Sunteți pe pagina 1din 59

Extractia si injectia gazelor naturale

Curs de perfectionare
OPERATOR

Cuprins
1. Notiuni despre inmagazinarea gazelor naturale
1.1. Scopul inmagazinarii gazelor naturale
1.2. Metode de inmagazinare
1.2.1. Inmagazinarea supraterana a gazelor naturale
1.2.2. Inmagazinarea subterana a gazelor naturale
2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale amenajat intrun zacamint depletat de hidrocarburi
2.1. Noiuni despre zcmintele de hidrocarburi
2.1.1. Porozitatea rocilor colectoare
2.1.2. Permeabilitatea rocilor colectoare
2.1.3. Saturaia n fluide a rocilor colectoare
2.1.4. Presiunea de zcmnt
2.1.5. Temperatura de zcmnt

Cuprins
2.2. Sondele de exploatare ale unui depozit de gaze naturale
2.2.1. Constructia sondei
2.2.2. Echiparea sondei
2.2.3. Perforarea sondelor
2.3. Facilitati de suprafata
2.3.1. Instalatii tehnologice grup
Conducta de aductiune
Dispozitiv (caseta) TPL
Incalzitorul de gaze
Separatoare de impuritati
Instalatii de masurare a debitului de gaze
2.3.2. Fluxul tehnologic al gazelor intr-un grup de injectie/extractie
2.3.3. Uscarea gazelor naturale

Cuprins
2.3.4. Conducte transport gaze intre camp si statie de comprimare
2.3.5. Statie de comprimare gaze naturale
2.3.6. Instalatia de masura fiscala a gazelor

1. Notiuni despre inmagazinarea gazelor naturale


1.1. Scopul inmagazinarii gazelor naturale
nmagazinarea gazelor naturale are ca scop, acoperirea
vrfurilor de consum cerute de pia i cauzate de variaiile de
temperatur, precum i meninerea caracteristicilor de funcionare
optim a sistemului de transport gaze pe distane mari, n scopul
obinerii de avantaje tehnice i economice.
Pe lng funcia de acoperire a vrfurilor de consum ale gazelor
n anotimpul friguros, depozitele de gaze au i rolul strategic de a
asigura furnizarea de gaze n cazuri extraordinare (calamiti,
cutremure i alte evenimente neprevzute).

1. Notiuni despre inmagazinarea gazelor naturale


1.2. Metode de inmagazinare a gazelor naturale
nmagazinarea gazelor naturale se poate face n depozite
supraterane sau n depozite subterane.
1.2.1. Inmagazinarea supraterana a gazelor naturale

nmagazinarea gazelor n conducte magistrale de transport (noaptea);


depozitarea gazelor n rezervoare metalice supraterane situate n
apropierea punctelor de consum;
depozitarea gazelor n distribuitoare inelare de presiune nalt.

1. Notiuni despre inmagazinarea gazelor naturale

1.2.2. Inmagazinarea subterana a gazelor naturale

nmagazinarea subteran a gazelor naturale n zcminte de


hidrocarburi depletate;
nmagazinarea subteran a gazelor naturale n acvifere;
nmagazinarea subteran a gazelor naturale n caverne formate n
smburi de sare;
nmagazinarea subteran a gazelor naturale n rezervoare subterane
criogenice.

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
Principalele elemente care compun un depozit subteran de gaze sunt:
- rezervorul subteran (zacamantul);
- sondele de: injecie; extracie; injecie extracie; observaie;
- facilitatile de suprafa:
- conducte aductiune sonde-grup;
- grupuri sonde;
- staia de uscare a gazelor extrase;
- conducte transport gaze grupuri la statia de comprimare;
- staie de comprimare;
- panou fiscal masura gaze.

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
Ciclul de nmagazinare al gazelor intr-un depozit este de ase luni pe an din
luna aprilie pn n octombrie, iar ciclul de extracie gaze din depozit din octombrie pn
n aprilie anul urmtor .

