Cizic, peste 300). Istoricii moderni
sunt de prere c numarul de 318 episcopi este
amplificat simbolic, probabil n legtur cu
numrul brbailor narmai ai lui Avraam din
Genez (14,14).
O De asemenea, fiecare episcop a avut voie s ia
cu sine doi preoi i trei diaconi, situaie n care
numrul total al participanilor a fost
semnificativ mai important.

Zile de pomenire
O Pomenirea Sfinilor Prini de la Primul Sinod

Ecumenic se face la 29 mai i n a aptea


duminic dup Sfintele Pati. La Sfnta Liturghie
din aceast zi se citete pericopa evanghelic de
la Evanghelia dup Ioan, cap. 17, versetele 1-13.
Pericopa reamintete rugciunea nlat de
Mntuitorul Iisus Hristos ctre Tatl, pentru Sine
i pentru toi credincioii, nainte de prinderea i
rstignirea Sa.
O Mai sunt pomenii i n a noua duminic dup

Rusalii, numit Duminica Sfinilor Prini de la


primele ase Sinoade Ecumenice.

AL DOILEA SINOD ,,CEL A


T O AT L U M E A

Constantinopol 381 d.Hr: 1 mai 9 iulie

ISTORIC
Pnevmatomahismul, termen format din combinarea

cuvintelor grecesti Pneva = Duh si Mahi = lupta, inseamna o


invatatura gresita care combate adevarul despre Duhul Sfant.
Mai precis, pnevmatomahii negau dumnezeirea, egalitatea si
consubstantialitatea Sfantului Duh cu Tatal si cu Fiul.
Interpretand gresit textul din Epistola catre Evrei 1, 14,
pnevmatomahii au ajuns la concluzia ca Duhul Sfant este doar
un Duh slujitor", superior naturii spirituale a ingerilor, o
creatura a Tatalui, caci prin cuvantul toate" din formularea
toate printr-insul s-au facut" (In. 1, 3) se cuprinde implicit si
Duhul Sfant.

ISTORIC
Observam ca pnevmatomahii nu aveau o invatatura

despre Sfantul Duh bine conturata, iar toata


argumentarea lor urmarea sa demonstreze ca Duhul
Sfant este o creatura, care ocupa o pozitie intermediara
intre Dumnezeu si creaturi, si care nu poate fi adorata ca
Dumnezeu pentru ca nu este egal si consubstantial cu
Tatal si cu Fiul. O formulare scurta a doctrinei lor s-ar
putea exprima prin afirmatia episcopului pnevmatomah
Eustatie al Sevastei: Eu n-as cuteza sa afirm despre
Duhul Sfant nici ca este Dumnezeu, nici sa-l socotesc o
creatura" (cf. Socrate, Istoria bisericeasca, II 45).

Incipitul ereziei
Initiatorul pnevmatomahismului este considerat

episcopul arian Macedonie al Constantinopolului


(342-346; 351-360), depus din scaunul episcopal de
la Constantinopol in anul 360. Dupa numele lui,
pnevmatomahii au fost numiti macedonieni iar apoi
maratonieni dupa numele diaconului Maratoniu
hirotonit de Macedonie episcop de Cizic in anul 356
si depus de sinodul de la Constantinopol din anul
360, impreuna cu Eustatie al Sevastei.

Pnevmatomahismul a fost cunoscut si combatut de

episcopatul apusean incepand cu anul 378. in


scrisoarea sinodala a sinodului de la Sirmium din
anul 378 episcopii illyrieni si occidentali acuzau pe
episcopii din provinciile orientale Asia. Frigia, Caria
si Pacatia pentru ca despart pe Sfantul Duh de Tatal
si de Fiul, si nu accepta consubstantialitatea,
egalitatea si dumnezeirea celor trei persoane ale
Sfintei Treimi (cf. Teodoret de Cyr, Istoria
bisericeasca, IV, 9).

Sinodul convocat si prezidat de papa Damasus la Roma in anul 380 a condamnat

printre alte erezii si pe cea a pnevmatomahilor. Relevante pentru pnevmatologia


apuseana sunt in acest context anatemele 16-20.
Daca cineva nu va marturisi ca Duhul Sfant este cu adevarat si real ca si Fiul, din

substanta dumnezeiasca si Dumnezeu adevarat, sa fie anatema".


