Sunteți pe pagina 1din 47

Coninut:

CURS
F1.C2.

Compoziia materiei vii.


Homeostazia: definiie, conceptul de balan;
antagonismul funcional

Valoarea de referin n biologie

Factorii de variaie ai parametrilor biologici.

Mecanisme de meninere a homeostaziei: feedbackul negativ negativ si pozitiv, reglarea nervoas si


endocrin. Antagonismul funcional.
1

Obiectivele nvrii
Dup parcurgerea acestui curs, studentul trebuie:
S descrie compoziia chimic a materiei vii
S descrie rolurile principalelor macro i microelemente din
compoziia organismului uman i s discute consecinele
deficitului acestora asupra strii de sntate.
S neleag i s explice conceptul de homeostazie i sa-l
defineasc
Sa neleg i s explice noiunea de balan i nivel de referin
n biologie i fiziologie
S numeasc factorii care induc variaii ale parametrilor fiziologici
S exemplifice variaii ale unor parametri fiziologici
S numeasc i s deosebeasc mecanismele de reglaj implicate
n meninerea homeostaziei.
S descrie componentele buclei de feedback negativ i pozitiv.
S expliciteze mecanismul de reglare prin feedback negativ sau/i
pozitiv, pentru o constant a mediului intern.
S neleg i s exemplifice antagonismul functional.
2

COMPOZIIA MATERIEI VII elementele chimice din care


este format organismul uman
Materia vie (MV) reprezinta forma de materie superior organizat, al
carei substrat principal sunt proteinele. Acestea au capacitatea de
autoreinnoire continu i cretere.
Este format din elemente chimice, grupate n 2 mari categorii:
Elemente plastice cunoscute sub numele de MACROELEMENTE
(99,9%). Sunt reprezentate de:
C, O, H care intr n componena tuturor moleculelor organice
N, Na, K, Cl, Ca, P, S, Mg
Au proporii relativ fixe, indiferent de concentratia lor din mediul inconjurator.
Modificarea acestor proporii are loc doar n cazuri extreme sau n patologie.
Mecanismele de reglare ale concentratiei sunt tot mai complexe, cu cat se
avanseaz pe scala evolutiv.

MICROELEMENTE: sau oligoelemente sau trace elements


Sunt reprezentate de: Al, Bi, Cd , Co, Cr, Cu, F, Fe, Hg, I, Li, Mn,
Mo, Ni, Pb, Si, Zn, V.
Concentratia oligoelementelor este mai dependenta de cea din mediul extern,
iar sistemele de reglaj sunt mai puin precise.

Modificarea concentraiei acestor elemente induce starea de boal.

Macroelemente cu mare semnificaie fiziologic i clinic:


CALCIUL

Are o concentratie plasmatica (calcemia) de 9-11 mg/dl. Calciul


ionic: 2-2,5 mmol/L sau 4-5 mEq/L
n plasm, calciul este sub trei forme: ionic, neionizat, difuzibil si
legat de proteine. Din punct de vedere fiziologic, important
este cel ionic
Surse de calciu: lapte, branzeturi, oua, paine.
Absorbtia este dependenta de vitamina D i variaz de la o
persoan la alta.
Scade cu varsta; este influenat si de compozitia
alimentelor.
Lactatul de Ca este mai bine absorbit decat gluconatul de
Ca, iar srurile biliare i stimuleaza absorbtia.
Roluri:
Este constituent principal al scheletului i dintilor;
Participa la coagularea sngelui i laptelui. Pentru a
mentine sangele necoagulat, acesta se recolteaz n

Macroelemente cu mare semnificaie


fiziologic i clinic: CALCIUL - continuare
Are rol deosebit in excitabilitatea neuromusculara, in
cuplarea excitatiei cu contractia si in desfasurarea
contractiei propriu-zise
La nivelul inimii particip la depolarizarea lent diastolic
de la nivelul celulelor pacemacker din centrii de
automatism i la realizarea platoului potenialului de
aciune de la fibra miocardic contractil.

n situaiile n care scade concentraia de Ca, se produce o


cretere a permeabilitii membranei musculare pentru Na.
Acesta va intra n celul, producnd depolarizri repetate,
ceea ce va duce la o cretere a excitabilitii.

Hiperexcitabilitatea neuromusculara caracterizeaza TETANIA


sau spasmofilia (contractii spontane ale musculaturii
membrelor, feei, precedate de parestezii). Contractiile
tetanice evolueaza centripet, putnd ajunge la spasm
laringian. Alte simptome pot simula epilepsia sau tulburari
neuropsihice.

