ngrijiri paliative

I. CONCEPTUL DE
NGRIJIRI PALIATIVE

 ngrijirea paliativ a fost practicat din antichitate i pan nu demul paliaia era tot, ce putea fi
oferit anumitor categorii de pacieni. La sfritul secolului 19, inceputul secolului 20 au fost
ntemeiate primele hospice-uri pentru muribunzi, in special in Franta, Irlanda, Anglia, Australia
i SUA. In prima jumatate a secolului 20 ingrijirea pacientilor terminali a fost incredibil neglijat
de medicina oficiala. Situatia s-a agravat in anii 60-70 odata cu introducerea chimioterapiei
in tratamentul cancerului i ateptarile, legate de aceasta.
In anii 50-60 cretea ingrijorarea in legatura cu lipsa unei ingrijiri mai bune pentru pacientii
terminali. Au fost puse in discutie lipsa de atentie, durerea nealinata a pacientilor, menajarea
orientata spre boala cu excluderea problemelor psihologice, spirituale i de familie; lipsa unui
personal instruit pentru a ingriji in conditii casnice. Ca raspuns la aceste imperative a aparut
micarea, dedicata imbunatairii ingrijirii i suportului pentru pacientii terminali i familiile lor.
Ingrijirea paliativa moderna descinde din dezvoltarea Hospice-ului sf.Christopher din Londra.
In 1967, contientiznd necesitatile nendestulate in spital a pacientilor muribunzi Cecily Sanders a
fondat acest hospice i impreuna cu alii a purces la combaterea varietatii de simptoame i
suferinte ale pacientilor cu boli progresante. Traditional, ingrijirea in hospice era rezervata
bolnavilor incurabili cu cancer. Prin extindere, ingrijirea e asigurata i altor pacienti cum ar fi cei cu
SIDA, dereglari neurologice.

Inainte de a discuta definitiile i principiile de baza, este

important de mentionat faptul ca ingrijirile paliative nu trebuie
considerate ca o forma esential diferita de alte domenii ale
asisteei medicale. Astfel de diferentieri ar face dificila, daca
nu chiar imposibila, integrarea ingrijirilor paliative in contextul
asistentei medicale. Multe dintre aceste esentiale ale
ingrijirilor paliative au aplicabilitate i in medicina curativa; pe de
alta parte dezvoltarea ngrijirilor paliative poate avea o influenta
pozitiva asupra altor forme ale asistenei medicale, prin
atentia acordata unor elemente subestimate ale ngrijirii, cum
ar fi problemele spirituale.
Termenul paliativ provine din latinescul palium, care
inseamna,masca", ,acoperamant". Aceasta etimologie indica de
fapt esenta ingrijirii paliative:mascarea efectelor bolii incurabile,
sau
asigurarea unui,acoperamant" pentru cei lasati in
frig, atunci cand medicina curativa nu mai poate oferi vindecare.

Medicina Paliativ - este asistenta medicala a pacienilor cu boli active progresive

i avansate, pentru care prognosticul este limitat iar ingrijirea trebuie sa se concentreze
asupra calitatii vietii
Ingrijirea Paliativa - este ingrijirea totala activa a pacientilor a caror boal nu
mai raspunde la tratament curativ. Controlul simptomelor specifice, abordarea aspectelor
psihologice, spirituale i emotionale detin un rol primordial in ingrijire.
Oricare ar fi boala, oricit de avansata ar fi ea, oricare ar fi fost tratamentele anterioare,
mesajul ingrijirii paliative este urmatorul: intotdeauna mai e loc pentru ceva care ar
imbuntati calitatea vieii pacientului.
ngrijirea paliativa poate fi definita i ca ingrijire totala, deoarece include toate aspectele
ingrijirii atit medicate, cit i nemedicale, atat pentru pacient, cit i pentru familia acestuia.
Notiunea cheie a definitiei este - calitatea vieti. Ingrijirea paliativa este orientata spre
pacient, spre toate problemele lui, atat fizice, cit i psihologice..
Aceste doua tipuri de necesitati sunt strans legate intre ele. Boala terminala compromite
necesitatile fizice i le frustreaza pe cele psihologice. Nici unui pacient nu trebuie sa i
se spuna ca nu se mai poate face nimic: aceasta afirmatie nu este adevarata i creeaza
impresia de abandonare.
ngrijirea paliativa este o abordare care imbuntete calitatea vietii pacientilor i
familiilor acestora, facind fata problemelor asociate cu boala amenintatoare de viata, prin
prevenirea i inlturarea suferintei, prin identificarea precoce, evaluarea corect i