Daca cineva nu va marturisi ca Duhul Sfant poate toate, cunoaste toate si este

pretutindeni ca si Fiul si Tatal, sa fie anatema".


Daca cineva nu va marturisi ca Tatal a creat toate, adica cele vazute si cele nevazute,

prin Fiul si Sfantul Duh, sa fie anatema".


Daca cineva nu va marturisi ca una este Dumnezeirea, puterea, maiestatea, taria,

marirea, stapanirea si imparatia Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh, ca au o singura


vointa si un adevar-sa fie anatema".

O Prima masura luata de imparatul Teodosie pe linie

religioasa a fost renuntarea la titlul pagan de


pontifex maximus" si refuzul de a mai purta
mantie albastra impodobita cu stele, simbolul
pontificatului pagan. Exemplul lui a fost urmat de
Gratian, imparatul Imperiului Roman de Apus, in
anul 382. Imbolnavindu-se grav, imparatul Teodosie
a primit botezul la Tesalonic de la episcopul
Ascholius, in ianuarie 380. La 28 februarie 380 el a
promulgat un edict decisiv pentru sustinerea
Ortodoxiei niceene cu urmatorul continut:
O Toate popoarele supuse autoritatii noastre trebuie

sa marturiseasca credinta pe care dumnezeiescul


Apostol Petru a transmis-o romanilor, raspandita de
la el pana acum, pe care o urmeaza papa Damascus
si episcopul Petru al Alexandriei, barbat de o
sfintenie apostolica. Aceasta inseamna sa credem,
dupa randuiala apostolica si invatatura evanghelica,
intr-o singura Dumnezeire a Tatalui si a Fiului si a
Sfantului Duh, de aceeasi marire in Sfanta Treime.

O La 1 mai 381 se deschidea printr-o

sedinta festiva cel de-al doilea Sinod


Ecumenic care a abordat urmtoarele
probleme:
O a condamnat ereziile macedonianism
i apolinarianism, nscute din
dezbaterile legate de arianism;
O a extins i adaptat Crezul de la
Niceea, n special nvtura despre
Sfntul Duh;
O a modificat prevederile Canonului VI
al primului Sinod de la Niceea.

O n ceea ce privete nvtura despre

Sfntul Duh, Sinodul afirma despre


Acesta c este Dumnezeu "precum
Tatl i Fiul: Care din Tatl purcede,
Cela ce mpreun cu Tatl i cu Fiul
este nchinat i mrit". Cam dup
anul 381, arianismul a ncetat s mai
fie o problem presant, cu excepia
unor teritorii de la periferia
Imperiului.

O Aspectul controversat al acestui Sinod este dat

de Canonul III, care plasa Constantinopolul ca al


doilea scaun episcopal n cinstire ntre cele
tradiionale. Constantinopolul era numit Noua
Rom. Att pentru Roma, ct i Alexandria
acest canon a fost privit cu suspiciune, ambele
Biserici temndu-se de un joc de putere din
partea Constantinopolului. Biserica Romei a
ignorat acest canon ntru totul pn n anul
1215, dup Marea Schism; chiar i atunci au
existat motive politice pentru faptul c Roma a
acordat Constantinopolului al doilea loc n
cinstire ntre scaunele ecumenice. Alexandria,
care ocupase locul al doilea dup Roma - i cel
dinti dintre scaunele rsritene - trecea, ca
urmare a celui de-al treilea canon al Sinodului de
la Constantinopol, pe locul al treilea ntre
scaunele ecumenice - al doilea ntre cele
rsritene.

O Biserica Alexandriei s-a implicat activ

n aceast disput aprins cu


Constantinopolul; au existat manevre
politice de ambele pri - manevre
care au dus la ndeprtarea a doi
episcopi ai Constantinopolului. Odat
cu apropierea celui de-al treilea
Sinod Ecumenic, luau amploare i
alte probleme.

