FACULTATEADEMEDICINIFARMACIE

ASISTENTAMEDICALA
PRIMARA
SEFLUCRARIDr.GrigoreCameliaAna

Conceptulprofilacticin
stomatologie

Medicinadentarpreventiv:
a modificat modul de practicare a stomatologiei
a adus beneficii economice i sociale la nivel
global
a dus la dispariia durerii pentru copii i la o via
fr evenimente majore n ceea ce privete
problemele sntii oro-dentare pentru aduli
a mbuntit calitatea vieii indivizilor mai mult
dect orice alt descoperire din domeniul
sntii dentare

 Pn la sfritul secolului XIX medicina dentar se baza,

aproape n exclusivitate, pe tratamente restaurative i
protetice. Tratamentele erau costisitoare i greu accesibile
pentru cea mai mare parte a populaiei
n prima a sec.XX cercetrile tiinifice au condus la o
mai bun nelegere a proceselor patologiei oro-dentare.
Odat clarificai factorii implicai n etiologia bolilor
cavitii bucale, medicina dentar a cptat o nou
orientare, ndreptndu-se spre cutarea metodelor celor
mai adecvate de prevenire a acestor boli.
n primele decenii ale sec.XX a crescut importana
acordat igienei orale.
Un moment esenial al evoluiei preveniei oro-dentare a
fost descoperirea rolului cariopreventiv al fluorului, care a
revoluionat la nivel global medicina dentar.

Cercetrileprivindinterferenafluoruluicu
procesulcarioss-auconcretizatn:
Fluorizarea apei potabile
Dezvoltarea produselor sistemice de aplicare a
fluorului
Dezvoltarea i rspndirea celor pentru aplicaii
topice de fluor

 Medicina dentar preventiv = o parte integrant a

medicinei dentare ce se ocup cu studierea i aplicarea
msurilor de protecie i a tratamentelor precoce
individuale i colective n scopul asigurrii i meninerii
integritii structurilor buco-dentare ale omului.
Medicina dentar preventiv = ramura medicinei dentare
care se ocup cu prevenirea apariiei afeciunilor
structurilor buco-dentare, intercepia tuturor bolilor
buco-dentare i oprirea progresiei lor, ct i cu
prevenirea i limitarea complicaiilor i disabilitilor
acestor boli dup apariia lor, i promovarea reabilitrii
oro-dentare.

Scopurile preveniei oro-dentare:

-Evitarea iniierii cariei dentare, parodontopatiilor,
cancerului bucal i a anomaliilor dento-maxilare
-Intercepia i tratamentul stadiilor iniiale ale bolilor orodentare
-Controlul rspndirii acestor boli
-Limitarea complicaiilor i a efectelor secundare
-Promovarea reabilitrii sistemului oro-dentar

Etapeleprevenieioro-dentare
n general etapele preveniei oro-dentare sunr mprite pe 3 niveluri:
Primar
Secundar
teriara
Prevenia primar are drept scop evitarea apariiei afeciunilor bucodentare.
Prevenia secundar urmrete tratamentul precoce al afeciunilor
buco-dentare i scderea ratei de mbolnvire. Sunt tratate
afeciunile deja instalate dar aflate n stadii incipiente, fiind
mpiedicat evoluia i extinderea lor.
Prevenia teriarare drept scop limitarea complicaiilor bolilor deja
instalate i tratamentul complex al bolilor cavitii bucale prin
prisma preveniei.

Preveniaprimaracarieidentareserealizeazprin:
msurispecifice:
1.
controlul formrii plcii bacteriene prin asigurarea unei igiene
buco-dentare corespunztoare, n scopul reducerii aciunii factorului
etiologic microbian (nu poate fi total nlturat!);
2.
profilaxiaendogeniexogenfluor;
3.
sigilareaanurilorifosetelor;
4.
igienaalimentaiei(controlul regimului alimentar i aplicarea
de msuri ce influeneaz dieta - att rolul endogen ct i pe cel
exogen- n sens cariopreventiv.
i msurinespecifice:
controlul strii generale de sntate;
educaie sanitar privind sntatea oro-dentar;
nlturarea principalilor factori de risc la carie.

Msurileprofilactice aplicate n cadrul preveniei

secundare a cariei dentare const n:
1.
diagnosticul precoce al leziunilor carioase;
2.
tratamentul leziunilor carioase iniiale prin:
remineralizare (aplicaii topice de substane
fluorurate);
restaurrile preventive cu rini sigilarea lrgit;
terapie odontal minimal invaziv;
3.
stabilirea secvenialitii controalelor periodice n
funcie de gradul de risc individual.