Scopul ingrijirii paliative consta in oferirea

ingrijirii complexe, orientate spre nevoile pacientului
pentru asigurarea unei ct mai bune calitati a vietii
pacientului i familiilor acestora. Notiunile-cheie ale
definitiei sunt: ingrijirea complex i calitatea vieii.
Calitatea vietii reprezinta satisfactia subiectiva a
individului bolnav sau a familiei acestuia. Ea este in
relatie cu dimensiunile personalitatii: fizice, psihologice,
sociale i spirituale .Abordarea practica a ingrijirii
paliative tine cont de factorii ce determina calitatea
vietii bolnavului in totalitate.

Calitatea vietii este determinat de urmitorii

parametri:
confortul fizic este influentat de somn, oboseala, pofta de
mncare, astenie, durere i poate fi asigurat prin inlaturarea
simptomelor chinuitoare
confortul psihic consta in depairea dificultatilor legate
de boala, anxietate, depresie, sentimentul inutilitatii. Bolnavul
necesita sigurant, intelegere, respect fata de sine. Psihologul,
ca membru activ al echipei, ii poate aduce aportul la
ameliorarea suferintelor psihice
confortul social este tulburat de stresul produs de boala,
sentimentul de izolare, pierderea locului de munca, a
suportului financiar, de sentimentul neputintei
conform spiritului este afectat de sentimentul incertitudinii,
de lipsa sperantei, de pierderea sensului vietii ori a credintei.
Bolnavul simte nevoia de dragoste, impacare, de recunoatere
a valorii proprii i de a avea un scop in viata

Medicina paliativa se ocupa de ingrijirea medicala

adecvata a pacientilor cu boli activ progresive, avansate, cu pronostic i
speranta de viata limitate.Atentia este concentrata asupra mentinerii
calitatii vietii i autonomiei bolnavului. Multe dintre aspectele
ingrijirii paliative pot fi aplicate i in stadiile mai precoce ale evolutiei
bolii, in asociere cu tratamentele cu scop curativ, permitnd astfel o
ingrijire holistica a bolnavilor att din punct de vedere fizic, ct mintal
i spiritual.
Scopurile ingrijirilor paliative:

de a alina durerea

de a maximaliza calitatea vietii

de a asigura asistenta psihologica i
spirituala

de a asigura sustinerea familiei pe
parcursul bolii i in perioada de doliu

 Abordarea ingrijirii paliative

Asigura inlaturarea durerii i a altor simptome

Afirma viata i considera moartea pe ca un proces normal.
Nu grabete i nici nu amna moartea.
Integreaza aspectele psiho-sociale i
spirituale ale ingrijirii pacientului
Ofera un sistem de sprijin pentru a ajuta pacientul sa duca o viaa
cit mai apropiata de cea normala pina Ia moarte.
Ofera un sistem de suport pentru a ajuta familia sa faca faa in
timpul bolii pacientului i dupa decesul acestuia.

Imbunataete calitatea vietii i poate influenta pozitiv evoluia

 Componentele ingrijirii paliativ

Abordarea pacientului include
atitudinea g r i j u l i e

conexiune

respectul

consideratiuni culturale.
posibilitatea de a alege locul de ingrijire
comunicarea eficienta

terapia adecvata

ingrijirea excelenta

ingrijirea interprofesionala

asistenta medicala justificata,

ingrijirea coordonata

continuitatea
prevenirea crizelor fizice i emotionale
sustinerea familiei
reevaluarea continua a pacientului,

 Echipa de ngrijire paliativ trebuie

s fie multidisciplinar,adic s
includa
medic
asistent medicala
asistent social
familia
psihoterapeut
psiholog (daca e disponibil)
preut
medic specialist

dietolog

voluntari

 Ingrijirea
paliativa
prin
multidisciplinare se refera la:

echipe

ingrijirea holistica, orientata spre necesitatile fizice

(prin controlul simptomelor specifice: durere, greata, varsaturi,
dispnee, diaree, constipatie etc.) psihoemotionale, spirituale i
sociale ale pacientului i familiei
ingrijirea orientata catre familie, prieteni, ingrijitor
ingrijirea terminala pentru a asigura o moarte decenta
i
demna, indiferent de locul unde pacientul dorete sa fie ingrijit
pregatirea i sprijinul familiei in perioada de doliu
pregatirea profesionala continua a personalului de asistenta
educarea personalului i raspandirea informatiilor privind
specificul ingrijirii paliative. intrucat functiile membrilor echipei
deseori se suprapun, e necesar ca acetia sa fie flexibili, abili i
sa evite conflictele.
Lucrul eficient al echipei se bazeaza pe comunicarea deschisa