Papa Damasus al Romei (366-384) n-a

trimis la Sinodul al II-lea ecumenic nici


un delegat, deoarece episcopii din
Occident si din provinciile Iliricului
occidental pregateau tinerea unui sinod
al lor, convocat de imparatul Gratian al
Occidentului, care se va deschide la 3
septembrie 381, la Aquileea.

n vremea convocrii sinodului, tronul Constantinopolului

rmsese vacant, dup ndeprtarea ereticului Dimofilos i


imposibilitatea alegerii lui Maxim I supranumit Cinicul. S-a
ivit, prin urmare, problema exercitrii preediniei
sinodului. Iniial n aceast funcie a fost desemnat Meletie
al Antiohiei, care a murit, ns, la scurt vreme dup
nceperea lucrrilor Sinodului.
A fost ales, apoi, n calitate de preedinte al Sinodului i
Patriarh al Constantinopolului, Grigorie Teologul. Aceasta
i-a declinat rspunderea preediniei i a prsit tronul
patriarhal al Constantinopolului, deoarece nu putea suferi
mpotrivirile unora dintre episcopi la politica sa pacifist i
nici punerea la ndoial a canonicitii alegerii sale.
nainte de a demisiona, ns, a conturat politica Sinodului,
care urma s se ocupe acum nu numai de problemele de
natur canonic, ci i de cele de natur teologic, legate
de unitatea i pacea Bisericii pe criteriul interpretrii
adevrurilor de credin bazate pe nvtura sa, a lui
Vasile cel Mare i a lui Grigorie de Nisa.

La acest sinod au participat 150 de episcopi printre care


mai de seama au fost : Meletie al Antiohiei, Grigore de
Nazians, Grigore de Nyssa, Amfilochiu de Iconiu, Chiril al
Jerusalimului, Diodor de Tars.
Din Scythia Minor sau Dacia Pontica a participat episcopul
Gerontius sau Terentius al Tomisului.
Raspunzand dorintei mparatului Teodosie, la acest sinod sau prezentat si cei 36 de episcopi pnevmatomahi. S-a sperat
ca in timpul dezbaterilor ei vor reveni la ortodoxia
niceeana, dar ei nu au facut aceasta.

Zile de pomenire
Pomenirea Sfinilor Prini de la al doilea

Sinod Ecumenic se face la 22 mai i n cea de


a noua Duminic dup Pogorrea Sfntului
Duh, n Duminica Sfinilor Prini de la primele
ase Sinoade Ecumenice.

AL TREILEA SINOD ,,CEL A


T O ATA LU M E A

Efes 431 d.Hr: 22 iunie 31 iulie

ISTORIC
Rspndirea ideilor nestoriene se mrginea iniial doar la scrierile lui
Diodor, Teodor de Mopsuestia i ale cercului restrns de adepi ai
acestora din Antiohia. Totui, n anul 428, mpratul Teodor al II-lea i-a
cerut preotului clugr antiohian Nestorie, cunoscut pentru zelul su, s
vin la Constantinopol. Nestorie, care l-a adus cu el i pe preotul
Anastasie, a fost fcut arhiepiscop al Constantinopolului. ntr-o serie de
omilii (predici) inute la Constantinopol, Anastasie a negat existena une
Persoane Teandrice (Dumnezeu-Om) n Iisus Hristos, afirmnd separarea
net a persoanelor divin (Dumnezeu-Cuvntul) i uman (Iisus Hristos)
i a atacat utilizarea termenului Theotokos pentru Maica Domnului,
utiliznd n schimb apelativul de Anthropotokos (Nsctoare de om).

ISTORIC
Poziia lui a dat natere la controverse, ntruct
credincioii constantinopolitani erau obinuii s o
cinsteasc pe Maica Domnului cu numele de Nsctoare de
Dumnezeu (Theotokos). Nestorie a luat aprarea lui
Anastasie n predicile sale, prin care a rspndit ntr-o
form extrem nvturile lui Teodor din Mopsuestia,
printre care utilizarea apelativului de Christotokos n loc de
Theootokos pentru Maica Domnului.
Teologii din Constantinopol s-au ridicat mpotriva scrierilor
lui Nestorie i l-au acuzat c propovduia erezia lui Paul de
Samosata. n anul 429, Nestorie a ntrunit la
Constantinopol un sinod n cadrul cruia i-a condamnat pe
cei care nu erau de acord cu el.

