Sunteți pe pagina 1din 39

DEZVOLTARE

COMUNITARA

Conf.univ.dr. Anca
Tompea
CONCEPTE
COMUNITATE
 limba greacă
– chemare, convocare

 UN GRUP DE OAMENI CU INTERESE, CREDINŢE SAU NORME DE


VIATĂ COMUNE, CARE DEŢIN O POSESIUNE ÎN COMUN( Royal
Political Dictionary, 1987)
 COMUNITATE#SOCIETATE/TONNIES-1887
– într-o comunitate indivizii se contopesc într-o totalitate

într-o societate interesele


personale orientează conduitele sau comportamentele
COMUNITATE
 Tipul de relaţii pe care un individ le are cu
ceilalţi (legãturile afective cu „locurile“)
definesc pentru fiecare individ apartenenţa
sau non-aparteneţa lui la o comunitate.
 Comunitatea locală
 comunitatea profesională
 comunitatea de interese, religioasă, umană
COMUNITATE
 Într-o comunitate rolurile sunt specifice şi în consonanţă unele cu
altele: o persoană nu poate avea obligaţii ce provin dintr-un rol în
conflict cu datoriile ce-i revin din alt rol.
 se promovează relaţiile de solidaritate dintre oameni, o temă care
de-a lungul anilor a pus accentul pe un singur factor de bază –
factorul teritorial, locul, localitatea.
 Robert Nisbet se referea la legături sociale
– se caracterizează prin
• coeziune emoţională,
• profunzime,
• continuitate şi mulţumire.
COMUNITATEA
 în sens originar
– includea şi
comunitatea de loc,
mergea totuşi dincolo
de ea
– cuprindea
• religia,
• munca,
• familia şi cultura
Auguste Comte
– la baza societăţii
• comunitatea morală
– susţine importanţa menţinerii
legăturilor sociale în susţinerea
coeziunii comunitare
Park/1952

 Un întreg format din unităţi aflate în relaţie


 Are o populaţie organizată pe un teritoriu
 Are rădăcini puternice în teritoriul pe care
îl ocupă
 Unităţile individuale sunt reciproc
interdependente
Zimmerman
 Legaturile asociative sunt de la om la om
 Lucrurile sunt văzute prin prisma
prieteniei
 Solidaritate puternică
 Poliţia tinde să prevină, decât să
pedepsească
 tip cosmopolit
COMUNITATE
94 de definiţii diferite
 Grupare naturală de actori sociali legaţi în mod
organic între ei
– obiceiuri şi practici comune
– consangvinitatea
– limba comună
– unitate a dorinţelor şi aspiraţiilor
– afectivitate şi comprehensiune
– toleranţă şi solidaritate permanentă
ROMÂNIA
 Ilie Bădescu -Istoria sociologiei-perioada marilor
sisteme
– comunitatea ca o “realitate morală, delimitată empiric,
având o valoare tipologică şi reprezentând un cadru
metodologic adecvat pentru studiul unor chestiuni
precum:moralitate, lege, contract, religie, spirit uman,
care mijloceşte accesul nostru la microsocietate”.
ROMÂNIA
 Tăranu Andrei, 2005
 “Ansamblu de persoane legate prin
interese specifice într-un grup social,
caracterizat de o anumită structură şi cu o
anumită cultură specifică, rezultate din
relaţiile şi procesele psihosociale din
cadrul său”
Comunităţi prin asociere sau de interes şi
comunităţi geografice sau comunităţile de loc
 formate din oameni care se
 Forme de “comuniune” întâmplă să trăiască într-o
– au ceva în comun, dar nu anumită arie sau localitate
neapărat un loc comun – pot sau nu să împărtăşească un
• sindicate şi asociaţii interes comun
• “interese speciale”. – graniţele reale, funcţionale sau
 comunităţile de interes percepute ale comunităţilor
geografice sunt rareori clare şi
– mai importante
distincte
– baza comunităţilor de loc
ARISTOTEL vs PLATON
comunitatea deschisă vs
comunitatea închisă
 Formarea unei cetăţi în care
 Comunitatea devine o creaţie membrii nu sunt prin destin
naturală a oamenilor care egali
aveau aceeaşi caracteristică – Unii se nasc cu aur
– de a fi zoon politikon – Alţii cu argint
• Calitatea sa de a trăi alături – Restul cu aramă sau fier
de semenii săi  Inegalitatea predestinării
• Creatorul acelor structuri
capabile să formeze apoi – Elementul formator al
statul comunităţii
 “Comunitatea unor fiinţe cu – Se pierde caracterul natural,
asemenea însuşiri crează firesc
familia şi statul” –Aristotel, – Se transformă în societate
1924  Comunitatea este divizată în
comunităţi inegale ca drepturi
şi condiţie
Comunităţile geografice
 grupuri care împart un teritoriu comun şi prin
urmare, serviciile, infrastructura, investiţiile
 graniţele geografice pot varia în funcţie de
caracteristicile particulare sau funcţiile prezentate
în definiţia comunităţii
 o vecinătate, un loc integrat sau nu, o
municipalitate, un judeţ, o regiune urbană etc.
COMUNITATE
 COMUNITATE#ASOCIAŢIE
MAX WEBER
– Orientarea către actiune se
sprijina pe o apartenenta
comuna, resimtita subiectiv,
afectiv, traditional a indivizilor
care participă la
aceasta/disponibilitatea pentru
actiune sociala se sprijina pe o
identitate de interese sau pe o
legatura bazata pe interes,
motivata rational in privinta
valorii si a scopului
COMUNITATEA
 Mod ideal al formelor în care se poate manifesta
convieţuirea oamenilor
 Nu este întemeiată pe contract, ci pe înţelegere
– Mod de a simţi comun şi reciproc, asociativ în cadrul unei voinţe
colective, care este expresia unei unităţi
 DEMNITATEA
– Caracteristica esenţială pe care se bazează diferenţele dintre
membri, care rămân uniţi prin legături mai mult sentimentale decât
utilitariste
• Respectul
• Afecţiunea
• Bunăvoinţa
COMUNITATEA
 o formă complexă de organizare umană aflată la graniţa dintre formal şi informal,
concretizată prin relaţii sociale/ interpersonale, stabilite între persoane care ocupă un
spaţiu comun şi între care s-a creat o comuniune de:
∀ • valori, atitudini (grijă socială, apartenenţă, cooperare, responsabilitate)
∀ • limbaj
∀ • tradiţii
∀ • interese comune (bunăstare, crearea unei atmosfere de acceptare, includere,
sprijin, ineterese concrete de dezvoltare a infrastructurii, lucrări publice etc)
∀ • modele comportamentale (participare, intrajutorare, voluntariat)
∀ • acţiune
∀ • identitate (identitate colectivă, organizare în jurul unui principiu cultural-
valoric)
Comunitatea