Preveniateriaracarieidentare se
adreseaz tratamentelor curative complexe
ale afeciunilor odontale multiple ce includ:
tratament curativ al leziunilor odontale
curente;
tratamentul leziunilor radiculare;
tratament protetic complet adjunct i/sau
conjunct;

Preveniaprimaraboliiparodontale are drept scop

prevenirea parodontopatiilor marginale cronice.
Msurile profilactice cuprind:
Metodespecifice:
controlul formrii plcii bacteriene;
controlul formrii tartrului supra- i mai ales sub-gingival;
ndeprtarea tartrului dentar;
Metodenespecifice:
1.controlul strii generale de sntate;
2.educaie sanitar privind sntatea oro-dentar;
3.controlul regimului alimentar;
4.nlturarea principalilor factori de risc pentru boala
parodontal.

Preveniasecundaraboliiparodontale trateaz stadiile

iniiale ale parodontopatiilor marginale cronice gingivita
i parodontopatia marginal cronic superficial - i
mpiedic progresia bolii.
Preveniateriarparodontal se adreseaz tratamentelor
curative complexe parodontale ale parodontopatiilor
marginale profunde ce includ:
1.
tratament chirurgical;
2.
tratament de echilibrare ocluzal;
3.
tratament de reabilitare structural i funcional a
parodoniului marginal prin biostimulare;
4.
tratamentul complicaiilor.

PreveniaprimaracanceruluidinsferaB.M.F. cuprinde:
Msuri specifice:
1.
suprimarea iritaiilor cronice ale mucoasei cavitii bucale: obturaii incorecte,
neadaptate, cu margini ascuite sau debordante, lucrri protetice traumatizante;
2.
controlul formrii plcii bacteriane.
Msuri nespecifice:
1.
controlul strii generale de sntate;
2.
educaie sanitar privind sntatea oro-dentar;
3.
eliminarea factorilor majori de risc (tutun, alcool);
PreveniasecundaracanceruluidinsferaB.M.F. cuprinde:
1.
diagnosticul i tratamentul precoce al leziunilor de debut ale cancerului bucal;
2.
control oncologic periodic;
3.
tratament chirurgical de specialitate - orice leziune ulcerativ sau profilactic ce nu
are tendina de vindecare spontan sau n urma unui tratament antiinflamator
nespecific n decurs de 14-21 de zile necesit un examen chirurgical de specialitate.
Preveniateriar implic avizul medicului specialist chirurg.
Se adreseaz confecionrii, purtrii i igienizrii protezrilor speciale din sfera
chirurgiei B.M.F (obturatoare, proteze maxilare), precum i igienizrii cavitii
bucale i controalelor oncologice periodice.

Examenuluiclinicobiectival
pacientului

Examenuluiclinicobiectivalpacientuluicontine:
1. Examenul clinic extraoral general cuprinde: dezvoltarea
generala, tipul constitutional, sistemul nervos, comportament,
colaborare.
2. Examenul clinic extraoral al extremitatii cefalice cuprinde:
inspectia (expresia fetei, respiratie bucala, forma fetei, simetria
fetei, proportia etajelor, coloratia tegumentelor, formatiuni,
examinarea profilului) si palparea (puncte sinusale, integritatea
conturului osos, palparea partilor moi ale fetei, palparea
ganglionilor, palparea glandelor salivare, examenul musculaturii,
examenul ATM, zgomote articulare).
3. Examenul clinic intraoral cuprinde: examenul preventiv
oncologic, deschiderea gurii, examenul odontal, examenul
parodontal, examenul arcadelor, examenul ocluziei.

Evaluareastatusuluipacientuluiseface
dupregulilegenerale
Motivul/motivele prezentrii
Istoricul afectiunii/afectiunilor reclamate
Istoricul medical general
Antecedente heredo colaterale generale
Antecedente heredo colaterale
stomatologice
Examenul clinic si paraclinic al aparatului
dento-maxilar

Examenuluiclinicobiectivalpacientuluicontine:
1. Examenul clinic extraoral general cuprinde: dezvoltarea
generala, tipul constitutional, sistemul nervos, comportament,
colaborare.
2. Examenul clinic extraoral al extremitatii cefalice cuprinde:
inspectia (expresia fetei, respiratie bucala, forma fetei, simetria
fetei, proportia etajelor, coloratia tegumentelor, formatiuni,
examinarea profilului) si palparea (puncte sinusale, integritatea
conturului osos, palparea partilor moi ale fetei, palparea
ganglionilor, palparea glandelor salivare, examenul musculaturii,
examenul ATM, zgomote articulare).
3. Examenul clinic intraoral cuprinde: examenul preventiv
oncologic, deschiderea gurii, examenul odontal, examenul
parodontal, examenul arcadelor, examenul ocluziei.