 Principiile de ontologice medicale

I. A face bine, a actiona intotdeauna in interesele pacientului,
ceea ce presupune:

a fi onest cu pacientul, minciuna sau dezvaluirea adevarului doar pe

jumatate mai degraba ranete

a nu supune pacientul unor investigatii inutile

a actiona nu numai in vederea imbunatatirii starii fizice, dar i a celei

psihosociale a pacientului

Membrii echipei
de ingrijire paliativa
dovedesc respect
pentru autonomia pacientului, prin stabilirea de comun acord cu
pacientii
i apartinatorii a unor prioritati i obiective de ingrijire, prin
discutarea optiunilor de tratament cu pacientul i formularea impreuna
cu acesta a unor planuri de ingrijire, tara a ascunde bolnavului
informatia dorita,asigurandu-i informatiile despre orice tratament i
respectandu-i dorinta de a refuza tratamentul

A nu face rau - sau a-1 minimaliza, ceea

ce presupune:
I.

a nu face rau - fizic sau psihologic - prin orice

actiune sau vorba spusa
a cntari pentru orice procedura beneficiile i
efectele adverse
a prescrie tratamente cu o probabilitate mare de
beneficiu pentru pacient i cu efecte adverse minime
Membrii echipei de
ingrijire paliativa trebuie
sa cntareasca beneficiile i in convenientele
tratamentului (,beneficienta"), sa evalueze riscurile
fata de beneficiile fiecarei decizii terapeutice (,nonmaleficienta"), sa teleaga dreptul fiecarui pacient la
cel mai inalt standard de ingrijire in contextul
resurselor existente i sa inteleaga deciziile privind
alocarea i utilizarea resurselor.

II. Autonomia - respectarea drepturilor

pacientilor Ia autodeterminare, adica:
Tratamentul se va aplica doar cu consimtamantul pacientului
A informa pe deplin pacientul pentru ca acesta sa poata lua
decizii
A respecta dorinta pacientului privitor Ia locul i Ia personalul
de ingrijire.
Pacientul are dreptul sa primeasca infomatii detaliate despre
starea sa de sanatate si despre toate evaluarile medicate, despre
examinarile i interventiile propuse, potentialele avantaje i
riscuri ale efectuarii sau nu a examinarilor i interventiilor,
despre datele planificate ale investigatiilor, despre dreptul de a
decide asupra examinarilor i interventiilor, metodele i
procedurile alternative, despre procesul de tratament i
rezultatele asteptate.

IV.Justitia-echitabilitatea acordarii ingrijirii

independent de clasa ,rasa, si resurse materiale.
Fiecare act sau decizie trebuie confirmata in scris

 Rolul asistentului medical in ingrijiri

paliative
1. Pacientii cu boli incurabile i speranta de viata relativ scurt au
necesitati medicale diferite, iar eforturile echipei de ingrijire
trebuie concentrate spre inlaturarea simptomelor neplacute,
cum ar fi: durerea, constipatia, grreata,varsaturile, tara a
neglija ingrijirea emotionala i psihologica.
2. In adancul sufletului exista teama de durere, de moarte i
atunci cand lucrezi cu pacientii in faza terminala trebuie sa fii
foarte bine pregatit suflete te, sa poti sa tii sa dai un raspuns i
o speranta acolo unde timpul ramas este aa de pretios, incat 0
luna poate insemna pentru bolnav cit un an, 0 zi cat 0
saptamana i 0 ora cat 0 zi.
3. Ingrijirea paliativa ii ofera asistentului medical ansa de a-i
dezvolta rolul profesional.
4. Rolul lui este nu doar de a administra tratamentul, ci acela de
a coordona intreaga ingrijire curenta.