Tetanie manifest: mn de mamo

Macroelemente cu mare semnificaie fiziologic i


clinic -continuare
MAGNEZIUL

Concentraie plasmatic (magnesiemia): de 0,7-1


mmol/L (1 2 mEq/L) sau 1,5-2,5 mg/dl

Roluri:

Mg are aciune inhibitoare la nivelul neuronilor, axonilor,


sinapselor si intracelular.
Este cofactor al enzimelor din metabolismul oxidativ al
glucozei.
Scaderea ATP (care leaga Mg), duce la depletia celulara
in Mg. Substantele fixatoare de Mg (acidul orotic)
favorizeaza preluarea lui si resinteza de ATP.
Este miorelaxant (inhiba eliberarea Ach) i
vasodilatatoar.
Scaderea lui (in tulburari de absorbtie, pancreatite,
ciroze, alcoolism, diabet) are ca efecte:
creterea excitabilitii neuromusculare. Apare

Macroelemente cu mare semnificaie fiziologic i


clinic-continuare
CLORUL
Este anionul specific mediului extracelular, alaturi de Na,
unde are o concentratie de 102-104 mmol/L (plasma),
Este un constituent normal al tesuturilor si umorilor,
asigurnd izotonia mediului intern prin fenomenul migrarii
ionului de Cl.
n mica masura contribuie la faza de repolarizare a
potentialului de actiune la miocard si tesut nervos.
In organism il gasim in HCL din sucul gastric, i sub forma
de cloruri (NaCl) n umori. In sange, se gaseste o cantitate
importanta in hematii.
Serul fiziologic este o soluie de NaCl 0,9 %. Se gsete
ca atare n toate compartimentele lichidiene ale
mediului intern.
Se poate obine i pe cale chimic i este folosit n

Macroelemente cu mare semnificaie fiziologic i


clinic -continuare
POTASIUL

Este cationul specific mediului INTRACELULAR, unde are o


concentratie de cca. 140 mEq/l; extracelular: potasemia este
de 3-5 mmol/L (3-5 mEq/L)
Se gaseste sub forma de combinatii anorganice ionizabile
(cloruri, fosfati) sau organice complexe legat de proteine
(oxihemoglobinat de K).
Roluri importante:
particip la generarea potentialului de repaus, intervenind
astfel n excitabilitate;
prin sistemele tampon celulare din care face parte
contribuie la mentinerea echilibrului acido-bazic
Reglarea se efectueaz prin hormonii mineralocorticoizi, care ii
maresc eliminarea.
Necesar zilnic 3 grame.
Scderea produce tulburri de ritm cardiac i dureri musculare
Creterea produce tulburri de ritm cardiac , iar la concentraii

Macroelemente cu mare semnificaie fiziologic i


clinic - continuare
SODIUL
Este cationul specific mediului extracelular, unde
are o concentratie de 1405 mmol/L;
Roluri importante:
n generarea depolarizarii membranare i
formarea potenialului de aciune, alturi de
Ca2+;
n meninerea echilibrului osmotic, alturi de
clor, cu care formeaz NaCl sau serul fiziologic;
n meninerea echilibrului acido-bazic (face parte
din sistemele tampon ale bicarbonatilor,
fosfatilor).
Reglarea metabolismului sau este asigurata
prin interventia hormonilor mineralocorticoizi

Macroelemente cu mare semnificaie fiziologic i


clinic -continuare
FOSFORUL
Este preluat de plante ca fosfati si apoi folosit in sinteza unor
compusi organici, ca de ex. fosfatide, fosfoproteine. Acesti
compusi, impreuna cu fosfatii, sunt preluati de animale, care
vor sintetiza, pe baza lor, fosfolipide, fosfoproteine, acizi
nucleici.
In organismul uman se gasete sub forma de derivati ai
acidului ortofosforic.
Roluri:
constituent esential al membranei celulare si al
componentelor intracelulare;
ca fosfat de calciu intr n structura scheletului i a dinilor;
intra in componena substantelor macroergice, ca ATP i
creatinfosfat;
formeaz sistemul tampon al fosfatilor, cu rol n meninerea

Macroelemente cu mare semnificaie fiziologic i


clinic-continuare
SULFUL reprezinta 0,16 % din masa organismului
uman.
In sol se afla sub forma de sulfati, in special de Ca, de unde
este preluat de plante i folosit la sinteza unor substante
organice cu S, care vor fi apoi preluate de animale.