A diagnostica reprezint
arta de a identifica boala prin
semnele i simptomele sale
(Webster Dictionary,1967)

 Examenul clinic este necesar in vederea culegerii de date pentru

precizarea unui diagnostic clinic, in vederea stabilirii unui
tratament individualizat.
Rol foarte important: ANAMNEZA date personale privind
starea de sanatate generala/locala care trebuiesc consemnate, ele
avand o pondere importanta in cadrul examnului clinic pentru
exista afectiuni generale cu impact asupra starii de sanatate
(cardiopatii, hepatopatii, nefropatii)
Studiul starii generale este urmat de studiul starii locale, culegand
date de dezvoltare in timp a acestui sistem.
Un rol important il ocupa istoricul maladiei. Ne da informatii
importante despre debutul bolii si evolutia ei, alte tratamente si
rezultatele obtinute.

 EXAMENOBIECTIV-Artic.TM
- static -zonele pretragiene culoare, consistenta, sensibilitate) si
-dinamic: prin palpare bimanuala/bidigitala
trebuiesc utilizate ambele metode;
- stabilim amplitudinea miscariilor de deschidere/inchidere, simetria si
sinergismul; efectuarea miscarilor de propulsie-revenire,
lateralitate, revenire
-extra/intraoral
In aprecierea durerii ATM se poate folosi metoda prin
compresiunea pe menton.
Tot in dinamica urmarim punctul mentonier oglinda miscarilor
condiliene urmarirea sa se face din profil si din fata.

Examinareamuschilor
Se examineaza atat muschii mobilizatori cat si muschii orofaciali.
Traiectorile de contractie/dinamica musculara, sensibilitatea
musculara prin palpare, consistenta si in special a unor puncte
dureroase trigger zone zone dureroase circumscrise, tonusul
muscular atat static cat si in dinamica.
Ex muscular se face atat in postura cat si in RC, IM si in dinamica
mandibulara (propulsie/lateralitate
Muschii oro-faciali
In special orbicularul al buzelor, buccinator tonicitatea lor printro manevra Netter pacientul suge sau fluiera (pentru orbicularul
buzelor); buccinator Pedro-Saizor umflarea obrajilor si
compresiunea pe obraz.
Muschii planseului
Examenul se face bimanual

EXAMINAREAPOZITIILOR
FUNDAMENTALEALE
MANDIBULEI:RP,RC,RO
Manevra de repunerea a mandibulei in
pozitie de postura - pacientul este pus
intr-o stare de relaxare
Cercetarea caii de inchidere terminala
(patologic: in zig-zag sau in S)

EXAMENULCLINICALDINAMICII
MANDIBULARE
Luandu-se ca reper relatia de postura se va observa
pozitia centrica/paracentrica sau paramediana a
mentonului. Cu ajutorul unei linii in dinamica linia
mediana a mentonului nu trebuie sa iasa de dupa linie.
Deviatia poate fi si statica, o deviatie care se poate
accentua in dinamica sau se poate corecta in dinamica.
Dupa miscarile test cu contact dentar (propulsie,
lateralitate).
Miscarile functionale, ciclul masticator (forma, durata,
numarul)

Propulsie miscare test, de propulsie, observam panta de

ghidaj anterioara care trebuie facut pe cel putin 2 dinti
pina in pozitia test cap la cap. Propulsia se poate face (ca
la diagrama transversala) in linie dreapta sau deviant.
Miscarea de lateralitate ne evidentiaza functia de grup sau
functia canina in lateralitate. Se evidentiaza contactele
dento-dentare premature, interferente ocluzale (mai ales
pe partea nelucratoare care sunt cele mai nocive).
Interferente lucratoare atat in propulsie cat si lateralitate
interferentele nelucratoare sunt cele mai daunatoare.

EXAMENULDENTAR al dintiilor si arcadelor dentare

- Curbele de compensatie (sagitale si transversale)
- Ariile ocluzale normale sau modificate intrerupte, scurtate, modificate prin
abraziune.
- Parodontiul dintiilor parodontograma
mobilitate,
sangerare,
sensibilitate
- Raporturi interarcadic, static in cele 3 planuri cheia lui Angle
- Tot static stabilirea punctelor de contact dento-dentare, a stopurilor centrice.
- Bilant ocluzal-ocluzograma, diagrama a contactelor dento-dentare.
- Putem verifica long centric/point centric.
Contactele dento-dentare premature le putem decela cu ajutorul markerilor,
vedem daca se fac in afara triunghiului de toleranta a lui Spirgi.
Contactele premature pe cale terminala de inchidere RP-IM, pot fi materializate
ca fiind nedeflective (1-2 dinti) deviante.