APOLOGETI
Cea mai violenta opoziie contra nestorianismului a venit
din partea Sfntului Chiril al Alexandriei, teolog din coala
alexandrin. ntr-o serie de scrisori ctre Nestorie,
mpratul Teodor al II-lea i mprteasa Eudoxia, Sf. Chiril
a subliniat nvtura ortodox i l-a acuzat pe Nestorie de
erezie. Sf Chiril a scris apoi papei Celestin din Roma despre
nvturile lui Nestorie. n anul 430, papa Celestin a
ntrunit un sinod la Roma care l-a condamnat pe Nestorie i
a hotrt ca acesta s fie depus din scaun. Papa Celestin a
trimis copii ale deciziilor sinodului Sf Chiril al Alexandriei,
care a ntrunit la Alexandria un alt sinod n anul 430. La
acest sinod, Sf Chiril a formulat cele 12 faimoase anateme
mpotriva lui Nestorie

Pentru a pune capt disputei, mpratul Teodor al II-lea a organizat


sinodul de la Efes, care a fost convocat n ziua Pogorrii Sf Duh n anul
431. Acesta a devenit cunoscut drept al Treilea Sinod Ecumenic. Sf Chril
al Alexandriei a sosit la sinod mpreun cu 40 de episcopi egipteni;
celelalte biserici au fost reprezentate de Iuvenalie al Ierusalimului nso it
de episcopii palestinieni, Thermos al Cezareei Capadociei i Flavian al
Tesalonicului. Nestorie a sosit mpreun cu episcopii care l sus ineau i
nsoit de doi magistrai, Candidian i Irineu, ca reprezentan i ai
mpratului. Episcopul Memnon al Efesului a prezidat sinodul. Nu erau
de fa au fost Ioan I al Antiohiei i episcopii sirieni i nici reprezentanii
papei Celestin al Romei. Sosirea delegailor absen i a fost a teptat vreme
de zece zile. La captul acestui interval, Sf. Chiril a hotrt s nu i mai
atepte i s deschid sinodul n absena acestora, pe data de 22 iunie 431.
Cei 200 de episcopi prezeni au citit nvturile lui Nestorie, nvturile
Sf Chril al Alexandriei, scrierile Prinilor Bisericii i au descoperit c
Nestorie propovduia nvturi eretice, n timp ce scrierile Sf. Chiril
afirmau credina dreapt. Cei de fa au semnat hotrrile sinodului, care
au fost trimise la Constantinopol mpratului i poporului din capital.
Nestorie a fost invitat s se prezinte naintea sinodului i s se apere
singur, dar a refuzat.

n acelai timp, au sosit la Efes Ioan I al Antiohiei i 33 de


episcopi sirieni. Acetia nu au recunoscut hotrrile sinodului
i au refuzat s Nerecunoscnd deciziile Sinodului, Ioan i
episcopii sirieni au refuzat s intre n comuniune cu Sf Chiril
i, mpreun cu Nestorie i cu civa episcopi care au prsit
sinodul care l sprijinea pe Sf. Chiril au organizat un contrasinod. La acest sinod, Nestorie i episcopii sirieni i-au
condamnat pe Sf. Chiril, pe Memnon din Efes i pe ceilali
Prini, acuzndu-i n mod fals de ereziile lui Arie, Apolinarie i
Eunomie. i hotrrile acestui sinod au fost semnate i duse la
Constantinopol.
mpratul Teodor nefiind sigur cum ar fi trebuit s procedeze, a
poruncit nchiderea ambelor sinoade, distrugerea actelor
acestora i convocarea unui Sinod reunit. n timp ce mesagerii
se perindau ntre Marele Palat din Constantinopol i Efes, Sf.
Chiril al Alexandriei a redeschis Sinodul. n cursul sesiunii a
doua, Sinodul a declarat ortodox epistola Papei Celestin,
adus de legaii Papei, ajuni n sfrit la Efes. n cursul
sesiunii a treia, delegaii au semnat condamnarea lui Nestorie.
La cea de-a patra sesiune, Sinodul a gsit ca invalid
condamnarea Sf. Chiril i a lui Memnon al Efesului de ctre
Ioan al Antiohiei i sinodul acestuia. La cea de-a cincea
sesiune, Sf. Chril i Memnon au condamnat public ereziile lui

n cele din urm, mpratul s-a raliat de partea


ortodocilor. Pentru a-i convinge pe episcopii din
ambele tabere s ajung la un acord, a cerut s fie
trimii la Calcedon reprezentani ai ambelor sinoade..
Printre delegai se numrau, de o parte, legaii papali
i episcopul Iuvenalie al Ierusalimului, iar din cealalt
parte Ioan al Antiohiei i Teodoret. Acetia nu au reuit
s se pun ns de acord. n timp ce episcopii sirieni
au fost de acord, n principiu, cu condamnarea lui
Nestorie, acetia au respins totui anatemele Sf. Chiril,
numindu-le eretice.
Atunci, vznd c nu se putea ajunge la un acord,
mpratul a cerut tuturor episcopilor s se ntoarc n
oraele lor de reedin i a poruncit depunerea lui
Nestorie.