Roluri:
Prin substanele din care face parte, S are roluri esentiale
in multiple funcii ale organismului.
In structura organismului uman se gsete n:

aminoacizii cu S (cisteina, metionina); glutation, acetilCoA,


acidul mucoitinsulfuric (mucina) si condroitinsulfuric
(condrina);

proteine cu S (fibrinogen, imunoglobuline), hormoni (insulina,


ocitocina, vasopresina), vitamine (tiamina). Puntile disulfidice SS confera rigiditate polimerilor organici, de ex. fibrina si asigura,
alaturi de gruparile SH, structura tertiara a proteinelor.

Microelementele

Microelementele sunt reprezentate de Al, Bi, Cd , Co, Cr, Cu, F, Fe, Hg,
I, Li, Mn, Mo, Ni, Pb, Si, Zn, V.

Reprezint orice element prezent n materia vie n concentratie mai mic de 0,01% din
greutatea uscata

au rol predominant CATALITIC.

Se pot clasifica n: 1) esentiale sau necesare; 2) neesentiale; 3) toxice.

Aceste categorii sunt aproximative, pentru c, un microelement poate face parte din 2
3 categorii, in functie de concentratie, de ex. Zn este esential pentru participarea in
digestie si metabolism; poate fi neesential, ca factor farmacodinamic, cicatrizant si, n
doze mari, poate fi toxic.

Se consider c necesitatile in oligoelemente ale organismului uman si


animal pot fi asigurate prin aport alimentar.

Datorita interventiei umane n natura (fungicide, insecticide, pesticide,


ngrasaminte), se pot inregistra dezechilibre ntre minerale, care pot duce
la ingerarea unor cantitati anormale de oligoelemente.

Oligoelementele eseniale sunt considerate a fi: Co, Cr, Cu, F, Fe, I, Li,
Mn, Mo, Ni, Si, Zn, V.

Oligoelementele neeseniale sunt: Al, Li.

Oligoelementele toxice: nu sunt prezente in mod normal in organism,

Microelemente cu mare semnificaie fiziologic


i clinic FIERUL
Microelement esential, este transportor de electroni i
de O2.
Are rol esenial n hematopoiez (formarea eritrocitelor)
Se gaseste n cantitate de 4-6 gr in organism, dintre care:
3 grame n hemoglobina, unde are rolul de a lega O2
1-1,5 gr. n depozitele de Fe (splina, ficat, mucoasa
intestinala),
300 mg in mioglobina, catalaze, peroxidaze, citocromi,
3 mg ca Fe circulant in plasma, sub forma de transferina.

Necesarul zilnic de Fe este dependent de vrst si


perioadele fiziologice :
-

la
la
la
la

nou-nascuti = 2 mg ;
adolescenti i femei = 2,5 mg;
femei n perioada de lactatie = 3-3,5 mg ;
adulti = 1mg.

Surse de Fe ficat, muschi de porc, de vita, spanac.


Absorbia . In alimente, Fe este bi si trivalent. Pentru a
fi absorbit trebuie transformat n Fe bivalent, n
stomac, sub actiunea HCl.
Dintr-o dieta zilnica, care poate conine 12-15 mg Fe,
se absorbe o cantitate de 0,5-1,5mg.
Absortia este favorizata de HCl, vitamina C, Co,
eritropoietin, rezervoare goale de Fe (stari
posthemoragice, sarcina, ciroze, anemii hemolitice).
Absorbtia este inhibata de substanele alcaline, de
calciu si sarurile sale, de sucul pancreatic, de
depozitele pline de Fe.

Transport. Fe bivalent absorbit ajunge n snge, unde


se leag de o betaglobulin, numita apotransferina
sau siderofilina.
Nu toata apotransferina se satureaza cu Fe.

Depozitarea Fe se realizeaza sub 2 forme:


prin legare de apoferitina formeaz FERITINA
forma solubila de depozit din ficat, hematii ;
ca HEMOSIDERINA- polimer al feritinei. Este
forma insolubila de depozit, din hematii.
Excretia fierului se face prin fecale, descuamarea
pielii, prin par si unghii. Se pot elimina 0,5 -15 mg/zi,
cantitati mai mari la femei.
n carena de fier se produc anemii hipocrome
feriprive, microcitare, deficiene in cresterea
unghiilor, glosite, fisuri la nivelul comisurilor bucale,
ingrosarea mucoasei esofagiene, cu disfagie. Aceste
simptome dispar la administrarea de fier.
Daca deficitul de fier se asociaza si cu deficit de cupru
se produce anemia SIDEROACRESTICA.
In aportul crescut de fier, ex.transfuzii repetate, poate