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
2.1. Noiuni despre zcmintele de hidrocarburi
Zcmntul reprezint o acumulare de petrol, gaze sau petrol i gaze aflate
n anumite condiii termodinamice i hidrodinamice, care ocupa un volum bine definit,
izolat de roci impermeabile.
Rocile colectoare sunt de regul roci sedimentare: nisipuri, gresii, calcare,
dolomite, argile nisipoase, marne nisipoase, etc. Acestea sunt caracterizate de anumite
proprietati fizico-chimice. Pentru inmagazinarea gazelor naturale prezinta un interes
deosebit porozitatea, permeabilitatea, saturatia n fluide.

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
2.1.1. Porozitatea rocilor colectoare
Porozitatea reprezint raportul dintre volumul porilor unei roci i
volumul brut al rocii. Pori sunt canale de diametru foarte mic care comunic
sau nu ntre ei.
m = Vp
unde:
Vb
m - porozitatea, %
V p- volumul porilor
V b - volumul brut
Porozitatea se determin n laborator sau prin investigaii n gaura de
sond.

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi

2.1.2. Permeabilitatea rocilor colectoare


Permeabilitatea este proprietatea mediului poros de a permite fluidelor
s se deplaseze sub aciunea unei diferene de presiune. Depinde de
marimea canalelor dintre pori, de forma acestor canale si de saturaia de
fluide din pori.

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
2.1.3. Saturaia n fluide a rocilor colectoare
Saturaia reprezint raportul dintre volumul porilor ocupati cu fluid i
volumul total de pori al roci colectoare.
Sg=Vg / Vt x 100
Sa=Va / Vt x 100
unde:
Sg-saturaia n gaze,%
Sa-saturaia n ap, %
Vg-volumul de pori ocupai de gaz, mc
Vg-volumul de pori ocupai de ap, mc
Vt-volumul total de pori, mc
Suma lor reprezint saturaia total: St=Sg+Sa=100 %

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
2.1.4. Presiunea de zacamant
Presiunea de zcmnt depinde de greutatea rocilor suprapuse
stratului
respectiv, de greutatea fluidelor existente n porii rocii i de adncimea la care
se afl
stratul respectiv. Aceasta se numeste presiune litostatic i este definit de
relaia:
Pl = x g x H / 10 , unde:
Pl presiunea litostatic;
g - acceleraia gravitaional;
- densitatea;
H - adncimea.
Valorile presiuni litostatice acioneaz i asupra fluidelor existente n
porii rocii colectoare, crend asupra lor o presiune sensibil egal. Presiunea
msurat n prima sond care deschide stratul productiv se numete
presiune iniial.

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
Pe parcursul exploatrii, valoarea presiuni de zcmnt scade pn la o
valoare impus de posibilitile de exploatare.
n funcie de starea n care se afl stratul productiv se poate msura presiunea
static sau dinamic la un moment dat.
2.1.5. Temperatura de zcmnt
Pe msur ce se avanseaz spre centrul pamntului temperatura crete.
Prin cercetri experimentale s-a determinat c temperatura crete cu 3 grade
Celsius la fiecare 100 m. Pe parcursul exploatrii unui zcmnt temperatura
rmne constant. Exist ns n diverse zone, anomalii de temperatur
pozitiv sau negativ faa de gradientul geotermic normal.

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
2.2. Sondele de exploatare ale unui depozit de gaze naturale
Pentru exploatarea unui depozit subteran de nmagazinare a gazelor
naturale sunt folosite trei tipuri de sonde:
- sonde de exploatare, destinate injeciei i extraciei gazului nmagazinat;
- sonde de observaie i control spate n rezervorul de nmagazinare i n alte
straturi care prezint importan, aflate deasupra acestuia;
- sonde de serviciu (service) pentru reinjecia apei n rezervoare subterane,
dac este cazul.
Sondele de exploatare pot fi:
- sonde noi special proiectate i executate pentru procesul de nmagazinare;
- sonde vechi provenite din exploatarea primar;
- combinaie de sonde vechi i noi.

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
2.2.1. Constructia sondei
Sonda reprezinta o gaura de forma cilindrica, de obicei verticala (forata in scoarta
Pamantului) cu un diametru foarte mic (pana la 600 mm) in comparatie cu lungimea (10.000m).