Zile de praznuire
Sfinii

Prini de la al treilea Sinod


Ecumenic sunt pomenii n ziua de 9
septembrie, precum i n a noua
Duminic dup Rusalii, n Duminica
Sfinilor Prini de la primele ase
Sinoade Ecumenice.

A L PAT R U L E A S I N O D , , C E L A
T O AT A L U M E A

Calcedon 451 d.Hr: 8 25 octombrie

MONOFIZITISMUL
Monofizitismul (gr. mono-physis = o fire) este o erezie
hristologic aprut n secolul al V-lea. Principalul promotor al
acestei erezii a fost Eutihie (378 - c. 454), clugr din
Constantinopol, discipol al patriarhului Chiril al Alexandriei,
nvnd c, dup ntrupare, Iisus Hristos a avut o singur
natur/fire, cea divin, natura (firea) omeneasc fiind absorbit
de cea dumnezeiasc, aa cum un cub de zahr se dizolv n ap.
n consecin, Hristos a rmas doar cu o fire, cea dumnezeiasc.
Acest fapt este n contradicie cu miafizismul propovduit de
bisericile ortodoxe orientale

Monofizitismul

Poziia lui Eutihie privind monofizitismul este


adesea numit eutihianism, poziie care este
n afara Hristologiei formulate de Chiril al
Alexandriei i care, de asemenea, a fost
anatemizat de non-calcedonienii care au
adoptat credina lui Chiril. Eutihie a formulat
aceast doctrin ca rspuns la erezia
nestorianismului, care mprea persoana lui
Hristos aproape pn n punctul n care Hristos
ar fi avut dou persoane diferite (nu dou
naturi, conform credinei ortodoxe).

Monofizitismul

O alt ramur a monofizitismului, numit


apolinarianism, susine c Hristos a avut un trup
uman i o "esen vie" uman, dar c Logosul Divin
a luat locul nous-ului sau al "esenei gnditoare,"
analog dar nu identic cu ceea ce n zilele noastre
numim minte.
Monofizitismul, (n special varianta lui Eutihie), a
fost condamnat la Sinodul IV Ecumenic, care a avut
loc n Calcedon n 451. Apolinarianismul fusese
condamnat anterior, la Sinodul II Ecumenic din 381.

n anul 449, ntre al treilea i al patrulea Sinod


Ecumenic, s-a inut un alt sinod, la Efes (n Asia
Mic), sinod la care succesorul la tron al Sfntului
Chiril, Dioscor al Alexandriei, a struit c n
Hristos este o singur fire (physis). Aceast
poziie este cunoscut sub numele de monofizit;
conform acestei doctrine, Mntuitorul ar fi din
dou firi, dar dup ntrupare este o singur fire
ntrupat a lui Dumnezeu-Cuvntul. Sfntul Chiril
folosise i el aceste cuvinte, dar Dioscor a omis
multe din afirmaiile acestuia care completau i
echilibrau acest punct de vedere. Acest sinod, care
sprijinise erezia monofizit, a rmas cunoscut n
Istoria Bisericii sub numele de Sinodul tlhresc de
la Efes.
Dup numai doi ani, n 451, convins de ctre
Pulcheria mprteasa (care era o ferm adept a
ortodoxiei i adversar a monofiziilor), mpratul