Frotiu de snge
periferic colorat MGG
Hematii mici si
hipocrome
Anemie feripriv

Cheilit

Glosit

Microelemente cu mare semnificaie fiziologic


i clinic CUPRUL
este un oligoelement esential, care intervine in diferite
procese importante pentru organism, printre care
hematopoieza
Necesarul zilnic este de 2-4 mg, putand fi furnizat prin
regim alimentar echilibrat.
Surse de Cu crustacee, moluste, peste, ficat, creier,
rinichi, nuci.
Se gaseste in toate tesuturile, in concentratii mari in: ficat,
creier, inima, rinichi.
n sange circul legat de CERULOPLASMINA, i n
proporie mult mai mic ( 7%) este legat de albumine si
aminoacizi, reprezentand Cu labil, important din punct de
vedere metabolic
Cupremia normala este de 88 160 microgr/dl. Variaza la

Principalul depozit de Cu este in ficat, sub form de


HEPATOCUPREINA.
Se elimina prin bila 80%, fecale, foarte putin prin
urina, dar cantitatea creste in obstructii biliare.
Roluri multiple prin enzimele din care face parte:
- n integritatea peretelui arterial (prin liziloxidaza);
- n hematopoieza (ceruloplasmina);
- n formarea melaninei (tirozinaza);
- n mielinizare, prin citocromoxidaza;
- n protecia antiinfectioasa, antiinflamatorie, anticanceroasa.

Acumularea anormala de Cu n esuturi se intalneste


in boala Wilson.
n acest boal, Cu se depune in special in ficat,
creier, rinichi, nuclei bazali, dnd
simptomatologie neurologica, hepatica,
oftalmologic.
Ca tratament se administreaz agenti chelatori,

Microelemente cu mare semnificaie fiziologic


i clinic COBALTUL
microelement esential, este activ fiziologic doar prin
vitamina B12 (ciancobalamina), unde reprezint 4% din
molecul.
Din Co ingerat, se absoarbe o proportie de 90%.
Necesarul zilnic este de 5-6 micrograme.
Excretia are loc majoritar pe cale renala, eliminarea fiind in
relatie cu depozitele de Fe (cand rezervele de Fe sunt
scazute, se nregistreaza o excretie crescuta de Co).
Roluri:
Prin vitamina B12 stimuleaz hematopoieza (eritropoieza).
Deficitul de vitamina B12 duce la aparitia anemiei
megaloblastice (pernicioase), care afecteaz nu numai
eritrocitele, ci i toate organele cu o rat crescut de
rennoire celular: tub digestiv, sistem nervos.
Are efect neurotrofic, intervine n cresterea i regenerarea
nervilor.

Frotiu de snge periferic,


colorat May-GrmwaldGiemsa.
Anemie megaloblastic
(deficit de vit. B12)
Se observ eritrocitele cu
diametru mare,
comparativ cu limfocitele.

Microelemente cu mare semnificaie fiziologic


i clinic IODUL
Microelement esential, este necesar pentru sinteza
hormonilor tiroidieni.
Necesarul zilnic este de 250-300 microgr, ca surse fiind
considerate: produsele marine, apa, laptele, nucile.
Sinteza hormonilor tiroidieni se realizeaza prin iodarea
succesiva a tirozinei.

Iodul anorganic plasmatic este captat in foliculii tiroidieni, prin


transport activ, cu participarea ATP i a pompei de I din portiunea
bazala a celulei acinoase. La acest nivelul, I este utilizat pentru
iodarea aminoacidului tirozin din structura tireoglobulinei, o
protein care se gsete n coloidul secretat de foliculi.
n coloidul tiroidian este concentrat, nregistrand o concentratie de
30-50 ori mai mare ca n plasma (in iodocaptarea maxima).
Doar 1/3 din iodul ingerat este folosit n sinteza hormonilor
tiroidieni, restul este eliminat prin saliva, prin rinichi sau depus n
muschi, oase, piele. Degradarea hormonilor tiroidieni prin
deiodare, duce la eliberarea I, care reintra in ciclul sintezelor
hormonale.

Farmacologic, iodul este folosit ca antiseptic extern sau ca

Carenta de iod produce la copil, cretinismul


guogen (nanism dizarmonic, deficit mintal,
metabolism bazal scazut ), iar la adult determin
mixedemul: edeme, piele uscata, neelastic, pierderea
prului, diminuarea activitatii mentale.