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
Prin forare si intelege un
complex de lucrari prin care se
realizeaza dislocarea rocilor cu
ajutorul unor scule speciale
(sape),
aducerea
rocii
sfaramate
la
suprafata,
consolidarea sondei cu tuburi
de
otel
care
formeaza
coloanele
de
tubaj
si
cimentarea spatiului inelar
dintre acestea si peretii sondei,
in vederea izolarii stratelor
intre ele.
Forajul cu masa rotativa

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
2.2.2. Echiparea sondei
Ansamblul de fund al unei
sonde de gaze se compune din:
-ansamblul permanent de coloane
tubate i cimentate;
- echipament de control al nisipului
n
dreptul
formaiunii
de
nmagazinare, dac este cazul;
- garnitura de evi de extracie
(tubing).

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi

-packer de fund ancorat n coloana de exploatare deasupra formaiunii


de nmagazinare i legat de evile de extracie pentru a evita contactul
coloanei cu gazele i implicit pentru a elimina efectul presiunii asupra
coloanei de exploatare;
- nipluri de fixare pentru dispozitivele speciale montate (duze de fund,
dopuri recuperabile) la anumite adncimi n lungul garniturii de evi de
extracie;
- valva de siguran controlat de la suprafa.

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi

Ansamblul de suprafata
al unei sonde de gaze se
compune din:
-Cap eruptie;
-Panou de comanda al
valvei de siguranta.

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
Capul de eruptie este un ansamblu de robinete si fitinguri (flanse simple,
teuri, cruci, dispozitive pentru reglarea debitului, etc) care se monteaza la
sondele in eruptie, deasupra dispozitivului pentru suspendarea tevilor de
extractie. El se compune dintr-o serie de elemente asamblate in flanse pe
verticala axei sondei, care constituie linia principala a capului de eruptie si din
elemente asamblate in flanse pe orizontala care constituie bratele.
Capul de eruptie are destinatia sa asigure controlul presiunii din sonda,
dand posibilitatea de a se efectua diferite operatii necesare in cursul exploatarii
sondelor, inchiderea completa a sondei, reglarea presiunii si a debitului,
masurarea presiunilor din coloana si din tevile de extractie, introducerea in sonda
a gazelor sau a lichidelor (noroi, apa, titei) necesare pornirii sau omorarii sondei,
etc.

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
Ventilele cu care se formeaza capul eruptie pot fi de tipul robinet cu pana
sau de tipul robinet cu sertar paralel. Simbolul capului de eruptie precizeaza tipul
(monobloc sau asamblat), cu cate brate este montat, cate robinete are pe linia
principala, ce diametru are si care este presiunea nominala. Daca in simbol
apare litera C, aceasta semnifica calitatea anticoroziva a otelului din care este
confectionat.
De exemplu: CEAC-11-2-210 inseamna cap de eruptie asamblat, pentru
fluide corozive, cu un brat, cu un ventil principal, diametru de 2 in si presiunea
nominala de 210 bar sau CEMC-12-2-350 inseamna cap de eruptie monobloc
pentru fluide corozive, cu un brat, cu doua ventile principale, diametru de 2 in si
presiunea nominala de 350 bar.
Se construiesc capete de eruptie pentru urmatoarele presiuni: 140, 210,
350, 700 si 1050 bar (STAS 12100/6-85).

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
Legenda:
1.ventil principal pe tubing;
2. ventil de manevra de pe tubing;
3. crucea capului de eruptie
4.ventil pentru refularea in atmosfera a sondei (pe
tubing);
5. ventil 1/2 de scurgere a presiunii; A. dispozitiv de
suspendare a tevilor de extractie (tip PETROL sau
GAZ METAN);
6. ventil;
7. mosor de legatura;
8. teu masiv;
9. ventil;
10. teu masiv;
11. ventil coltar;
12. ventil de manevra de pe coloana de exploatare;
13. ventil principal de pe coloana de exploatare;
14. ventil de scurgere a presiunii din coloana sondei;
15. ventil si manometru pentru masurarea
presiunii gazului din coloana sondei;
16. ventil pentru scurgerea si masurarea presiunii intre
coloane a sondei;
17. coloana de ancoraj;
18. conducta de aductie.