Cu privire la natura i persoana lui Hristos, Sinodul a


respins poziia lui Dioscor i a proclamat c:
"...n timp ce Hristos este o singur Persoan
nemprit, El nu este din dou firi, ci n dou firi.
Episcopii au salutat Tomosul lui Leon cel Mare, Pap al
Romei (adormit n anul 461), n care este clar afirmat
distincia dintre cele dou naturi, fiind totodat
subliniat i unitatea Persoanei lui Hristos. n
mrturisirea lor de credin, ei i-au afirmat credina n
Unul i acelai Fiu, Domnul nostru Iisus Hristos, nsui
desvrit ntru dumnezeire ct i ntru omenitate,
nsui Dumnezeu adevrat i om adevrat...
cunoscndu-se n dou firi, fr amestecare
(asynchytos), fr schimbare (atreptos), fr mprire
(achoristos), fr desprire (adairetos), deosebirea
firilor nefiind nicidecum stricat din pricina unimii, ci
mai degrab pstrndu-se nsuirile fiecrei firi ntr-o
singur persoan i ntr-un singur ipostas."
Aceast definiie, n care att deosebirea ntre cele

Cu privire la organizarea vizibil a Bisericii, Canonul 28 al


Sinodului de la Calcedon a confirmat Canonul 3 al Sinodului al
doilea, lsnd locul al doilea n cinstire n Biseric, dup scaunul
Romei, celui al Constantinopolului - "Noua Rom". Aceasta era o
lovitur dat Bisericii din Alexandria i dorinei sale de a avea
drept de jurisdicie deplin i exclusiv asupra ntregului Rsrit.
Leon al Romei a respins acest canon, dar Rsritul i-a recunoscut
ntotdeauna validitatea. Sinodul a eliberat totodat Ierusalimul
de sub jurisdicia Cezareei (Kesariei), dndu-i cel de-al cincilea
loc n cinstire, crend astfel ceea ce ortodocii cunosc sub
numele de Pentarhie. Aceast Pentarhie a stabilit ordinea
cinstirii dup cum urmeaz. n ordinea rangului:
Roma
Constantinopol
Alexandria
Antiohia
Ierusalim.
Toate cele cinci scaune se considerau de origine apostolic.
Primele patru erau cele mai importante ceti din Imperiul
Roman, iar Ierusalimul a fost adugat acestora deoarece Hristos
aici ptimise i nviase. Tot n timpul acestui Sinod, episcopii
fiecreia din cele cinci ceti au primit titlul de "patriarh".
Patriarhatele i-au mprit ntreaga lume cunoscut n sfere de

Participanti

Numarul lor a variat intre 520 si 630,


cifra neajunsa la niciun alt sinod
ecumenic.
Papa Leon cel Mare al Romei a trimis 5
delegati: 3 episcopi Paschasinus,
Lucentius si Iulian si 2 preoti, Bonifacius
si Vasile
Printre sinodali si aflau si 2 episcopi
africani, Aureliu si Rustician, refugiati la
Constantinopol
Un rol insemnat l-a avut Patriarhul
Anatolie al Constantinopolului.

Zile de pomenire

Pomenirea Sfinilor Prini de la al


patrulea Sinod Ecumenic se face pe 16
iulie i n a noua Duminic de dup
Rusalii, n Duminica Sfinilor Prini de
la primele ase Sinoade Ecumenice.

A L C I N C I L E A S I N O D , , C E L A T O ATA
LU M E A

Constantinopol 553 d.Hr: 5


mai 2 iunie

Origene

Origene s-a nscut pe la anul 185, la Alexandria, n


Egipt, ntr-o familie cretin. Tatl su, Sfntul
Leonida, care a fost martirizat sub mpratul
Septimius Severus, n anul 203, i care i-a fost primul
su nvtor, i-a insuflat gustul pentru citirea i
studierea Sfintei Scripturi, gust pe care l-a pstrat
ntreaga via. n cursul persecuiilor cretine sub
Septimius Severus, din anii 202 203 i-a dorit s fie
i el martir, dar datorit mamei sale, care i-a ascuns
mbrcmintea, nu a putut prsi casa i n acest fel a
fost salvat de la moarte.

Studiile

i-a completat studiile intelectuale cu


neoplatonicul Ammonius Saccas, iar cele
teologice cu Clemente Alexandrinul. Manifest
multe asemnri cu filosofii neoplatonici, cu
Plotin chiar, existnd argumente care pot
duce la concluzia c Origene i Plotin au fost
elevi ai aceluiai maestru (Ammonius Saccas).
Era un tnr genial i entuziast. Avea o inim
nfocat, unde ardea dorina de tiin, de
ascetism i de martiraj.