Nanism guogen i
cretinism prin
hipotiroidism (al 2lea copil de la
stanga la dreapta)

Mixedem

Microelemente cu mare
semnificaie clinic
PLUMBUL
Microelement toxic, prezena lui in
organism determina o intoxicaie numit
SATURNISM.
Astfel de intoxicatii pot aprea la minerii
din industria metalelor neferoase, la cei
care lucreaza n industria vopselurilor, a
maselor plastice, la fabricarea
acumulatorilor, in urma expunerilor la
gazele de esapament etc.
Ci de intoxicare: cea tegumentara,
digestiva, respiratorie.
Se fixeaza pe hematii (90%), producnd
anemii, leziuni la nivelul S.N., ficatului,
scheletului.
Eliminandu-se prin saliva produce un
lizereu gingival caracteristic dung

Linie dens
metafizar.
Intoxicaie cu
plumb.

Lead lines on gum due to lead poisoning

CATIONI:
Na: 1405 mmol/L; 300 350 mg/dL.
K: 3 5 mmol/L ; 16 20 mg/dL.
Ca: 4 5 mEq/L; 2 2,5 mmol/L; 8,5
11 mg/dL.
Mg: 0,7-1 mmol/L; 1 2 mEq/L; 1,5-2,5
mg/dl

ANIONI :
Cl: 102-104 mEq/l (mmol/l); 340 370
mg/dL.

HCO3 - bicarbonat: 25 27 mEq/l


Anioni proteici: 16 mEq/l
Acizi organici: 3 4 mEq/l
PO4 fosfati: 1,6 mEq/l
SO4 sulfati: 1 mEq/l

HOMEOSTAZIA. ARGUMENTAREA
TEMEI cazVALORI
clinic
DE REFERIN

tefan, in vrst de 36 de ani se


prezint la medic pentru dureri de cap
(cefalee) i ameeli (vertij) care au
aparut de aproximativ o lun. i mai
spune medicului c st 10-12 ore la
serviciu si mnnc neregulat, mai ales
mcare de fast-food.
Dup consult si investigaii de laborator,
medicul este n msur s-i spun lui
tefan de ce are aceste simptome (adic
s pun un diagnostic);
Msurtorile antropometrice: G 105 Kg, 181 cm
TA 170/90 mmHg
Glicemia 128 mg/dl
Hemoglobina: 15 mg/dl
Colesterol: 253 mg/dl
Trigliceride: 198 mg/dl
LDLc 170 mg/dl
HDL 41 mg/dl

G normal cca 91 Kg
TA sistolica (maxima) = 105 130 mmHg;
TA diastolica (minima)= 60 80
mmHg.
Glicemia: 60 -110 mg/dl
Hemoglobina brbai: 14 18
g/dl
Colesterol: 140-200 mg/dl
LDLc: < 130 mg/dl
Trigliceride: Femei: 35-135
mg/dl
Brbati: 40-160
mg/dl
HDLc: >50 mg/dl
29

Interaciune cu grupul
Ce reprezint valorile din dreapta
slide-ului anterior?
De ce credei c il doare capul pe
Stefan i de ce are ameeli?
Putei indica i voi diagnosticul pus
de doctor?
OBEZITATE
HIPERTENSIUNE ARTERIAL
HIPERGLICEMIE, POSIBIL DIABET
ZAHARAT
DISLIPOPROTEINEMIE (DISLIPIDEMIE)

30

VALOAREA DE REFERIN. NORMALUL N


BIOLOGIE I MEDICINA

Orice parametru biologic este exprimat printr-o valoare


care poate fi considerat normal sau patologic prin
raportarea ei la un sistem de referin.
Din punct de vedere teoretic, normalul reprezint
valoarea, aspectul, comportamentul cel mai apropiat de cel
gsit la majoritatea indivizilor studiai aleator.
Din punct de vedere practic, normalul reprezint nivelul de
referin, pentru compararea cu parametrul msurat de
noi.
De ex. Valorile normale stabilite prin studii
populationale (pe un numar mare de indivizi)
pentru TA sunt:
TA sistolica (maxima) = 105 - 130 mmHg
TA diastolica (minima)= 60 80 mmHg.
Daca la un individ caruia i masuram TA vom gasi
31
valori de 170/90 mmHg, aceste valori nu se inscriu