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
Panoul de comanda al valvei de siguranta
Valva de siguranta se monteaza pe tubing la o adancime de ~20m si
impreuna cu panoul de comanda au un rol foarte important in asigurarea
sigurantei in exploatare si injectie, atat a sondei la care sunt montate cat si a
intregului depzit.
Inchiderea si deschiderea valvei este realizata prin comanda hidraulica
de la panoul de comanda al valvei. Panoul de comanda este legat la capul de
eruptie al sondei prin 3 linii de control:
1. Linia de inchidere si deschidere a valvei, care este legata la partea
superioara a tubing head.Pentru deschiderea valvei se actioneaza pompa de
mana pana cand presiunea la Pompa creste la ~300bari.
Pentru inchiderea valvei se roteste in sens invers acelor de ceasornic
robinetul ESD de pe panoul frontal.

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
2. Linia de curgere a sondei, care se leaga pe linia de curgere a
gazelor spre conducta de aductie. Aceasta are rolul de a comanda inchiderea
valvei cand presiunea in conducta de aductie scade sub valoarea de setare a
Pilotului Control.
3. Linia sigurantei fuzibile care are montata in cap un dop fuzibil, si se
monteaza la partea superioara a capului de eruptie. Aceasta are rolul ca in
momentul momerntul aparitiei unui incendiu la capul de eruptie dopul fuzibil se
topeste si se da comanda pentru inchiderea valvei.

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
2.2.3. Perforarea sondelor
Comunicarea intre strat si gaura de sonda se realizeaza prin operatia
de perforare.
O clasificare a procedeelor de perforare a sondelor de gaze
ar putea fi facuta in functie de posibilitatea mentinerii sau nementinerii in
sonda pe parcursul derularii operatiei a tronsonului de tevi de extractie
respectiv:

Perforare cu tubing la put;


Perforare fara tubing la put.

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
Perforarea sondelor cu tubing la put
Metoda perforari cu tubing la
put, implica utilizarea unui aparat
perforator compus dintr-un sirag de
perforatoare
cu
jet,
a
caror
incarcatura
este
in
carcasa
individuala. Aceste perforatoare pot fi
de tipul I-43 sau I-54.
Aceasta metoda se aplica in
cazul in care avem montat capul de
eruptie.

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
Perforarea sondelor fara tubing la put
Aceasta metoda se aplica in cazul
sondelor care nu au montat capul de
eruptie si se face prin prevenitorul de
eruptie.
Unul din avantajele acestei metode
este utilizarea unor incarcaturi de mare
penetratie

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
Detaliu privind configuratia unui canal de comunicatie strat sonda

Canalele de comunicare intre strat


si sonda sunt obtinute prin intermediul
actiunii dirijate a unui jet termic, capabil
sa topeasca peretele de otel aferent
coloanei de exploatare, a inelului de
ciment si ai catorva zeci de centimetri
din strat.

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
2.3. Facilitati de suprafata
Grupate sub denumirea de facilitati de suprafata, cu exceptia catorva
repere pozate la adancimi mici in pamant, ele reprezinta legatura intre sonda
propriu-zisa de injectie-extractie gaze si intrarea in Sistemul national de
transport gaze.
Facilitatile de suprafa ale unui depozit de inmagazinare gaze naturale
trebuie s asigure:
-msurarea gazelor n timpul procesului de injecie (ciclul injecie);
-comprimarea gazelor din reeaua de transport i injectarea lor n
rezervorul subteran;
-extracia din rezervorul subteran (numit depozit sau zcmant de
depozitare);
-purificarea i deshidratarea gazelor n timpul procesului de extracie;
-msurarea gazelor n vederea livrrii lor n sistemul de transport.