Convocat de piosul mprat Iustinian cel Mare (cf. 14


noiembrie), care fixase drept scop al domniei sale
reconcilierea Bisericilor divizate cu cruzime dup Sinodul
din Calcedon, al Cincilea Sfnt Sinod Ecumenic a reunit la
Constantinopol, ntre 5 mai si 2 iunie 553, 165 de
Episcopi, prezidai de Patriarhul sfnt Eutihie al
Constantinopolului (cf. 6 aprilie). Principalul subiect al
acestui sinod era s rezolve Controversa celor Trei
Capitole, adic trei chestiuni teologice legate de Teodor
de Mopsuestia (+428), prietenul su, strlucitul Teodoret
din Cir i discipolul lor Ibas din Edesa (a se vedea n
detaliu articolul Controversa celor Trei Capitole).

Cinstit i mrit n Rsrit pentru comentariile sale despre


Sfnta Scriptur, Teodor din Mopsuestia era capul scolii
din Antiohia. Dar acordnd n teologia sa o parte
exagerat speculaiei raionale i axiomelor filozofiei lui
Aristotel, ajunsese s resping posibilitatea unei uniri
reale ntre firea creat i cea necreat n Persoana lui
Hristos. Pentru el, Cuvntul (Logosul divin) nu "se
fcuse" om, ci voina omeneasc era unit n El cu voina
dumnezeiasc, meninnd diferena ntre cele dou firi i
deci a dou "persoane"; de aceea el era considerat ca
"tat al nestorianismului".

Dup condamnarea lui Nestorie de Sinodul din Efes (431), partizanii


acestuia din urm se aplecaser asupra scrierilor lui Teodoret, mort
n pace cu Biserica, pentru a interpreta dogma hristologic. Sfntul
Chiril al Alexandriei, dei scrisese mpotriva lui, intervenise totu i
pe lng Sfntul Proclu ca acesta s nu impun condamnarea
acestor scrieri, n scopul de a menine pacea Bisericii att de dureros
obinut (438). Dar Eutihie, respingnd aceasta atitudine
mpciuitoare, ajunsese, prin intrigile sale, sa ob in aprobarea
monofizitismului prin sinodul tlhresc de la Efes (449), n cursul
cruia au fost condamnai cei doi principali discipoli ai lui Teodor i
reprezentani ai tendinei sale teologice : Teodoret i Ibas.

La Sinodul din Calcedon (451) Teodoret i Ibas, dup lungi


tergiversri, au acceptat s arunce anatema asupra lui
Nestorie i au fost reprimii n comuniunea Bisericii. Mai
trziu, interpretarea i modul n care a fost primit cel de al
Patrulea Sinod Ecumenic au dat natere altor disensiuni
cristalizate pe problema celor Trei-Capitole. Masurile
politice luate de mpratul Zenon ("Hnotikon") i de
Patriarhul Acachie pentru a-i face s se mpace pe cei ce se
opuneau Sinodului au euat lamentabil i au provocat
chiar o schism de 40 de ani (484-519) ntre Rsrit i
Occident care, printr-un puternic ataament la litera
Sinodului, trecea drept aprtorul celor Trei-Capitole.

Dup ce mpratul Iustin a pus capt acestei schisme,


Iustinian - hotrt s lupte mpotriva tendinei
nestorianizante n interpretarea nvturii de la Calcedon
- a editat un decret mpotriva celor trei, care a provocat din
nou reacii violente n Occident (545). Convocat la
Constantinopol, Papa Vigilius declara, imediat dup
ntronarea sa, ca inteniona s rup comuniunea cu
Patriarhul sfnt Mina (cf. 25 august), care a rspuns cu
aceeai sentin. Dup multe tratative, Vigilius a acceptat
s se mpace cu Mina i a publicat un document (lat.
Judicatum) care condamna pe cei trei. Acest document a
fost considerat de Bisericile din Africa i Acvileea ca o
trdare i ele provocar diviziunea neplcut i de durat
n snul Bisericii Occidentale, iar Rsritul, la rndul su,
l considera prea slab.