 o formă particulară de organizare socială, prezentându-se


în general ca un grup social uman de mici dimensiuni
(sat, trib, etc.), în care membrii săi au relaţii nemijlocite,
directe, de cunoaştere reciprocă.
– desfăşoară, la scară redusă, toate activităţile proprii unui sistem
social (economice, culturale, religioase, politice ).
 parte integrantă a societăţii, de o complexitate mai redusă,
dar în acelaşi timp reprezintă o formă “naturală”,
spontană de organizare socială.
Talcot Parsons 1950
•“Structura socială şi personalitate”-
evoluţia formelor de socializare primară
Nisbet Robert
•sec. al XIX-lea se abordează din ce în ce mai
mult conceptul de comunitate
Redfield Robert
•caractererul unitar al comunităţii în “The
little community”
•distincţia dintre comunitate şi grupul mic
În primul caz este vorba de constituirea
acestuia bazate pe relaţiile dintre oameni
spre deosebire de comunitate la care se
adaugă şi modalităţi de desfăşurare a vieţii
TRĂSĂTURI

 Să existe oportunităţi
economice pentru toţi

 Comunitatea ideală va
trebui să beneficieze de
o dezvoltare economică
substanţială şi constantă
TRĂSĂTURI
 Fiecare membru al
acesteia, indiferent
de sex, rasă sau
apartenenţă etnică
trebuie să aibă acces
la o existenţă
mulţumitoare
TRĂSĂTURI
 Indivizii care
alcătuiesc comunitatea
se deosebesc între ei
prin însuşiri fizice şi
psihice, mod de
implicare şi ţel, ceea ce
determină afirmarea şi
succesul în plan
material pentru fiecare
TRĂSĂTURI
 Îmbunătăţirea calităţii
vieţii are în vedere şi
performanţele
economice pentru
oportunităţile ce le
oferă piaţa muncii şi
pentru veniturile
obţinute din slujbele
respective
SOCIETATE
 Formă artificială de asociere umană
 legăturile cele mai puternice sunt cele de ordin economic
 principiul de funcţionare
– nimeni nu acţionează în interesul sau ajutorul celuilalt,
prin schimburi de servicii, bunuri, bani, decât în condiţii
de reală profitabilitate
 interese comune de tip economic, financiar
 concurenţă şi dorinţa de dominaţie
 raţionalizare excesivă, subminarea afectivităţii
SOCIETATEA
 Constituirea unui cerc de oameni care, la fel ca în comunitate,
trăiesc şi locuiesc în pace unul lângă altul, dar care nu sunt
în mod fundamental legaţi între ei, rămânând separaţi în
ciuda tuturor legăturilor
 Nu se desfăşoară activităţi care să poată fi derivate dintr-o
unitate existentă şi care să exprime şi voinţa şi spiritul acestei
unităţi în individ
 Fiecare trăieşte pe cont propriu şi în competiţie cu toţi ceilalţi
COMUNITATE/SOCIETATE
 Viaţă reală şi organică  O formaţiune ideală şi
 Organism viu mecanică
 Individul trăieşte de la  Un agregat mecanic
naştere şi se leagă de  Trăieşti ca într-o ţară
familie “LA BINE ŞI LA
RĂU” străină
 Expresie a vechilor forme  Expresia colectivităţilor
de organizare urbane şi a modurilor de
– Intemeiate pe tradiţii, viaţă legate de producţia
norme, credinţe şi pe industrială şi de piaţă
formele necodificate ale
raporturilor sociale
COMUNITATE- gemeinschaft VS
SOCIETATE- gesellschaft Tonnies
 relaţiile umane sunt  “Gesellschaft” este,