NORMALUL N BIOLOGIE I
MEDICINA - nivelul de referin
Nivelul de referin reprezint valoarea normal pentru o constant
(parametru) a organismului, stabilit prin studii anterioare i fa de care
raportm (comparm) valorile gasite de noi pentru constanta respectiv
Pentru ca un parametru biologic s fie constant, organismul uman posed
mecanisme de reglaj care ajusteaz permanent abaterile de la normal,
adic pstreaz homeostazia acelui parametru;
aceste abateri sunt determinate de variaiile mediului intern sau
extern, la care organismul uman trebuie sa se adapteze
In biologie foarte multi parametri sunt repartizati simetric, dupa o curba a
normalului (curb de densitate), cunoscuta sub numele de curba Gauss.
Varful curbei reprezinta valoarea medie a parametrului masurat, iar
liniile coborte din inflexiuni sunt limitele acceptate.
Un parametru biologic poate varia ntre anumite limite considerate
fiziologice datorit influenei unor factori de mediu, la care organismul
uman se adapteaz
32

Curba densitii normale sau curba Gauss sau


clopotul lui Gauss

33

FACTORII CARE INDUC VARIATII FIZIOLOGICE ALE


PARAMETRILOR BIOLOGICI.

SEXUL: concentratia HEMOGLOBINEI este mai mare la


barbati decat la femei

VARSTA: concentratia HEMOGLOBINEI este mai mica la


copii decat la adulti

RASA: majoritatea populatiei de culoare are Rh negativ

EFORTUL FIZIC: TA si frecventa cardiaca, precum si ali


parametri fiziologici cresc in timpul efortului

FACTORII DE MEDIU:

ALTITUDINEA la inaltimi mari creste numarul de


eritrocite pentru a compensa scaderea
concentratiei de O2;

TEMPERATURA la temperaturi ridicate diureza


este mai scazuta;

UMIDITATEA crescuta duce la cresterea


frecventei respiratorii;

34

FACTORII CARE INDUC VARIATII


FIZIOLOGICE ALE PARAMETRILOR
BIOLOGICI- continuare.
RITMUL CIRCADIAN SAU ALTE RITMURI
secretia de GH este maxima intre orele 2224;
hormonii estrogeni au variaii lunare,
datorate ciclului ovarian
ALIMENTATIA
excesul de grasimi creste lipidele
plasmatice
glicemia postprandiala este mai mare
decat cea determinata pe nemancate (
jeune);
ESANTIONUL DE SANGE DIN CARE SE FACE
35
MASURATOAREA hematocritul este mai mare

Homeostazia
Etimologie:
grecescul: homoios = asemntor i
stasis = oprire pornind de la verbul istanai = a face s in.

Noiunea a fost introdus de Walter B. Cannon, n 1932 (Wisdom of the body


nelepciunea corpului)
Definiie: homeostazia este proprietatea sistemelor (a organismelor vii) de a-i
menine, constante, ntre anumite limite, principalele caracteristici fizice i
chimice.
Sau proprietatea organismelor vii de a-i pstra constant compoziia mediului intern

Pentru fiziologie, conceptul de homeostazie are o valoare foarte mare, deoarece


permite ca diversele mecanisme de reglare ale parametrilor mediului intern s fie
nelese n termeni de "de ce?", precum i de "cum?".
Conceptul de homeostazie constituie baza, fundamentul pentru procedurile
medicale de diagnosticare, de ex:
atunci cnd investigaiile de laborator (biochimice sau hematologice) folosite pentru
aprecierea constanei mediului intern deviaz n mod semnificativ de la normal, se poate
concluziona c homeostazia nu este meninut i c persoana respectiv este bolnav.
Combinnd observaiile clinice cu informaiile aduse de msurtorile de laborator, medicul
poate identifica mecanismul de reglaj care funcioneaz defectuos i ncearc s-l
36
normalizeze pentru a pstra homeostazia parametrului respectiv..

Homeostazia - continuare
Un parametru biologic nu are niciodata o valoare constant exact, la
msurtori diferite.
Vom gsi variaii mici, n plus sau n minus, dar care se nscriu n limitele
admise de abatere (fiziologice). Acest lucru nsemn c parametrul
respectiv, sau mediul intern, la modul general are o constan dinamic i
nu static
Fenomenul este imaginat ca o balan care se inclin permanent, dar
sistemele de reglaj reuesc s gseasc i s menin starea de echilibru,
adic homeostazia.