Evitnd deci schisma ntre Rsrit i Occident, Sfntul Sinod de la


Constantinopol a pus capt curentului nestorianist prin condamnarea
tuturor propunerilor eretice ale lui Teodor din Mopsuestia i mrturisit
deplina conformitate a Sinodului din Calcedon cu credina mrturisit de
cel de al Treilea Sinod Ecumenic din Efes. Pe bun dreptate este
considerat drept sinodul "ecleziastic prin excelenta", cci respingnd
speculaia filozofica n chestiunile de dogm (fie sub forma ra ionalist i
aristotelic a lui Teodor din Mopsuestia, fie sub cea a neoplatonismului
spiritualizant al origenismului), el afirma c Biserica are modul su
propriu - apostolic - de interpretare a Tainelor lui Hristos, datorit cruia
ea pstreaz integritatea libertii umane i posibilitatea ei de a fi pe
deplin unit cu Dumnezeu n persoana Mntuitorului Iisus Hristos.
Cu ocazia unei conferine precednd Sinodul, Prinii condamnar pe de
alt parte doctrina lui Origen, Evagrie Ponticul i Didim cel Orb din
Alexandria despre o pre-existen a sufletelor, cderea lor n trup i
"restaurarea universal" (sau apocatastaz), ceea ce ar nsemna negarea
libertii umane.

Zile de pomenire
Pomenirea

Sfinilor Prini de la
al cincilea Sinod Ecumenic se
face la 25 iulie i n a noua
Duminic dup Rusalii, n
Duminica Sfinilor Prini de la
primele ase Sinoade Ecumenice.

S-ar putea să vă placă și

  • Catehetică
    Catehetică
    Document13 pagini
    Catehetică
    AslauMihailSebastian
    Încă nu există evaluări
  • Bulgaria
    Bulgaria
    Document8 pagini
    Bulgaria
    AslauMihailSebastian
    Încă nu există evaluări
  • Leau
    Leau
    Document5 pagini
    Leau
    AslauMihailSebastian
    Încă nu există evaluări
  • Omilie
    Omilie
    Document4 pagini
    Omilie
    AslauMihailSebastian
    Încă nu există evaluări
  • Catehetică
    Catehetică
    Document13 pagini
    Catehetică
    AslauMihailSebastian
    Încă nu există evaluări
  • Cantece Patriotice
    Cantece Patriotice
    Document10 pagini
    Cantece Patriotice
    AslauMihailSebastian
    Încă nu există evaluări
  • IBOR
    IBOR
    Document17 pagini
    IBOR
    AslauMihailSebastian
    Încă nu există evaluări
  • Aslau Mihail Sebastian
    Aslau Mihail Sebastian
    Document2 pagini
    Aslau Mihail Sebastian
    AslauMihailSebastian
    Încă nu există evaluări
  • Mozaic
    Mozaic
    Document7 pagini
    Mozaic
    AslauMihailSebastian
    0% (1)
  • Mozaic
    Mozaic
    Document7 pagini
    Mozaic
    AslauMihailSebastian
    0% (1)
  • Ravenna
    Ravenna
    Document9 pagini
    Ravenna
    amihailsebastian
    Încă nu există evaluări
  • Misiune
    Misiune
    Document14 pagini
    Misiune
    AslauMihailSebastian
    Încă nu există evaluări
  • AslauSebastian Laicii
    AslauSebastian Laicii
    Document1 pagină
    AslauSebastian Laicii
    AslauMihailSebastian
    Încă nu există evaluări
  • Pictor
    Pictor
    Document1 pagină
    Pictor
    AslauMihailSebastian
    Încă nu există evaluări
  • Raport de Activitate Clasa I
    Raport de Activitate Clasa I
    Document2 pagini
    Raport de Activitate Clasa I
    AslauMihailSebastian
    Încă nu există evaluări
  • Raport Cânt Bis
    Raport Cânt Bis
    Document1 pagină
    Raport Cânt Bis
    AslauMihailSebastian
    Încă nu există evaluări
  • Alexandru Cel Mare
    Alexandru Cel Mare
    Document15 pagini
    Alexandru Cel Mare
    AslauMihailSebastian
    Încă nu există evaluări
  • Articol Troita
    Articol Troita
    Document2 pagini
    Articol Troita
    Amihailsebastian
    Încă nu există evaluări
  • Prezentare Colosul Din Rhodos
    Prezentare Colosul Din Rhodos
    Document12 pagini
    Prezentare Colosul Din Rhodos
    AslauMihailSebastian
    Încă nu există evaluări
  • Cop Erta
    Cop Erta
    Document1 pagină
    Cop Erta
    AslauMihailSebastian
    Încă nu există evaluări