familiare, trainice, desigur, opusul lui
durabile şi bazate pe “gemeinschaft” în
înţelegerea clară a majoritatea aspectelor.
locului fiecărei  Relaţiile sunt formale,
persoane în societate. impersonale, bazate pe
“Valoarea” unui om integrarea specializării
este apreciată în şi interdependenţei
conformitate cu cine
este, nu cu ce a făcut
Gemeinschaft vs Gesellschaft
 Gemeinschaft  Gesellschaft este
– integrare socială integrarea socială
rezultând din rezultată din relaţii
similaritate şi
conducând la sentimente
contractuale, seculare
şi simţire.  Este forma modernă a
– forma tradiţională a solidarităţii
integrării şi pune
accentul pe natura sacră
a societăţii şi a relaţiilor
sociale.
Dimensiuni ale comunităţii
 Geografice
– totalitatea relaţiilor
de vecinătate şi
interacţiune socială
care se manifestă
într-un spaţiu
teritorial dat
Dimensiuni ale comunităţii
 Comportamentală
– mulţimea actelor de
voinţă şi acţiune
practică, ce definesc şi
singularizează un grup
în raport cu altele
Dimensiuni ale comunităţii
 Identitar
– determinată de
teritoriul comun
• cartier, oraş, sat…
– tip nonteritorial
• identitate întemeiată pe
vârstă, etnie, sex,
religie
SENTIMENTUL
COMUNITAR(Sarason,1974)
 PERCEPEREA
SIMILARITĂŢII CU
CEILALŢI,
 O INTERDEPENDENŢĂ
RECUNOSCUTĂ,
 O DISPONIBILITATE
PENTRU MENŢINEREA
ACESTEI
INTERDEPENDENŢE
OFERIND ŞI FĂCÂND
PENTRU CEILALŢI CEEA CE
SE AŞTEAPTĂ DE LA EI,
 SENZAŢIA DE A APARŢINE
UNEI STRUCTURI PE DEPLIN
DEMNE DE ÎNCREDERE ŞI
STABILE
SENTIMENTUL COMUNITAR
(McMillan, Chavis-1986)

 Sentimentul de apartenenţă
 Influenţa şi puterea
 Integrarea şi satisfacerea
necesităţilor
 Conexiunea emotivă împărtăşită
Sentimentul de apartenenţă
 Nivelul de
identificare cu
ceilalţi membri,
garantat de
prezenţa unor
graniţe care despart
pe ”cei dinăuntru
de cei din afară”
Sentimentul de apartenenţă
 permite dezvoltarea siguranţei emotive
necesare pentru realizarea unui climat în
care schimbul afectiv să poată avea loc
 se creează condiţii pentru realizarea unei
investiţii emotive, investiţii de resurse şi de
energii personale în comunitate
Influenţa şi puterea
 Exprimă senzaţia membrilor că pot percepe
numeric şi pot influenţa regulile de funcţionare
şi dinamicile comunităţii
 impresia că o comunitate poate controla şi
modifica propriul mediu extern
– influenţând alţi subiecţi sau instituţii exterioare
comunităţii în cauză, pentru a face mediul mai
receptiv la necesităţile tuturor membrilor
Integrarea şi satisfacerea
necesităţilor
 Certitudinea membrilor comunităţii că
îşi pot satisface propriile nevoi dacă
au acces la resursele ce devin
disponibile ca urmare a apartenenţei la
grup
Conexiunea emotivă
împărtăşită
 Legătura de interdependenţă dintre membri
– consolidată prin participarea comună la
evenimente importante
– întărită de
• succesul cu care membrii fac faţă anumitor
evenimente- războaie, catastrofe
• recompensele acordate anumitor membri ai comunităţii
 linia de demarcaţie dintre un ansamblu de
indivizi şi o adevărată comunitate

S-ar putea să vă placă și