Paleta larg a situaiilor dintr-o instituie poate genera posibilitatea ca
anumite relaii personale dintre angajai sau dintre angajai i superiori s provoace probleme n interiorul sau/i n exeriorul organizaiei. Exemple de comportamente etice negative care pot genera conflicte : produsele i producia: nu se respect anumite standard practicile cu privire la angajai: relaia angajator-angajat nu este onest nsuirea unor merite care de fapt nu sunt ale altor persoane/frme acceptarea benefciilor folosirea bunurilor frmei n interes personal folosirea informaiilor confdeniale ale frmei pentru a ctiga anumite lucruri
Consecinele unui comportament neetic pentru o organizaie
pierderea ncrederii partenerilor i angajailor,
comunicare redus, lips de implicare, loialitate redus; pierderea reputaiei: vestea despre un produs prost se rspndete mai repede dect cea despre un produs bun; pierderea renumelui, a imaginii frmei, a clienilor i colaboratorilor valoroi; pierderea unor sume imense pentru avocai, procese, daune, litigii; scderea vnzrilor i a profturilor, etc.
Consecinele unui comportament neetic pentru un individ (angajat)
pierderea unor promovri, avantaje, premii,
aprecieri; pierderea locului de munc, a unor procente din salariu; pierderea ncrederii, a respectului i demnitii; retrogradri; pierderea aprecierilor din parte efului, prietenilor, colegilor, familiei
Studiu de caz: Enron
Infintata in SUA, in anul 1986 prin fuziunea a doua
companii producatoare de gaze naturale, in ideea de a crea prima retea nationala de furnizare a gazelor naturale, compania Enron a proftat de scoaterea de sub controlul guvernului a sectorului de gaze naturale, care a avut loc abia in anii 80 si a inceput jocurile de culise. Transformarea dintr-un producator de gaze naturale, intr-un intermediar in afacerile cu energie a facut ca intr-o perioada de doar 15 ani, compania sa se situeze pe locul 7 in topul companiilor energetice, detinand o cota de 25% din piata mondiala a energiei electrice si a gazelor naturale.
Studiu de caz: Enron
Toata mascarada a inceput sa iasa la iveala pe 3
decembrie 2001 cand compania si-a declarat brusc falimentul, desi cu un an inainte anunta profturi de 100 miliarde de dolari. De fapt in ultimii cativa ani, compania prezenta publicului niste situatii fnanciare eronate, bazate pe niste cifre ireale. In ideea de a aplica niste taxe ridicate consumatorilor, compania supraevalua costurile operatiunilor de obtinere a energiei electrice. De asemenea pentru a mentine un curs ridicat al actiunilor compania anunta profturi trimestriale uriase.
Studiu de caz: Enron
Prabusirea a survenit in 2001, ca urmare a
ratarii contractului cu Blockbuster Inc. prin care dorea sa se implice in livrarea de flme online. Mai tarziu, in acelasi an, Enron anunta ca societati de energie aflate in pragul falimentului ii datorau sume colosale de ordinal sutelor de milioane de dolari, pentru ca in luna octombrie sa declare ca datorita erorilor din evidentele contabile proftul a fost supraevaluat cu mai mult de 1mld. $.
Studiu de caz: Enron
Actiunile se prabsesc,din toata afacerea cel
mai rau au iesit angajatii frmei, intrucat in cadrul acestei companii functiona un program prin care angajatii puteau sa-si echivaleze contributiile la fondurile de pensie in actiuni Enron, care nu puteau f vandute decat dupa implinirea varstei de 50 de ani. Astfel angajatii nu numai ca si-au pierdut slujba ca urmare a falimentului, ba mai mult si-au pierdut, prin prabusirea actiunilor, si o parte din sumele care li se cuveneau ca urmare a contributiei la pensie.
Studiu de caz: Enron
Rezultatele anchetelor desfasurate de politie
au scos la iveala ca 16 directori ai Enron erau implicati in frauda, doi dintre ei primind sentinte de cate 160 de ani de inchisoare. Se pare ca cei 140 de manageri aveau salarii exorbitante atingand cumulativ 680 mil $.