Sursa: Fox Human Physiology, 12 th ed., 2010

37

Cum mentine organismul uman


homeostazia?
Un mecanism de reglaj, de meninere
a homeostaziei este un circuit cu mai
multe componente:
Senzorul sau senzorii
n biologie acestia sunt cunoscui sub numele
de receptori, care sunt capabili s detecteze
abateri de la un anumit nivel de referin. Ca
exemplu, punctul de referin este analog cu
temperatura setat la un termostat din
locuin.
n mod similar, exist un nivel stabilit, de
referin pentru temperatura corpului,
concentraia glucozei din snge, tensiunea
arterial, numrul de bti ale inimii etc.
Atunci cnd senzorul (receptorul) detecteaz o
abatere (o eroare) de la o anumit valoare
prestabilit, de referin trebuie s transmit
aceast informaie la un centru de integrare,
care primete, de obicei, informaii de la mai

Sursa: Fox Human Physiology, 12 th


ed.

38

Cum mentine organismul uman


homeostazia?

Centrul de integrare
este o anumit regiune a
creierului sau a mduvei spinrii,
dar n unele cazuri, poate fi un
grup de celulele dintr-o gland
endocrin.
Intensitile diferite ale
informaiilor senzoriale sunt
cntrite i analizate n centrul
de integrare, care rspunde prin
creterea sau scderea activitii
unor efectori specifici

Sursa: Fox Human Physiology, 12 th


ed.

39

Cum mentine organismul uman


homeostazia?

Efectorii
pot fi muchi (scheletici, netezi sau
muchiul cardiac), glande sau celule
specifice dintr-un organ;
reprezint aprarea valorilor normale
de la abaterile induse de variaiile
mediului intern sau extern .
Prin rspunsul lor, efectorii rectific
eroarea sau abaterea, adic aduc un
parametru la valorile considerate
fiziologice

ntre componentele
mecanismului de reglaj se
stabilete o relaie de feedback, care, n majoritatea
cazurilor este de tip negativ.

Sursa: Fox Human Physiology, 12 th


ed.

40

Mecanisme de meninere a homeostaziei


Homeostazia este meninut, n general, de dou tipuri de
mecanisme:

Intrinseci i n acest caz vorbim de autoreglara funciei unui organ

Extrinseci n care reglarea unei funcii sau a unui parametru este


realizat de ctre sistemul nervos i cel endocrin.

Sistemul endocrin funcioneaz n strns relaie cu sistemul nervos


pentru reglarea i integrarea proceselor organismului i meninerea
homeostaziei.

Sistemul nervos, la rndul lui controleaza secreia multor glande


endocrine, iar unii hormoni, la rndul lor influeneaz funcia sistemului
nervos. mpreun, cele dou sisteme regleaz activitile celorlalte
sisteme ale organismului.

Sistemul nervos acioneaz prin impulsuri nervoase transmise ctre


organele int de ctre fibrele nervoase care le inerveaz. Aceste organe
int pot fi muchii sau glandele care funcioneaz ca efectori n meninerea
homeostaziei.

Sistemul endocrin intervine prin secreia n snge a unor substane


41
chimice numite hormoni, care acioneaz pe organe int

Mecanisme de meninere a homeostaziei feedback-ul negativ

Feedback = retroaciune care se manifest la nivelul a diferite sisteme


(biologice, tehnice etc.) n scopul meninerii stabilitii i echilibrului lor
fa de influene exterioare;
se mai numete i retroaciune invers sau conexiune invers;

Dac senzorul detecteaz o cretere a unui parametru, de exemplu a


tensiunii arteriale i efectorul acioneaz n sensul scderii valorii TA,
atunci feedback-ul este negativ.
O bucla de feedback negativ este un sistem de control care
acioneaz cnd apare o perturbare, o abatere, pentru a menine
nivelul unor parametri ntr-un interval dat
Feedback negativ
pentru meninerea n
limite normale a
temperaturi
La viitoarele evaluri,
acest mecanism va fi
folosit ca exemplu de
mecanism de
42
meninere a

Mecanisme de meninere a homeostaziei


feedback-ul negativ - continuare
Caracteristici ale rspunsului de tip feedback negativ:
Se exercit numai dac variabila (parametrul) controlat
a fost perturbat;
Corecia care urmeaz s fie aplicat poate fi evaluat
numai prin amploarea semnalului de eroare, adic
diferena dintre valoarea dorit i valoarea deplasat a
variabilei n cauz;
n practic, acest lucru nseamn c sistemele de
feedback negativ pot oferi o corecie incomplet.
Poate determina o supracorecie ceea ce cauzeaz
oscilaii n controlul parametrului respectiv
aceste dezavantaje sunt n mare parte depite n
sistemele fiziologice prin existena mai multor
sisteme de reglaj pentru acelai parametru
43