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi

Pentru asigurarea cerintelor de colectare, incalzire, laminare,


separare, uscare, comprimare, masurare si livrare in SNT facilitatile de
suprafata ale unui depozit de inmagazinare gaze naturale si compun din:
1.Instalatii tehnologice grup injectie/extractie
2.Statie uscare gaze extractie
3.Conducte transport gaze injectie/extractie
4.Statie comprimare injectie/extractie
5.Panou fiscal masura gaze injectie/extractie

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi

2.3.1. Instalatii tehnologice grup injectie/extractie


Componenta instalatiilor tehnologice grup injectie/extractie este
urmatoarea:
conducta de aductie,
dispozitivul (caseta) T. P. L.,
incalzitorul de gaze,
instalatia de separare, masurare, stocare sau transport prin conducta a
impuritatilor,
instalatia de masurare a debitului de gaze.

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
Conducta de aductiune
Legatura intre capul de eruptie si calorifer este asigurata de un
tronson de tevi, avand diametre si grosimi de perete diferite, tronson
denumit conducta de aductie.
Alegerea dimensiunilor unei conducte de aductie ( n diametru, t-grosime de perete) se face in urma unor calcule care
folosesc ca date program, printre altele, debitul sondei, presiunea
statica a ei precum si pierderile de presiune pe lungimea conductei.
Materialele folosite la confectionarea conductelor de aductiune
sunt oteluri laminate.

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
Dispozitivul (caseta) T.P.L.
In componenta instalatiilor tehnologice grup injectie/extractie intra si dispozitivul
prin intermediul caruia se poate, si acest lucru este necesar, impune ca miscarea
(curgerea) gazului printr-un orificiu de un anumit diametru sa fie laminara. Curgerea
laminara este specifica situatiei in care liniile de curent a masei de gaz sunt paralele
intre ele. NuIUNIE in aceasta stare de curgere a gazului se poate face o evaluare
corecta a debitului de gaz.
Initialele care nominalizeaza dispozitivul au urmatoarea semnificatie:
T - temperatura,
P - presiune,
L - laminare.
Valorile de temperatura si presiune sunt determinabile pe acest dispozitiv prin
intermediul prizelor termometrice si manometrice.

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
Incalzitorul de gaze
Este cunoscut faptul ca gazele naturale au temperatura variabila
de-a lungul traseului pe care il parcurg, incepand din dreptul perforaturilor si
continuand cu ascensiunea lor prin tubing sau (si) coloana, zona de
suprafata tubing sau coloana, capul de eruptie, traseul conductei de aductie
etc.
Pe timpul iernii (dar nu nuIUNIE in acest anotimp), temperaturile
coborate ale gazului pot produce, in anumite conditii de temperatura si
presiune, perturbatii in exploatarea instalatiilor tehnologice.
Analizele de laborator privind compozitia gazelor naturale au
demonstrat faptul ca pe langa componentul de baza (gazul metan) exista in
diferite procente apa, alte gaze, condensat, impuritati mecanice.

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
Incalzitorul de gaze
In sistemul de colectare al gazelor naturale de pe o anumita directie de
consum, este necesar ca in anumite etape a exploatarii sondelor sa existe
presiuni relativ constante, lucru realizabil prin folosirea unor orificii calibrate care
realizeaza atat curgerea laminata a gazului cat si o diferenta de presiune in
amonte si aval de organul de strangulare. Curgerea gazelor prin aceste orificii
implica o scadere a temperaturii gazelor.
Reconsiderand cele prezentate IUNIE inainte, corelate cu anumite
conditii de temperatura si presiune, rezulta ca apar unele perturbatii in procesul
exploatarii instalatiilor aferente sondelor de gaze naturale. Materializarea lor se
traduce prin formarea criohidratilor, care sunt substante solide, instabile cu aspect
de zapada compactizata si care se formeaza in anumite conditii de temperatura si
presiune prin asocierea apei si gazelor.