 5. Asistentul medical obtine informatii evaluand permanent

pacientul, evaluand starea sa psihica i simptomele, dar i
modul in care acestea raspund Ia tratament.
6. n echipa multidisciplinara, asistentul medical devine avocatul
pacientului, sustinndu-i interesele chiar in fata echipei medicate
sau a familiei.
7. In primul rand, comunicarea cu pacientul este foarte
importanta, pentru ca una din proprietati este linitirea lui,
asigurarea ca i se va continua ingrijirea pana in ultima clipa,
ameliorandu-i calitatea vietii, respectandu-i demnitatea de a fi
om.
8. Moartea este un stadiu in procesul de dezvoltare, aa cum
sunt nasterea, copilaria, adolescenta, maturitatea i batranetea.
In ingrijirea pacientului in faza terminala, indiferent de boala i
de varsta, un rol important il are asistentul medical. El este
puntea de legatura intre familie, medic i ceilalti membri ai
echipei de ingrijire, purtand interesele pacientului mai presus de
orice.

 9. Asistentul medical se confrunta cu probleme

deosebite de ingrijire care se refera Ia pacientii aflati
aproape singuri intr-o faza critica a vietii.
10. A ingriji
un
copil bolnav aflat intr-o
asemenea faza, presupune disponibilitati psihice
deosebite ale asistentei medicale, profesionalism.
11. Planificarea ingrijirilor ce trebuie acordate unui
astfel de pacient va tine seama atat de indicatiile
medicului curant, cat i de nevoile de nursing, care la
un asemenea pacient sunt numeroase i greu de
compensat.
12. Fiecare individ are dreptul sa-i intampine
sfaritul cu seninatate i demnitate, iar asistentul
medical este cel care poate sa-i ofere acest
privilegiu, sa-l ajute sa-i satisfaca nevoile psihice i
fizice

Drepturile pacientilor incurabili:

dreptul la o ingrijire plina de respect

posibilitatea de a lua decizii referitoare Ia ingrijirea sa, in

cunoltinta de cauza, impreuna cu personalul medical

sa fie tratat ca un suflet viu pina va muri

sa traiasca cu speranta, indiferent de instabilitatea ei

sa ceara ajutor medical i ingrijire, chiar daca boala este

incurabila

sa fie izbavit de durere

sa primeasca raspunsuri veridice la intrebarile puse

sa nu moara in singuratate

sa atepte ajutorul familiei

sa-i pastreze individualitatea i convingerile spirituale

sa fie acel om, de care au grija persoane atente, binevoitoare,

competente, care vor tinde sa-i inteleaga doleantele i il vor ajuta
sa infrunte cu demnitate moartea

 n prezent exist urmitoarele tipuri de

servicii de ingrijiri paliative:

Serviciile de ingrijiri hospice Ia domiciliu

Unitatile hospice cu paturi.
Echipele de ingrijire paliativi din spitale
Sectiile de ingrijire paliativa

Un singur pat-hospice

Centrele de zi

Domeniile de ingrijire paliativa

Pentru a asigura servicii de calitate, IP trebuie sa
includa urmatoarele servicii:
Serviciile medicale
Serviciile de nursing
Serviciile sociale
Serviciile de suport spiritual/religios
Servicii de voluntariat

ngrijirilie medicale paliative in Republica

Moldova

Conceptul de ingrijiri medicale paliative este practic necunoscut publicului

larg din Republica Moldova i de obicei definit lag in rindul profesionitilor
din domeniul sanatatii. Ingrijirea medicala paliativa se refera la ingrijirea
activa i globala, luind in considerare i aspectele psihologice i spirituale
a bolnavilor a caror boala nu mai raspunde la tratamentul curativ,
obiectivul fiind creterea calitatii vietii prin controlul simptomelor in primul
rind al durerii pentru perioada limitata de viata ramasa.

In ultimii ani datorita

Fundatiei SOROS a inceput sa se
implimenteze i in Republica Moldova Ingrijirile Paliative,i astazi putem
remarca faptul ca a crescut interesul profesionitilor din sistemul de
sanatate pentru acest fel de ingrijiri i pentru modernizarea tratamentului
durerii ca urmare a intensificarii contactelor cu practica intenationala .

Asociatia de Nursing din Moldova i Societatea Hospice Ingrijiri Paliative

formata recent ii propune o noua abordare in dezvoltare ingrijirilor
paliative in cadrul institutionalizat i Ia domiciliu. Din cadrul Societatii fac
parte 9 asociatii care acorda ingrijiri, reprezentanti ai colegiilor de
medicina, Universitatii de medicina, a Scolii de perfecfionare, a Medicinei
de familie.

Va multumesc