Mecanisme de meninere a homeostaziei


feedback-ul negativ - continuare
Mecanismele de reglaj dedicate unui parametru pot aciona n
opoziie sau antagonic (push-pull sau mpinge trage). De
exemplu, glicemia este meninut constant sub aciunea unui
hormon hipoglicemiant insulina i a altuia hiperglicemiant care
este glucagonul.
Feedback negativ
pentru meninerea n
limite normale a
glicemiei
La viitoarele evaluri,
acest mecanism va fi
folosit ca exemplu de
mecanism de
meninere a
homeostaziei!
44

Efectori antagoniti sau sisteme de reglaj


antagoniste
Cei mai muli parametri ai mediului intern sunt controlai
de mai muli efectori, care au, de multe ori, aciuni
antagoniste;
Controlul prin efectori antagoniti este descris uneori ca
"push-pull" (mpinge-trage) cnd activitatea de cretere a
unui efector este nsoit de scderea activitii efectorului
antagonic.
Acest lucru permite un grad de control mai fin dect ar
putea fi realizat prin simpla comutare a efectorului: opritpornit.
Temperatura camerei poate fi meninut, de exemplu, prin simpla
pornire sau oprire a unui aparat de aer condiionat sau a unui
radiator.
Temperatura normal a corpului este meninut la aproximativ 37
C, prinConcentraiile
efectele antagoniste
ale transpiraiei,
glucozei
din snge, afrisoanelor,
calciului i a altor substane sunt reglate prin
vasodilataiei sau vasoconstriciei (vezi schema anterioar, slide 17)

bucle de feedback negativ care implic hormoni cu efecte opuse.

Astfel, n timp ce insulina scade glucoza din snge, ali hormoni , ca glucagonul o cresc (vezi

schema anterioar, slide 19)

n acelai mod, frecvena cardiac este controlat de ctre fibre nervoase care
produc efecte opuse: fibrele simpatice determin creterea frecvenei de
descrcare a stimulilor cardiaci, n timp ce, stimularea unui alt grup de fibre, 45
parasimpatice ncetinete ritmul cardiac.

Bucla de feed-back negativ pentru


homeostazia tensiunii arteriale
Sunteti rugati sa
precizati:
-

Unde se gasesc
receptorii?
Unde este localizat exact
centrul de integrare?
Ce fel de fibre se duc
catre inima?
Care parametri ai
activitii cardiace sunt
influenai pentru ca in
final s creasc TA?
Cum se numeste arcul
reflex declansat de
stimularea senzorilor?

La viitoarele evaluri, acest


mecanism va fi folosit ca
exemplu de mecanism de
meninere a homeostaziei!

46

Sursa: Fox Human Physiology, 12 th

Mecanisme de meninere a homeostaziei


feedback-ul pozitiv
Constana mediului intern este meninut prin efectori care acioneaz pentru a
compensa diverse abateri care au constituit stimulul pentru activarea lor, adic prin
feedback-ul negativ.
Un termostat menine o temperatur constant prin creterea produciei de cldur
atunci cnd este frig i prin scderea produciei de cldur atunci cnd este cald.
Opusul apare n timpul feedback-ului pozitiv: astfel, un termostat care functioneaza
prin feedback pozitiv ar crete producia de energie termic, ca rspuns la o cretere
a temperaturii.
Deci un feedback pozitiv pentru exemplele din paragrafele anterioare ar nsemna: o
cretere a glucozei, dei senzorul a detectat valori crescute; o crestere a
temperaturi, dei afar este cald etc. Rezult c, n majoritatea situaiilor,
homeostazia se menine prin feedback negativ.
Totui eficacitatea unor bucle de feedback negativ, crete prin asocierea cu
mecanisme de feedback pozitiv, care amplific aciunile feedback-ului negativ.

De exemplu, coagularea sngelui are loc ca urmare a unei activri secveniale a factorilor de
coagulare; activarea unui factor de coagulare determin activarea celorlali, ntr-un feedback
pozitiv, n cascad. n acest fel, o singur modificare este amplificat pentru a produce cheagul
de snge.

Cu toate acestea, formarea cheagului previne alte pierderi de snge reprezentnd de fapt
finalitatea unei bucle de feedback negativ care restabilete homeostazia.
47