EXAMENULCLINICALMUCOASEI
BUCALESIALIMBII
aspect
culoare
mucoasa jugala/labiale/linguala
eventualele leziuni (cheilite, stomatitie,
glosite)
tonicitatea

AXABALAMATERMINALA
Rotatia pura a condililor (fara nici o alta deplasare) se
realizeaza in jurul axei balama terminale ABT (cu condilii
ramasi in pozitia de relatie centrica) = ABT

Axa balama terminala este definita ca o axa imaginara

care trece prin cei doi condili mandibulari atunci cand
acestia realizeaza o miscare de rotatie pura, situatie
intalnita in timpul miscarii de deschidere a gurii si la
revenirea mandibulei (inchidere) pe o distanta de
maximum 20 mm.

AXABALAMATERMINALA
Rotatia pura a condililor (fara nici o alta deplasare) se
realizeaza in jurul axei balama terminale ABT (cu condilii
ramasi in pozitia de relatie centrica) = ABT

Axa balama terminala este definita ca o axa imaginara

care trece prin cei doi condili mandibulari atunci cand
acestia realizeaza o miscare de rotatie pura, situatie intalnita
in timpul miscarii de deschidere a gurii si la revenirea
mandibulei (inchidere) pe o distanta de maximum 20 mm.
UNGHIULBENNETT= oblicitatea pe care o are tuberculul
articular (unghiul pe care il face cu un plan vertical/sagital)
in deplasarea spre linia mediana (spre inauntru) a condilului
de balans

Studiulmiscarilorfunctionale
care se refera la tulburarialefunctiilor de baza (masticatie,
fonatie, deglutitie)
masticatia - ciclul masticator (mandibula se deplaseaza in jos
20mm, lateral 5 mm si revine in pozitia de inchis).
- in caz de tulburari masticatorii pot aparea modificari a ciclului de
masticatie, mai ales de forma, poate sa se modifice si ca numar,
durata si sa se mareasca unghiurile de deplasare.
- perioada de masticatie, timpul cicului de masticatie este in functie
de aliment. Dar poate fi si el modificat. Viteza 7,5 cm/sec poate fi
crescut.
- eficienta masticatorie poate fi stabilita si dupa numarul de masticatii
pana la pragul de deglutitie dar se poate stabili si prin scoaterea
bolului alimentar inaintea pragului de deglutitie, inmuirea si
filtrarea lui determinand in felul acesta eficienta masticatiei.

EXAMENEPARACLINICE
Se instituie mai ales in formele discrete,
de debut, dar si in formele clinice, si
uneori in situatii de susceptibilitate.
Existe niste semne decelabile numai
prin examene paraclinice.
Cand nu exista semne clinice nu
intervenim faza de compensare.
Cand apar semnele trebuie intervenit.

Modeluldestudiu realizat in urma unei amprentari preliminare.

Amprentele celor 2 arcade si o cheie de ocluzie, ca sa poata fi
montate pe un simulator cel putin semiadaptabil/semiprogramabil.
Electromiografia pune in evidenta disfunctia pe sectorul
neuromuscular. Exista 2 modalitati de a efectua EMG:
- EMG de detectie globala culege biocurentii de la toate unitatile
motorii ale unui muschi.
- Se face cu ajutorul unor electrozi plati de regula aplicati pe maseter
pe tegumentul uns cu o pasta conductoare si fixati cu leucoplast;
prezinta si un electrod neutru in zona occipitala, biocurentii culesi
de acesti electrozi de suprafata sunt dirijati spre un miomonitor (etaj
de amplificare), unde se amplifica marimea fara a modifica curba de
variatii.
- Curentii sunt fie afisati pe un ecran, fie sunt inscrisi grafic pe o
hartie.

EMGelementara care culege biocurentii pe o unitate

motorie. Se folosesc niste electrozi tip ac (ca un ac de
seringa) care are in interior un sensor si se introduce pe
traseu inregistrand curentii numai pe o unitate motorie
(motoneuronul alfa si numarul de fibre pe care il
deserveste unitate motorie).
Cu ajutorul EMG se poate stabili reflexul miotatic maseterin
(un reflex de tip rotulian).
Lovirea pe menton duce la intinderea fibrelor muschilor din
fusul neuromuscular, pe calea proprioceptiva nucleul
mezencefal al trigemenului (nucleu de legatura cu nucleu
masticator) prin fibrele motoneuronului alfa se da comanda
si muschiul se contracta. Reflex scurt. Se poate cerceta si
pauza motorie.