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
Incalzitorul de gaze
Formarea criohidratilor in conducte de aductie sau in unele cazuri in
conductele colectoare de diametre mari contribuie semnificativ la obturarea
zonei de curgere a gazelor.
Prevenirea formarii dopurilor de criohidrati este posibila prin
incalzirea gazului pana la anumite valori de temperatura incompatible
domeniului in care acestia s-ar forma. Instalatia tehnologica prin intermediul
careia se realizeaza cresteri a valorii temperaturii gazelor, pentru care
formarea criohidratilor este imposibila poarta denumirea de incalzitor de
gaze sau calorifer.

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
Incalzitorul de gaze

Schema unui incalzitor de gaze


1.Conducta de alimentare cu gaz
combustibil;
2.Ventil de sectionare;
3.Orificii pentru accesul aerului in camera
de ardere;
4. Camera de ardere;
5. Arzatoare;
6. Racord de intrare a gazului din conducta
de aductie;
7. Tubulatura incalzitorului de gaze;
8. Racord de iesire a gazului (t, > t);
9. Cosul caloriferului prevazut la partea
superioara cu dispozitiv anti-vant;
10. Stuturi de scurgere, respectiv umplere
cu apa;
11. Mantaua incalzitorului de gaze;
12.Cuva tubulaturii.

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
Separatoare de impuritati
Exploatarea gazelor naturale este asociata de cele IUNIE multe ori si cu
exploatarea" independent de vointa noastra, a apei de zacamant, condensatului sau
altor impuritati de natura mecanica. Datorita unor interese de natura tehnologica este
necesara efectuarea unei separari in trepte a gazului metan de celelalte impuritati.
Dintre impuritati, apa de zacamant, ridica cele IUNIE delicate probleme.
Nesepararea gazelor de impuritati implica generarea unor dificultati deosebite
in intregul lant sonda-conducta de aductie si colectoare, sistem de transport si
distributie, cum ar fi:
introducerea in sistemul de colectare, transport, distributie a unor cantitati foarte mari
de apa, care ar putea ajunge pana la consumatori.
degradarea prematura a instalatiilor de deshidratare a gazelor si a celor de
comprimare.
erori in stabilirea debitului de gaze.

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
Separatoare de impuritati
Montarea separatoarelor, se face de obicei in incinta grupului de sonde,
pentru a putea fi controlate si exploatate dupa niste grafice riguros intocmite,
Principiul de functionare al separatoarelor de lichide se bazeaza pe
utilizarea fortei centrifuge (separatoare centrifugale) sau a celei gravitationale
(separatoare gravitationale).
Separatoarele pot fi montate subteran sau suprateran. Ambele categorii
de separatoare pot fi montate sa deserveasca individual, fiecare sonda in parte
sau montate in grup si deservesc toate sondele grupului dupa un program riguros
stabilit.
Separatoarele gravitationale sunt cele IUNIE numeroase si au ca suport
functional separarea apei prin depunerea ei la partea inferioara a separatorului.

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
Separator subteran de impuritati

Schema instalatiei de captare, refulare si


masurare impuritati
1.piesa de legatura intre conducta de aductie
si intrarea in S.O.S. (reductie)
2.S.O.S. (separator orizontal subteran)
3.ancorele instalatiei de refulare
4.teava de captare a impuritatilor
5.refulator
6.ventil coltar ( 1")
7.curba
8.jug de fixare a conductei refulatorului
9.conducta de refulare
10.haba de etalonare (1m3)
11.dispozitiv de etansare intre 4 si 5
12.piese de legatura
13.flanse

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi

Separatoare de impuritati
Haba (10) are de obicei un volum unitar (1m 3). Ea este gradata,
permitand astfel masurarea cu precizie a impuritatilor aduse de fiecare
sonda. Se face precizarea ca o haba de etalonare este folosita" de IUNIE
multe sonde.
Impuritatile acumulate in haba de etalonare sunt dupa caz, captate,
decantate, stocate sau vehiculate spre statii de injectie ape reziduale
(directiile c, d, s semnifica tocIUNIE acest lucru).