Tonusul muscular se poate si el investiga.

Szirmany a realizat un tonometru realizat
dintr-un arc si un cadran numerotat.
Prin simpla presiune se masoara
tonicitatea, in contractie
izometrica/fazica/izotonica.
Prin contractie forta este inregistrata de
arcul respectiv si inscrisa pe ecranul
tonometrului.

Bolile sistemului stomatognat sunt multiple si specifice

elementelor sale:
leziuni odontale coronare;
parodontopatii;
edentatii;
malocluzii;
sindromul disfunctional al sistemului stomatognat;
stomatite;
tumori;
traumatisme;
supuratii;

Tipuridediagnostic

Prezumtiv
Este prima etap a oricrui diagnostic.
Reprezint suspiciunea existenei unei anumite afeciuni.
Se stabilete n baza tabloului clinic prezent, a
simptomelor subiective, a examenului obiectiv, a
istoricului bolii, antecedentelor personale i heredocolaterale, adic a anamnezei. Acest diagnostic poate fi
confirmat sau infirmat prin investigaii clinice i
paraclinice suplimentare.
Exist cazuri n care dup investigaii suplimentare
diagnosticul rmne prezumtiv n continuare i/sau n
observaie.

Definitiv
Sau de certitudine este etapa final a unui
diagnostic. Reprezint definirea clar a
afeciunii de care sufer pacientul i include
diagnosticul diferenial. Acest diagnostic este
stabilit n urma investigailor clinice, de
specialitate i paraclinice cerute de medic.
Diagnosticul definitiv poate fi stabilit adesea
doar n baza simptomatologiei clinice.

Diferenial
Este etapa de diagnostic n care
diagnosticul prezumtiv este
comparat cu tablourile clinice i
paraclinice a altor afeciuni cu
simptomatologie asemntoare.

Clinic
Investigaile clinice i clinice de specialitate sunt efectuate de ctre
medicul de familie sau medicul specialist. Medicul de familie
stabilete diagnosticul sau diagnosticul prezumtiv iar medicul de
specialitate efectueaz o examinare clinic intit pe diagnosticul
prezumtiv. Este bazat pe simptomatologia subiectiv (ceea ce
descrie pacientul sau aparintorii) sau obiectiv (constatrile fcute
de examinator). Cuprinde urmtoarele:
semne i simptome
istoricul bolii
antecedente personale fiziologice i patologice
antecedente heredo-colaterale (familiale)
mediul de via i de munc
examenul fizic al aparatelor i sistemelor

Paraclinic
Se bazeaz pe explorarea paraclinic a individului i cuprinde:
laborator clinic de: hematologie, biochimie, bacteriologie, imunologie, citologie
imagistic
Rx: bazate pe proprietile razelor rntgen radioscopie, radiografie:(MRFmicro-radio-fotografie) pulmonar, renal simpl sau cu substan e de contrast,
hepatic, osoas, articular, cranian,CT (computertomografie),
ecografie: cardiac, abdominal, tiroidian, de glande mamare
RMN (Rezonan Magnetic Nuclear)
Imagistica nuclear - folosete proprietatea fizic a anumitori izotopi radioactivi.
explorri funcionale a aparatului respirator (spirometrie), cardio-vascular ( EKGelectrocardiogram), aparatului renal (sondaje), secre iei gastrice, ficatului, cilor
biliare, pancreasului exocrin (tubaje sau fibroscopice- endoscopie: esofagian,
gastroscopie, colonoscopie), analizatorului vizual (acuitate vizual), analizatorului
acustico-vestibular (audiometrie), sistemului nervos ( EEG - electroencefalogram).
Se bazeaz pe utilizarea de aparatur special, fiind efectuat la cererea medicului
specializat pe domeniul de care este legat explorarea.

Intraoperator
Este considerat un act medical invaziv fiind
efectuat n timpul unei intervenii chirurgicale. Are
ca scop examinarea clinic, explorativ paraclinic
(prelevare de esuturi,secreii cu scop de
diagnostic paraclinic de microbiologie, biochimie,
citologie) a pacientului n timpul interven iei
chirurgicale.
Ex. puncie-biopsie-operaie exploratorie.