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
Instalatii de masurare a debitului de gaze
Instalatia care permite stabilirea debitului
de gaze are in componenta sa un panou
tehnologic de masurare a gazelor precum si
aparatura propriu-zisa care furnizeaza datele
initiale de calcul efectiv a debitului de gaze.
Aparatul in cauza poate fi de tipul debitmetru
diferential sau contor ultrasonic.
Debitmetrul diferential nu ar fi
functional daca nu ar exista un organ
deprimogen (diafragma, ajutaj), cu un diametru
bine definit si care are rolul de a creea o
diferenta de presiune amonte si aval de el.

Legenda:
1.Tronson amonte
2.Tronson aval
3.Elementul deprimogen
4.Conducte de impuls
5.Priza de presiune static
6.Debitmetru diferenial cu
diagrama circular

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
Instalatii de masurare a debitului de gaze
Utilizarea in masurarea gazelor a sistemului care foloseste elemente
deprimogene are o serie de avantaje si dezavantaje.
Avantajele msurrii cu element deprimogen:
-Principiu bine neles
-Cost iniial rezonabil
-Nu are elemente n micare
Dezavantaje msurrii cu element deprimogen:
-Cdere de presiune important i costisitoare
-Uzura diafragmei duce la scderea preciziei de msur
-Nu este admis pentru msurri fiscale n UE
-Pierde teren pe piaa debitmetrelor

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
Instalatia de masurare a debitului de gaze
Un alt tip de aparat utilizat la masurarea debitului de gaze este
contorul ultrasonic, care are ca principiul de functionare msurarea timpului
de tranzit al undei ultrasonice prin fluxul de gaze.
Acesta calculeaz debitul n baza diferenei de timp ntre unda
direct i cea reflectat.

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
Utilizarea in masurarea gazelor a sistemului ultrasonic are o serie de
avantaje si dezavantaje.
Avantajele metodei de msurare:
Poate fi bidirecional
Nu are pri n micare
Nu are cdere de presiune
Precizie ridicat
Costuri de ntreinere sczute
Aprobat pentru msurri fiscale
Dezavantajele metodei de msurare:
Pre relativ ridicat
Sensibil la zgomotele regulatoarelor de presiune i ale robineilor de control
Necesit tronsoane amonte-aval

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
Schema generala a unui panoului tehnologic de masurare a gazelor

Accesul gazului metan in poligon (b) este dinspre


separatorul subteran, iar debusarea se face in conducta
colectoare a grupului de sonde (cc).
Daca din considerente obiective, presiunea in
sistemul de colectare create peste o anumita valoare,
membrana supapei de siguranta (1) se sparge si gazele se
descarca prin bratul supapei (2).

1.supapa de siguranta
2.bratul supapei de siguranta
3.debitmetru diferential
4.caseta ajutajului sau
diafragmei
5.flanse
6.ventil coltar, 1"
7.by-pass, 1"
8.clapeta cu sens unic de
curgere a gazelor
9.manometru
10.ventil de sectionare
b. intrarea gazului in poligon
(de la separatorul de impuritati)
cc. iesirea gazului din poligon
(spre conducta colectoare a
grupului)

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
INSTALATIE TEHNOLOGICA GRUP INJECTIE/EXTRACTIE

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
2.3.2. Fluxul tehnologic al gazelor intr-un grup de injectie/extractie
Grupurile de sonde asigur dirijarea i msurarea tehnologic a gazelor
la sondele de injecie, precum i extracia, msurarea i condiionarea gazelor n
procesul de extracie. Aceste instalaii tehnologice aferente grupurilor de sonde,
n mod frecvent sunt comune ambelor procese de injecie i extracie. Ele
asigur contorizarea debitelor de gaze injectate i extrase pe total-grup, precum
i individual pe fiecare sond.

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
2.3.2. Fluxul tehnologic al gazelor intr-un grup de injectie/extractie
A. In ciclul de injectie gazele intr n panourile de msurare de total
grup i de etalonare sonde, instalaia de separare lichide va fi by-passat. Prin
cele 2 rampe gazele ajung prin conductele de aduciune ale sondelor la capul
de erupie i respectiv n depozitul subteran.
B. In ciclul de extractie, gazele ajung prin aduciunile sondelor la
rampele colectoare total grup i etalonare sonde, apoi la separatoarele de
impuriti lichide i solide, trec prin panourile de msurare gaze i intr n statia
de uscare dupa care trec in sistemul de colectoare si transport gaze.
Separarea lichidelor reziduale se face cu separatoare verticale supraterane cu
coalescer i demister. Msurarea lichidelor separate se face prin urmrirea
cantitilor de ap refulate la habe. Lichidele reziduale vor fi colectate ntr-un
rezervor de stocare lichide montat subteran la fiecare grup.

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
2.3.3. Uscarea gazelor naturale
Staia de uscare asigur eliminarea apei din
gaze n vederea introducerii acestora n sistemul de
transport conform condiiilor impuse de standardele n
vigoare. Ea se monteaz la extracia gazelor din depozit
i poate s fie unitar pentru ntreg depozitul, sau cte
una la fiecare grup de sonde.
Uscarea gazelor reprezint procesul de
ndeprtare a vaporilor de ap dintr-un curent de gaze
pentru a reduce temperatura la care se produce
condesarea apei din curentul de gaze. Aceast
temperatur se numeste punctul de rou al gazului
Punctul de rou reprezint starea de presiune i
temperatur la care vaporii din gaze condenseaz n
picturi de lichid.

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
2.3.4. Conducte transport gaze intre camp si statie comprimare
Transportul gazelor de la cele grupurile de injectie/extractie la statia de
comprimare se efectueaza prin colectoare dimensionate astfel:
Presiunea nominala va fi cea dictata de presiunea de refulare a statiei de
comprimare.
Diametrul nominal va fi calculat functie de debitul maxim si presiunea
maxima a gazelor vehiculate in ciclul de extractie.
Conductele de injecie asigur transportul gazelor de la staia de
compresoare la rezervorul de nmagazinare i invers.

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
2.3.5. Statie de comprimare
Staia de compresoare este o instalaie
complex care modific parametrii de stare ai
gazelor comprimate folosind energia mecanic.
Staia de compresoare poate fi utilizata atat la
injectia gazelor in depozit cat si la extractia gazelor
din depozit astfel:
comprim gazele ce urmeaz a fi injectate in
depozit de la o presiune Pa existent n sistemul
de transport, pn la o presiune maxim Pr
maxim
admis
de
structura
unde
se
inmagazineaza gazele;
comprim gazele ce urmeaz a fi livrate in
sistemul de transport n depozit de la o presiune
Pa existent n depozit pn la o presiune maxim
Pr maxim admis in sistemul de transport.

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
2.3.5. Statie de comprimare
Q [Nm3/zi] este debitul de gaze comprimate
Q = Qa =Qr [Nm3/zi]
Qa [Nm3/zi] debitul de gaze aspirat de staie
Qr [Nm3/zi] debitul de gaze refulate
pa [bar] presiunea gazelor la aspiraie
pr [bar] presiunea gazelor la refulare
Ta [K] temperatura gazelor la aspiraie
Tr [K] temperatura gazelor la refulare
Za factorul de compresibilitate(neidealitate)
al gazelor n condiii de aspiraie (pa,Ta)
Zr factorul de compresibilitate(neidealitate)
al gazelor n condiii de refulare (pr,Tr)

Schema unei staii de compresoare

2. Arhitectura unui depozit de inmagazinare gaze naturale


amenajat intr-un zacamant depletat de hidrocarburi
2.3.6. Instalatia de masura fiscala a gazelor
Masurarea gazelor este reglementata prin acte normative:
Codul Retelei aprobat de ANRE Ordin nr. 57 din 2007
actualizat in 12.06.2009
Legea Gazelor- 351/2004
Regulamentul de masurare a cantitatilor de gaze
naturale- Ordinul 62/24.06.2008
O instalaia de msur fiscala a gazelor este in
general compus din 2 fluxuri de msurare bazate pe
debitmetre ultrasonice bidirecionale. Liniile de msur
sunt compuse din:
contor ultrasonic
transmiter de presiune absolut;
transmiter de temperatur;
calculator de debit
Gaz cromatograf

Va multumim pentru
atentia si sprijinul acordat.